Page 16 - 1960-10
P. 16
"
paj?. 4 . /?U AUJl. SOCIAl.iSMULUI Nr. 17!
I. rfiC7IM!>ÜC2 ...ai .f •nOTs^^/soTOSKraaD
uÄLm&te s iiia • ulsiimgle, xüümjeiß stin t ele miting de la Fraga consacrat
celei ie-a 15-a aniversari a F I I .
FRAGA 5 (Agerpres).
După cum anunţă agenţia Ceteka, la 4 octombrie, cu pri
lejul celei de-a 15-a aniversări a constituirii Federaţiei Sindi
cale Mondiale, la Praga a avut loc un mare miting al oameni
lor muncii la care au luat parte conducătorii F.S.M. In faţa a
mii de participanţi la miting a luat cuvîntul A. Novella, preşe
sesiunii i i i r a B e t » * a 0 . 1 . 1 . Lucrările conferinţei dintele F.S.M.
Subliniind însemnătatea istorică a constituirii şi activi
tăţii F.S.M. în ultimii 15 ani, A. Novella a declarat că această
3>0-<3X5>* •*&-<!><Zt><s&*<*&• --L»> y ^ < 5 > «J3*•*!>*<^*’3? organizaţie internaţională a oamenilor muncii, care numără
peste- iob.000.000 de membri, păşeşte în avangarda luptei pen
Şedinţa de m arţi ăupă-am Interparlamentare tru pace şi prietenie între popoare, pentru extirparea colonia
lismului, pentru progresul social şi întărirea solidarităţii oame
NEW YORK I (Agerpres). ~ TASS alocaţiile acordate regimului iranchisf. problemej dezarmării in adunare, spu- blema colonială, el a condamnat ve TOKIO 5 (Agerpres).—TASS nilor muncii.
transmite: El s-a dedat la atacuri grosolane îm rând că o asemenea discuţie ar îi o hement uneltirile colonialiştilor din tran sm ite:
potriva ţărilor neutre. Guvernul spa „comedie sentimentală". Gongo şi a cerut să se pună capăt A. Novella a salutat pe reprezentanţii U.R.S.S. şl ai celor
t a şedinţa plenară din dupâ-amiaza niol, a declarat el, este mîndru că pe criminalei vărsări de sînge din Alge La 5 octombrie delegaţii la lalte ţări socialiste, care luptă acum la O.N.U. pentru dezar
zilej de 4 octombrie a celei de-a 15-a teritoriul său se află baze militare După părerea mea, a spus primul ria. Şeful delegaţiei marocane a che cea de-a 49-a conferinţă a Uniu mare, pentru slăbirea încordării internaţionale, pentru coexis
aeîhmi a Adunării Generale a O.N.U.. străine. Lâudînd „ajutorul" acordat de ministru al Noii Zeelande, Walter mat Adunarea să examineze îu mod nii Interparlamentare au trecut tenţa paşnică între state.
n continuat dezbaterea generală. Re S.U.A. Spaniei, franchistul s-a pro Nash, care a luat cuvîntul după aceea, realist problema restabilirii drepturilor la discutarea pe comisii a pro
prezentantul Spaniei, Felix y Lecqueri- nunţat Împotriva discutării concrete a problema principală a zilei de astăzi legitime ale R.P. Chineze în Organi blemelor de pe ordinea de zi a După cuvîntarea rostită de F. Zupka, preşedintele Consiliu
ca a elogiat guvernul S.U.A. pentru este dezarmarea. Nash şi-a exprimat zaţia Naţiunilor Unite. conferinţei. lui Central al Sindicatelor d in 1Cehoslovacia, participanţii Ia
speranţa că în viitor, deosebirile exis miting au adoptat în unanimitate textul unei scrisori adresate
celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U.
tente în planurile de înfăptuire a de A luat apoi cuvîntul ministrul Aface In şedinţa comisiei pentru Pe ordinea de zi a sesiunii Adunării Generale, se spune
P op oarele salută, zarmării se vor împuţina. Acum, a rilor externe al Olandei, care a decla problemele politice şi problemele în scrisoare, se află probleme care prezintă un interes extrem
propunerile tarilor spus el, este important să se găseas rat că împărtăşeşte starea de spirit asigurării securităţii şi dezar de mare pentru întreaga lume şl mai cu seamă pentru oamenii
că o cale pentru începerea dezarmării. a sutelor de milioane de oameni din mării au avut loc vii dezbateri muncii. Acestea sînt importantele propuneri ale guvernului so
Este mai bine să se realizeze un a- întreaga lume care vor să fie salvaţi pe marginea amendamentelor vietic cu privire la preîntîmpina rea primejdiei unui război ato
cord în orice domeniu al dezarmării de pericolul unor noi războaie. Ime mic, prin dezarmarea completă şi proiectul declaraţiei cu privire
decît să se înregistreze un insucces diat însă e! a luat apărarea revan- propuse de Uniunea Sovietică, la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale.
Ü.în realizarea unul acord cu privire la
socialiste laO. N. şîsmului vestgerman. Anglia şi Iugoslavia la proiec Propunerile guvernului sovietic, care urmăresc ţeluri u-
un plan atotcuprinzător. Ministrul Afacerilor Externe al 0 - tul de rezoluţie a conferinţei cu manitare şi juste, corespund năzuinţelor arzătoare, ale tuluror
Prinţul Moulay Hassan, şeful dele
gaţiei Marocului şî-a exprimat regretul landei şi-a consacrat cea mai mare privire la problemele şi perspec popoarelor lumii şi mai cu seamă intereselor oamenilor muncii.
Pesrsflry © Sume I a r ă räsboaSej că în domeniul dezarmării nu s-a parte a cuvîntării atacurilor la adresa tivele dezarmării. Datorită fap De aceea condamnăm cu indignare manevrele imperialiştilor
fără robie eolorsiaSi înregistrat un progres. Dînd însă dova Indoneziei în legătură cu declaraţia tului că membrii comisiei nu care încearcă să împiedice adoptarea acestor propuneri şi să
dă de o vădită inconsecvenţă, reprezen făcută ta sesiunea Adunării Generale au putut ajunge la un acord continue politica „războiului rece'1 şi cursa înarmărilor.
MOSCOVA 5 (Agerpres). — Partizanii păcii din Uniu tantul Alarcculul a sprijinit ideea oc de către Sukarno, preşedintele Repu asupra amendamentelor prezen
TASS transmite : cidentală a creării unui comitet de ex blicii Indonezia. tate de aceste ţări, s-a constituit La miting a fost adoptat de asemenea un mesa j către
perţi pentru examinarea aspectelor teh
F.S.M. cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a constituirii el.
La 4 octombrie, Comitetul nea Sovietică îşi exprimă Cu aceasta, şedinţa plenară a Adu
sovietic pentru apărarea pă nării Generale a O.N.U. a luat sfîrşit.
cii a adoptat o declaraţie in profunda satisfacţie pentru nice ale dezarmării. un subcomitet alcătuit din repre Lucrările Camerei Populare
care se s p u n e: Comitetul so faptul că cel mai de seamă \ Referindu-se în coniinuare la pro zentanţi ai Uniunii Sovietice,
vietic pentru apărarea păcii oameni de stat din ţările so
exprimind punctid de vedere cialiste şi din celelalte state intîlnirea lui N. S. Hruşciov Angliei, Iugoslaviei. Iranului şi a DR. . Germane
al opiniei publice din Uniu iubitoare de pace arc spriji ai altor trei ţări care şi-au ex
nea Sovietică, cere insistent
participanţilor la cea de-a nit in cadrul sesiunii O.N.U. i cu Macmillan primat dorinţa de a lua parte BERLIN 5 (Agerpres). merţul intergerman — caiificînd
15-a sesiune a Adunării Ge la lucrările acestui subcomitet. In dimineaţa de 4 octombrie aceasta drept o măsură antina
nerale a O.N.U. să ajungă, la propunerile cu privire la de- . s-a deschis la Berlin sesiunea
un acord in problemele ur zarmarea generală şi com- ,> In după-amiaza aceleiaşi zile Camerei Populare a R.D. Ger ţională care adinceşte scindarea
gente care frămîntă întreaga pletă, cu privire la lichida- ^ conferinţa a trecut la discutarea Germaniei.
rea colonialismului, cu pri- d NEW YORK 5 (Agerpres). — problemei viitorului democraţiei
omenire. Popoarele aşteaptă TASS transmite : Britanii, ia reşedinţa acestuia parlamentare în Asia. mane avînd ca punct principal Ei au subliniat de asemenea
şi cer ca la O.N.U. să se a- vire la reglementarea paşşni- >c de la hotelul „Waldorf Astoria“. pe ordinea de zi declaraţia pro marea importanţă pe care ar a-
jungă la o înţelegere cu pri La 4 octombrie, N. S. Hruş In timpul întîlnirii a avut loc o Consiliul japonez de luptă, gram a Consiliului de Stat al vea-o pentru poporul german
că a problemelor Interna•ţMi o- $ ciov, preşedintele Consiliului de convorbire la oare a participat pentru retrocedarea Okinawei a R.D. Germane, care a fost pre traducerea în viaţă a noii iniţia
vire la dezarmarea generală, Miniştri al U.R.S.S., şeful dele cerut participanţilor la conferin tive de pace a guvernului sovie
completă şi controlată, să riale litigioase. gaţiei sovietice La cea de-a 15-a A. A. Gromîko, ministrul Afa ţa Uniunii Interparlamentare să zentată de Walter Ulbricht. Au tic menite, să ducă Ia o dezar
se facă un pas hotărit pe sesiune a Adunării Generale a cerilor Externe al U.R.S.S., pre adopte o rezoluţie în care să început apoi discuţiile pe mar mare generală şi totală şi la
calea acordării imediate a Partizanii păcii din Uniu O.N.U., s-a întîlnit cu Macmil ceară reuniîicarea Okinawei cu ginea declaraţiei program — cearea unei lumi fără arme şi
independenţei ţărilor colo lan, primul ministru aJ Marii cum şi persoane oficiale din Janonia. important document politic care războaie.
niale. nea Sovietică, se arată in de partea engleză. deschide în Saţa întregului po
Nofa de protest por german noi perspective în In legătură cu aceasta vorbi
claraţie, vor lupta fără pre Recepţia oferită de N.S. Hruşciov lupta pentru rezolvarea paşnică torii au salutat memorandumul
la reprezentanţa sovietică a Venezuelei a problemelor naţionale, pentru guvernului R. f). Germane cu
get şi de acum înainte, pen din New York dezarmarea generală şi totală. privire Ia dezarmarea generală
adresată S.U.A şi totală în ambele state ger
tru o lume fără războaie, In cuvîntările lor deputaţii din mane, precum şi propunerea de
NEW YORK 5 (Agerpres). Camera Populară au relevat a se organiza în R. F. G. şi
pentru o lume fără robie co Corespondentul din Caracas creşterea permanentă a presti R. D. G. un referendum popular
(Venezuela) al agenţiei Prensa giului internaţional al R.D. Ger cu privire Ia dezarmarea gene
lonială. Latina anunţă că Ministerul A- rală şî totală.
îacerilor Externe al Venezuelei mane, subliniind necesitatea ca
Poporwl tBid©8i?ziarî sp rijină a adresat Departamentului de statele străine să stabilească re După terminarea dezbaterilor,
propunerii© fui N. S. H ruşcio v Stat al S.U.A. o notă în care laţii diplomatice cu R.D. Ger la propunerea tuturor fracţiuni
protestează cu hotărîre împotriva mană care să slujească colabo lor. Camera Populară a aprobat
TAŞKENT 5 (Agerpres). — niunea sovietică în ce pri NEW YORK 5 (Agerpres).— S.U.A., ziarişti sovietici şi stră încălcării de către Statele Unite rării internaţionale şi asigurării în unanimitate declaraţia poli
TASS transm ite: veşte cele mai importante ini. a rezoluţiei adoptate de Confe păcii. tică program a Consiliului de
probleme internaţionale, Su TASS transmite: \ rinţa din Costa Rica a miniştri
Poporul indonezian spriji virio a sp u s: Recepţia s-a desfăşurat într-o lor Afacerilor Externe ai ţărilor Deputaţii care au luat cuvîn- stat, făcută de W. Ulbricht, pre
nă întrutotul propunerile La 4 octombrie N. S. Hruş atmosferă cordială, prietenească. tul la dezbateri au condamnat
prezentate de N. S. Hruşciov. „Am fost timp de 350 de noua acţiune agresivă a guver şedintele Consiliului de Stat al
la sesiunea Adunării Genera ani sub dominaţia colonia ciov, preşedintele Consiliului de -k nului vest-german — denunţa R.D.G.
le a O.N.U., a declarat Suvirio liştilor şi ştim prea bine ce
preşedintele Partidului naţio înseamnă asuprirea. Acum Miniştri al U.R.S.S., conducăto NEW YORK 5 (Agerpres). rea tratatului cu privire la co-
vrem să ne construim La recepţia oferită de N. S.
nal din Indonezia, la o con viaţa aşa cum credem de cu rul delegaţiei sovietice la cea Hruşciov au participat împreună
ferinţă de presă care a avut viinţă şi pentru aceasta avem cu tovarăşul Gheorghe Gheor-
loc la 4 octombrie la Taş- nevoie de pace. Sîntem pen de-a 15-a sesiune a Adunării Ge ghiu-Dej, tovarăşii Ştefan Voi-
Jcent unde Suvirio face o vi tru pace pentru că întreaga tec, Leontc Răutu şl Eduard Me-
zită ca invitat al Comitetului omenire trebuie să trăiască nerale a O.N.U. a oferit o mare zincescu, membri ai delegaţiei
de stat pentru legături cul R.P. Rominc.
turale cu ţările străine de pe in linişte şi fericire, pentru recepţie Ia sediul reprezentanţei In cursul recepţiei tovarăşul
lingă Consiliul de Miniştri al Gheorghe Ghcorghiu-Dej s-a în
U.R.S.S. că numai în condiţii de pa sovietice din New York, la care treţinut cu A. Novotny, Sukar-
no, Todor .fivkov, Jânos Kâdâr,
Subliniind unitatea de ve ce omenirea poate să-şi rea au participat şefi ai delegaţiilor cu şefii unor delegaţii ale ţări =BH =
deri dintre indonezia şi. U- lor africane şî cu ziarişti.
lizeze înaltele ţeluri“. sosite Ia cea de-a 15-a sesiune Adenauer pe urmele lui H itler
a Adunării Generale a O.N.U.,
miniştri ai Afacerilor Externe, membre ale Organizaţiei State
lor Americane cu privire la sanc
reprezentanţi permanenţi ai sta ţiunile împotriva Republicii Do PARIS 5 (Agerpres), cît cele pe care le anunţase. In
minicane. Aceste încălcări con Săptămînalul „Tribune des prezent, scrie Lavergne, aproape
telor străine Ia O.N.U., conduce Nations“ publică un articol sem toţi guvernanţii vest-germani în
stau în faptul că în ciuda rezo frunte cu cancelarul, vorbesc
rea secretariatului O.N.U., repre. luţiei adoptate în unanimitate, nat de proî. Lavergne în care aşa cum vorbea Hitler. Ei îşi
pentru care a votat şi delega autorul subliniază că în politica anunţă în mod oficial intenţia
zentanţi ai cercurilor de afaceri sa Adenauer merge pe urmele de a,declanşa un al treilea răz
ţia americană, S.U.A. continuă Tui Hitler. boi mondial.
j» ‘ S. Hruşciov a exprimat năzuii [a şi fruntaşi ai vieţii publice din să întreţină relaţii economico,
p o p o a r e lo r în t r e g ii Sumi! L t La timpul său, arată autorul Autorul articolului subliniază
SITUAŢIA DIN LA O S strînse cu regimul dictatorial articolului, Hitler declarase că justeţea afirmaţiilor lui N. S.
DJAKARTA 5 (Agerpres). vire la dezarmarea generală Trujillo şi să Importe zahăr din va începe războiul dacă Germa Hruşciov despre Adenauer care.
— TASS transm ite: şl totală va deschide calea HANG! 5 (Agerpres). — o delegaţie alcătuită din trei persoane Republica Dominicană. niei nu-i vor ii cedate întreaga pretinzînd că este creştin, ţine
spre rezolvarea definitivă a După cutn relatează Agenţia Viet care va duce tratative cu guvernul re Europă centrală, Polonia şi ju într-o mînă crucea, iar în alta
Referinău-se la declaraţia acestei probleme urgente a nameză rle Informaţii, la 4 octombrie, gal laoţian în baza acordurilor de la Corespondentul subliniază că mătate din Rusia. Multă lume bomba atomică.
făcută de N. S. Hruşciov la timpurilor noastre şi a subli postul de radio Vientiane a anunţat Geneva şi Vientiane, în vederea rezol nu-1 credea. Francezii care con
Adunarea Generală a O.N.U. niat că, în cuvîntarea sa, că guvernul regal laoţian a numit vării tuturor problemelor privind cele aceste acţiuni ale S.U.A. „au siderau că sînt oameni cu ori Prof. Lavergne avertizează
in ziua de 23 septembrie, N. S. Hruşciov a exprimat delegaţia care va duce tratative -t două părţi. Delegaţia va fi condusă provocat indignare în rîndurile zont spuneau: „Dacă el vor că dacă puterile occidentale nu
d-na Hidayat, preşedinta Co năzuinţa popoarelor întregii partidul Neo Lan Haksat, de Fumi Vong Vişi, secretar general poporului şi partidelor p o litice beşte astfel înseamnă că nu va vor renunţa la politica lor de
mitetului naţional indonezian lumi de a se realiza o pace al G.G. al partidului, ministru în gu din Venezuela“. face aceasta. Crima pe care vrei
al partizanilor păcii, a decla trainică. Din delegaţia care va fi condusă de vernul laoţian de coaliţie din perioada s-o comiţi nu o anunţi dinainte“. sprijinire a militarismului vest-
rat reprezentanţilor presei că Quiniin Pholsena, ministrul Afacerilor J9S7— 1958. Dar, vai, francezii s-au înşelat.
In încheiere, d-na Hidayat Interne al haosului, vor face parte german, în cele din urmă toate
propunerea guvernului sovie a sp u s: „Fie ca Organizaţia Unkhan Sisumang, ministru adjunct
tic cu privire la lichidarea Naţiuinlor Unite să nu deza
sistemului colonial va fi fără al Agriculturii, Toirtîy Lyfoung. minis
îndoială salutată de toate măgească speranţele omeni Eversimeufele din Congotrul de Justiţie, şi Ovan Rattikone. Hitler a început războiul şi a acestea se pot întoarce chiar
popoarele care luptă pentru rii, fie ca lupta consecventă şeful statului major al Armatei regale comis mult mai multe crime de împotriva lor.
eliberarea lor naţională. Ea şi nobilă a primului ministru laoţiene.
şi-a exprimat speranţa că Hruşciov să fie încununată După cum s-a mai anunţat, <5.®. al
propunerea sovietică cu p ri de succes“. C on ferin ţa Uniunii studenţilor so cia lişti1 Partidului Neo, î.ao Haksat » Ţinut
LEOPOLDVILLE 5 (Agerpres). — culaţilor, Intensifică represiunile.
Ultimele telegrame transmise din La Leopoldville, aşa-numitul „con
din G erm ania o c c id e n ta lăLeopoldville de agenţiile de presă do siliu al comisarilor generali“ 'care a
fost creat de reacţiune pentru a con BERLIN 5 (Agerpres). — proiectelor politicii „războiului
Scorie ştiri ® Scurte ştiri ® Scurte ştiri vedesc cît de precare şi şubrede sînt tracara guvernul Lumumba, bate în re După cum anunţă „Neues rece“ dusă de Bonn.
poziţiile complotiştilor care cîrmuiesc tragere. „Noi nu intenţionăm să luăm
Deutschland“, la Frankfurt pe După cum subliniază ziarul,
HAVANA 5 (Agerpres). — TASS în Gongo în cîrdăşie cu cercurile co în mîinile noastre puterea de stat de Main (R.F.G.), a avut loc o con această conferinţă a avut loc în
BEIRUT 5 (Agerpres). - BEIRUT 5 (Agerpres). TASS- loniale. De la 4 octombrie, în întrea oarece poporul nu ne-a împuternicit şi ferinţă a „Uniunii studenţilor ciuda presiunilor exercitate a-
După cum relatează agenţia Fran transmite ; transmite:
ce Presse, la 3 octombrie în urma După cum relatează presa, deputa In întreaga Gubă se strîng semnă ga provincie Katanga, unde s-au cui nu ne-a ales", se spune în declaraţia socialişti din Germania occiden supra „Uniunii studenţilor so
concedierii a 250 de muncitori de la ţii Maaruf Saed şi Amin Hafez din turi pe „declaraţia de la Havana", care consiliului. tală“ care a adoptat o serie de cialişti din Germania occiden
Filatura de bumbac din Tripoli, 2.000 a devenit documentul program al luptei bărit trădătorul Ghonibe şi acoliţii săi, rezoluţii printre care o rezoluţie tală“ de către guvernul Ade
de muncitori de la această fabrică au pentru libertate şi fericire nu numai „Consiliu! comisarilor generali“ ca împotriva înarmării atomice a nauer şi conducerea de dreap
declanşat o grevă de solidaritate pen parlamentul Libanului au declarat că pentru poporul cuban, ci şi pentru toa s-au introdus restricţii de circulaţie în re nu reprezintă pe nimeni şi nimic Germaniei occidentale, a propa
tru a obliga direcţia să revină asu ei consideră necesar ca parlamentul te popoarele Americii Latine. Potrivit s-a dovedit a fi neviabii. gandei revanşarde precum şi a ta a P.S.D.G.
pra hotărtrii- de concediere. Libanului să adopte cît mai curind un dateior preliminare, „declaraţia de ia tre orele 24 şi 5 dimineaţa. După cum
proiect de lege cu privire la recunoaş Havana“ a şi fost semnată de peste Potrivit ştirilor sosite din Gongo,
NEW YORK 5 (Agerpres). — terea R.P. Chineze. două milioane de cubani. Strîngerea anunţă corespondentul agenţiei Reuter Patrice Lumumba, şeful guvernului le
Corespondentul de la Cap Canave- de semnături se va termina peste cî- gal, continuă să lucreze la reşedinţa
ral al agenţiei United Press Interna teva •zile. subunităţi de jandarmerie şi poliţie sa din Leopoldville, păzită de auto ---------¦ ------- , ¦ -— - a ?
tional relatează că S.U.A. au lansat rităţile congoleze şi de trupele O.N.U.
la 4 octombrie un satelit „Courricr — BERLIN 5 (Agerpres). - TASS LENINGRAD 5 (Agerpres). - TASS înarmate pînă în dinţi patrulează în După cum relatează corespondentul iezoliiîia 0. C. ai P. S. din Venezuela
III b“ pe o orbită- ecuatorială. Sate-- transmite : transmite: agenţiei Associated Press, referindu-se
litul are forma unei sfere cu diametrul, jeep-uri pe străzile pustii ale Elisa- Ia cercurile parlamentare din Repu
129,5 cm. şi cîntăreşte .216,5 kg. La La 4 octombrie s-a încheiat la Le blica Gongo, Lumifmba se bucură de
bordul satelitului sînt instalate aparate C a’ urmare a protestelor organizaţiei ningrad conferinţa europeană pentru bethville-ului — principalul oraş din sprijinul deplin al unităţilor armatei CARACAS (5 (Agerpres). — eroicul popor al Cubei „a adus
de înregistrare şi radioemiţătoare care,- vest-berlineze a P.S.U.G- şi a membri coordonarea mersului trenurilor de că naţionale congoleze aflate la Stanley Agenţia Prensa Latina rela o uriaşă contribuţie la lupta co
potrivit agenţiei, vor servi pentru. re lor sindicatelor vest-berlineze, .organi lători, la lucrările căreia au participat Katanga. ziaristice ville, centrul administrativ al părţii tează că in oraşul Caracas a mună a popoarelor frăţeşti ale
transmiterea informaţiilor militare se zaţiile militariste . din R.F.G. au fost delegaţii din 25 de ţări. Âu fost e- Cercurile diplomatice şi avut loc o şedinţă a C.C. al P.C.
crete. Satelitul a fost lansat cu aju nevoite să renunţe la ţinerea unei în- xaminate problemele îmbunătăţirii din Venezuela la care s-a dis Americii“.
tîlniri în Berlinul occidental a solda transportului internaţional feroviar de din Leopoldville fac o legătură între cutat situaţia internaţională. „Declaraţia de la Havana“, se
Atenţia principală s-a acordat
măsurile excepţionale de securitate lua arată in continuare în rezolu
analizării revoluţiei cubane. ţie, reflectă nemulţumirea po
ţilor fostelor divizii hitleriste 23 şi 76 te în tabăra rebelilor şi activizarea poarelor din America Latină şi
In rezoluţia adoptată ta Se condamnă cu hotărîre poziţia
de infanterie şi 26 de tancuri. Această luptei triburilor locale care s-au răscu guvernelor latino-americane ca
siune, O.C. aprobă „declaraţia re au trădat idealurile indepen
adunare provocatoare a miiitariştilor lat împotriva regimului Iui Chombe.
era fixată pentru mijlocul lunii octonir Această marionetă a colonialiştilor,
torul unei rachete „Thor-able-siar“. brie. călători din Europa. speriată la maximum de mişcarea răs de vest al Gongoului. de la Havana“ si subliniază că denţei şi suveranităţii.
Redacţia y administraţia ziarnliii: str. 6 Martie nr. 9. Tclclon: 188; 189: 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale RT-.ŢVR, nr.' 263.329 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.
