Page 17 - 1960-10
P. 17
Hune-a oeu -Deva \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI A Xa-g aniversare e proclamări! R. D. Germane
in numărul de azi:
mu!socialismului o Calea gospodăriei colective 7 O C TO M BR IE 1949 —
— calea belşugului (pag. 2-a)
7 O C TO M B R IE 1960
• V. C H IŞ: Clubul munci
toresc din Gurabarza să spri In urmă cu 11 ani a fost des In anul 1959, primul an al
jine mai mult producţia
(pag. 3-a)
® I. MANEA: AAăsuri con chisă o nouă pagină în istoria planului de şapte ani, planul a
crete — rezultate bune poporului german, prin crearea fost îndeplinit in proporţie c.e
Republicii Democrate Germane 101,4 la sută. In comparaţie cu
(pag. 3-a) — primul stat muncitoresc-ţă- anul 1958 volumul producţiei
rănesc german, care reprezintă
o Lucrările Adunării Generale industriale metalurgice a spo
un punct de cotitură în viaţa rit cu 10,5 la sută, cel al in
p—WWBWJ. a O.N.U. întregului popor german, avînd dustriei chimice cu 10,1 la su
Anui X3I. Nr. 1799 Vineri 7 octombrie 1960 4 pagini 20 bani (pag, 4-a)
o uriaşă importanţă pentru tă; al industriei constructoare
menţinerea şi consolidarea pă de maşini grele cu 16,8 la su
Productivitatea muncii - P E N T R U T R IU M F U L P Ă C II, P E N T itfJ cii în Europa. Poporul german, tă, al industriei electrotehnice
luîndu-şi pentru prima oară cu 20,8 la sută. Productivitatea
soarta în propriile sale miini, muncii a sporit in 1959 cu 10
la înălţimea gradului ÎNŢELEGERE in t r e PO PO A R E! a pornit hotărît la 7 octombrie la sută. Realizări deosebite au
1949 pe drumul democraţiei şi fost obţinute şi în domeniul
socialismului. Constituirea R.D. creşterii consumujui pe cap de
de mecanizare Sprijinim propunerile delegaţiei noastre Germane reprezintă o victorie locuitor. La principalele pro
a forţelor invincibile ale păcii duse alimentare, R.D. Germa
în perioada de la începutul Aşa stlnd lucrurile, desigur Mie, ca şi milioanelor de oa dinea de si a sesiunii Adunării ne ca şi in rindul tuturor oa şi socialismului din lumea în nă a şi întrecut consumul pe
anului şi pînă In prezent, co că nerealizarea productivităţii meni ai muncii din ţara noas Generale şi acţiuni pe plan re menilor iubitori de pace din lu treagă. cap de locuitor din R.F. Ger
lectivul întreprinderii forestiere muncii stîrneşte nedumerirea. tră, mi s-a umplut inima de gional in vederea îmbunătăţirii mea întreagă. Sîntem convinşi
Dacă ne oprim însă asupra fe bucurie cină am hiat la cunoş relaţiilor de bună vecinătate că eforturile pe care le depune După zdrobirea fascismului mană-
Sebeş a obţinut succese frumoa tinţă despre propunerile făcu dintre statele europene aparţi- delegaţia ţării noastre şi a ce german de către coaliţia anti- In primul semestru al anului
se în ce priveşte realizarea pla lului în care au fost folosite u- te de tov. Gheorghe Gheorghiu- nînd unor sisteme social-politice lorlalte state iubitoare de pace hitlerlstă, în care Uniunea So
tilajele, lucrurile se limpezesc. Dej la cea de-a 15-a sesiune a în frunte cu Uniunea sovietică, vietică a avut un rol hotări- 1960 metalurgiştii din R.D.G. au
nului de producţie şi obţine diferite, precum şi promovarea vor duce la întărirea păcii in tor, s-a creat posibilitatea ca depăşit producţia de fontă pla
O.N.U. Exprimind voinţa de pa lume şi la destinderea încordă oamenii muncii din răsăritul nificată cu 50.000 tone, cea de
rea de economii la preţul de Pentru aceasta este suficient să ideilor păcii în rindul tineretu rii internaţionale. Germaniei să treacă la con oţel laminat la cald cu 36.000
cost. Astfel, planul la produc amintim că deşi întreprinderea ce a întregului, nostru popor, struirea unei vieţi noi, paşnice. tone şi producţia semifinită din
ţia globală pe 8 luni a fost este dotată cu un număr destul lui. Aceste propuneri au stîrnit Noi, minerii din Deva, urm ă Sub conducerea înţeleaptă a Par oţel cu 10.000 tone.
realizat în proporţie de 116 la de mare de funiculare, planul tov. Gheorghe Glieorghiu-Dej a rim cu atenţie lucrările sesiunii tidului Socialist Unit din Ger
sută, iar planul producţiei-mar- un viu interes în rindul majo Adunării Generale a O.N.U. şi mania, cu ajutorul frăţesc al U- Remarcabilele succese dobîn-
fă în proporţie de 117 la sută. la scos şi apropiat cu funicula- propus ca să fie trecute pe or sprijinim prin fapte propunerile niunii Sovietice şi al celorlalte dite In cooperativizarea agricul
La preţul de cost s-a obţinut în rul a fost realizat pe semestru rităţii participanţilor la sesiu- delegaţiei noastre. In aceste ţări socialiste, oamenii muncii turii în R.D.G. creează premi-
aceeaşi perioadă o economie în abia în proporţie de 27,6 la su sile ne-am sporit eforturile şi-au făurit o Germanie nouă, zele şi pentru îndeplinirea îna
tă. Aceasta se explică pe de o pentru a da o producţie cît mai în care au fost lichidate forţe inte de termen şi depăşirea sar
mare de minereu peste plan. le monopoliste şi militariste, un cinilor planului de şapte ani in
valoare de peste 1.700.000 lei. parte prin faptul că instalaţii Minerii, in consfătuirile de pro stat cu adevărat democratic şi agricultură.
ducţie, s-au angajat să depună iubitor de pace, a cărei politică
Toate acestea le au fost mon mai multe eforturi pentru în internă şi externă corespunde De la începutul existenţei sale
dovedesc că pen tate şi puse tîr- deplinirea şi depăşirea planului în întregime intereselor vitale R.D. Germană a dus in mod
de producţie, reducerea preţului ale întregului popor german, neabătut o politică de pace,
tru realizarea Progresul tehnic — ziu în funcţiune, de cost şi realizarea de econo intereselor asigurării păcii în prietenie şi colaborare cu alte
mii. Ca maistru miner, mă voi lumea Întreagă. popoare, care i-a adus stima
planului de pro la ordinea zile i iar pe de altă strădui să muncesc şi mai bine, tuturor popoarelor iubitoare de
ducţie şi reduce parte prin aceea să contribui din toate puterile Eliberată de exploatare şi de pace. R.D.G. şi-a cîştigat un
la întărirea păcii in lume. povara militarismului, populaţia prestigiu deosebit ca factor im
rea preţului de că n-au fost jar. din R.D.G. a obţinut in cei 11 portant al păcii şi securităţii
cost a existat o preocupare sus exploatate la capacitatea lor IOAN IANCU ani care au trecut de la pro în Europa şi în lume. Numai
nominală. Sabin Faur, şo clamarea R.D. Germane, succe duşmanii păcii şi intereselor a-
ţinută. fer de la autobaza maistru miner, mina Deva se importante pe calea construi devărate ale poporului german
In Directivele Congresului al Faptul că funicularele, deşi I.R.T.A. Deva, a rii socialismului, a întăririi con pot nega faptul că pe terito
au existat la întreprindere, n-au devenit pe auto adunări tinue a orînduirii democrat- riul Germaniei există in pre
lll-lea al P.M.R. se pune însă fost instalate şi puse în func buzul nr. 50.470 Dv. popuiare. Harnica şi talentata zent două state cu orînduiri so-
un mare accent şi pe creşterea ţiune la timp, dovedeşte că pentru a treia oară in întreaga regiune populaţie a R.D. German? a cial-economice diferite — R.D.
productivităţii muncii. In ex problema mecanizării nu s-a sntamiisi. In cursul reuşit prin munca sa avintată Germană şi R.F. Germană. Sin
ploatările forestiere se prevede bucurat de atenţia cuvenită din ultimelor 3 luni. el In întreaga regiune, oamenii şi creatoare să înlăture, intr-un gura oale de rezolvare a pro
ca în perioada 1960-1965, pro partea conducerii întreprinderii. a realizat economii muncii organizează adunări en timp relativ scurt, dezastruoa blemei germane este aceea ca
ductivitatea muncii să sporeas Exploatarea lor neraţională do la planul de chel tuziaste în care-şi exprimă ade sele consecinţe ale războiului şi re porneşte de la recunoaşte
că cu 30 la sută. Aceasta, ca vedeşte o preocupare insuficien tuieli de peste 2.400 ziunea faţă de politica externă să pornească la refacerea eco rea acestui fapt real, este calea
urmare a introducerii tehnicii tă a cadrelor tehnico-ingine- lei. a guvernului nostru şi îşi iau nomiei naţionale. In prezent. tratativelor directe intre aceste
noi, folosirii mai bune a teh reşti, atît de la întreprindere, noi angajamente în producţie. R.D. Germană se află pe un două state germane.
nicii existente, extinderii pe cît şi de la sectoare, în direc Ioc de frunte în Europa în ce
scară largă a metodelor de ţia organizării cît mai judicioa O asemenea adunare a avut priveşte producţia industrială. Pornind de la analiza profun
muncă avansate, ridicării cali se a muncii. loc şi la Termocentrala Paro- dă a situaţiei internaţionale şi
ficării cadrelor, îmbunătăţirii şeni la care au participat peste Ritmul anual de creştere a vo pe baza existenţei şi dezvol
continue a organizării muncii, Lipsa de animale de tracţiu 200 de oameni ai muncii. Cu a- tării celor două state germane,
şi ridicării pe o treaptă mai ne cu care este justificat indi-w cest prilej, tov. Gheorghe Mili- lumului producţiei industriale P.S.U.G. a propus „planul po
înaltă a întrecerii socialiste. Or, cele scăzut de folosire al insta ţescu, directorul termocentrajei, porului cu privire la Germa
I. F. Sebeş, la acest capitol, a laţiilor, nu constituie un motiv a arătat pe larg rolul deosebit este în R.D. Germană conside nia“, care constă în esenţă in
rămas mult în urmă. In pri obiectiv. al delegaţiei noastre la cea de-a
mul semestru de pildă, produc 15-a sesiune a Adunării Gene rabil superior celui din R.F. Ţ. SIMION
tivitatea muncii planificată pe Cu instalaţiile şi utilajele cu rale a Organizaţiei Naţiunilor
întreprindere a fost realizată care este dotată, I. F. Sebeş Unite pentru consolidarea păcii Germană. (Continuare în pag- 3-a)
abia în proporţie de 87,5 la su poate obţine realizări mult mai în lume. La această adunare a
tă, iar în luna. august, de 96 frumoase. Productivitatea mun In întrecerea socialistă pe profesii mai luat cuvîntu! maistrul Ilie P R E G Ă T IR I D E IA R N A
la sută. cii poate şi trebuie să se ridice Diaconu şi alţii. Vorbitorii au
la nivelul cerut de gradul de Pentru a da viată sarcinilor secţia croit articole de marochi- demascat politica duşmănoasă Pentru a crea populaţiei con te şi puse în funcţiune instala
Care slnt cauzele? care ne revin din Directivele ce nărie, avînd ca obiective reali dusă de imperialiştii americani diţii cit mai bune de călătorie ţiile de încălzire. De asemenea,
Calea principală de sporire mecanizare. Şi pentru a se a~ lui de-al III-lea Congres al par zarea de economii la policloru- şi adepţii lor. în timpul iernii, colectivul revi s-a asigurat o iluminare bună
a productivităţii muncii în ex junge la aceasta este necesară tidului, comitetul sindicatului ra de vinii, depăşirea normei, ziei de vagoane din staţia C.F.R. a parcului, revizuindu-se în în
ploatările forestiere o consti o organizare mai judicioasă a Întreprinderii „Simion Bărnu- îmbunătăţirea calităţii. Nu la La adunarea care s-a ţinut în Suneria-călători, a început deja tregime echipamentul electric.
tuie mecanizarea lucrărilor de muncii în exploatări. ţiu“ din Sebeş a trecut la orga mult timp, s-a constatat că mul oraşul Brad au participat' peste pregătirile; Astfel, au fost etan
transport şi tăiere. I. F. Sebeş nizarea întrecerii socialiste pe te din consumurile specifice ca 250 oameni ai muncii, iar în şate uşile şi ferestrele a 83 va EMIL CREŢU
a primit anul acesta un număr Un rol de seamă în obţine profesii. - re pînă atunci se depăşeau au raionul Sebeş s-au ţinut adunări goane de clasă, au fost revizui
destul de mare de instalaţii şi rea de rezultate cît mai bune început să scadă. In luna au în 29 sate, comune şi unităţi a- coraspondent
utilaje. Astfel, au fost instalate trebuie să-! aibă organizaţii Pentru început, ea a fost or gust de pildă, tovarăşul Simion
două funiculare de tip Wissen le de partid din sectoare şi ganizată şi experimentată la Mila, care a fost declarat cel mai Fruntaş pe coloană
în sectorul Zlatna, unul de tip parchete. Ele au menirea să în bun croitor, a realizat economii
Mînecin în sectorul Oaşa, s-au drume conducerile acestora, co Printre fruntaşii autobazei uleiul la nivelul optim, el a reu
introdus 5 fierăstraie mecanice
rentru secţionare. Acestea, pen mitetele de sindicat, spre pro
movarea noului, spre aplicarea
tru producţia anului 1960. cu curaj a metodelor înaintate
de muncă.
9f fi ecioru-meu, e-n clasa <3<0 de IC) m.p. policlorură dc vinii, gricole, la care au participat Sebeş — coloana Orăştie — se şit să-şi realizeze planul pe lu
depăşindu-şi în-acelaşi timp pla peste 4.600 ţărani muncitori. A- numără şi tov. Constantin Ser-
dunări însufleţite au mai avut ghie, care lucrează, pe autobas na septembrie cu 7 zile mai re
nul cu 28 la sută. Pentru aceste loc la Orăştie, G.A.C. Ilia, la culanta nr. 50.624. Spălînd, gre pede.
Deva şi în alte localităţi. şind la timp maşina, menţinînd
rezultate, el a fost declarat frun ROMAN POENARU
taş în întrecerea pe profesii. corespondent
/ n ziua aceea, în casa lui Gheorghiu-D ej la cel de-ai III- Am citii in privirile lui m i Bazat pe aceste rezultate, co
Simion Ciolea din Fe- lea Congres al partidului vor rate că-mi com pătimeşte nepri mitetul sindicatului a extins a-
deri, nu mai răm ăsese nimeni. bea de gen eralizarea tnvăţă- ceperea in ale m incărurilor, şi ceastă formă a întrecerii, cu da
Aurelia, nevasta lui, luase de mintului de 7 ani şi gratuita după ce şi-a dat puţin pe spa ta de 1 septembrie, şi la secţia
dim ineaţă de mină pe Ion şi, tea m anualelor şcolare, l-a ci te o pălărioară rotundă, ase marochinărie. Intenţionăm ca pî-
cu traista in care copilul avea tit de multe ori. mănătoare acelora purtate ps riă la sfîrşitul anului să cuprin
puse citeva caiete, creioane şi Cind som noroasă nevastă-sa meleagurile poienarilor, mi-a dem în întrecerea pe profesii 80-
alte lucruri ce-i erau de-acum la întrebat de ce nu se culcă, răspuns tot printr-o întreba re 90 la sută din totalul muncito
de trebuinţă, au prins să coboa s-a încins atunci in miez de — Cum să nu fie bună i rilor.
re coastele satului, aşezat la noapte, un „consiliu de fam i ion este acum elev în clase CONSTANTIN VAR VAR A
poalele munţilor, către şcoala l i e “.
a V-a a şcolii din Pui. A pri preşedintele comitetului sindica
de 7 ani din Pui. — La toamnă trebuie să-l tului de la întreprinderea
mii cărţile gratuit, le-a învelit „Simion Bărnuţiu“ — Sebeş
Tot atunci, pleca la drum şi 'M m p M s E m u i
Simion. P roaspăt primit in rîn- cu grijă, şi a lipit pe coperte -O -
durile comuniştilor, fusese che dăm pe lori la scoală, in clasa
mat la Comitetul raional de a V -a! cite o etichetă cu numele său. Froduse chimice
partid Haţeg unde avea să i
se lumineze carnetul de partid. — Da ce-ţi. veni bărbate, a- ’ntr-uriul din birourile Co Sa Combinatul siderurgic
cum, după ce a stat copilul un
nn C iolea din Federi, sin an acasă 9 l-a întrebat nedu mitetului raional P.M.R Hunedoara
gurul copil al lui Simion merită Aurelia, ridicindu-se in
tr-un cot. Haţeg, comunistul Simion Cio In cadrul secţiilor construite in ul
şi ai Aureliei, a terminat cla timii ani la Combinatul siderurgic din
sa IV-a in luna iunie 1959. P ă — Nu-mi. veni nimic fem eie, lea îşi primea carnetul de par Hunedoara, se realizează în prezent a-
rinţii s-au bucurat şi-şi ziceau dar aşa s-a hotărît la Congre proape zece produse chimice, printre
că de acum Ion o să le fie de sul partidului. Toţi copiii să fa tid. Unu! din tovărăşii de fa care sulfat de amoniu, benzen, sulf
ajutor : să Ie vadă de. cele două că şapte clase. Pentru asta sta ele., obţinute prin prelucrarea subpro
vaci şi zece oi cite au pe lingă tul le dă cărţile pe de gratis, ţă s-a interesat despre familia duselor rezultate din fabricarea coc
înţelegi tu ? ' Scrie aici, in sului. Recent, odată cu intrarea in
casă. Aşa se face că vreme de sa şi aflind că are un copil de
un an, nu s-a mai gindit ni
meni din fam ilie că ion ar pu 12 ani, l-a întrebat ce ginduri
are cu el.
Simion C iolea a intirziat. ci
teva clipe cu răspunsul. ! s-a
părut că vede faţa 'zim bitnare
a fiuiui său de care se dsspăr- \
ţise dim ineaţa, atunci, cind Ion 1
pleca împreună cu m am ă-sa ia
şcoala din Pui. II vedea parcă funcţiune a distileriei de gudroane de
tea să continue şcoala elem en „Scinteia“... cu căm aşa lui albă, cusută la
tară. — Dacă scrie, e bine să-l piept şi la rntneci cu „pui din pe lingă uzina cocsochimică. şi-a în
La sfirşitul lunii' iunie, anul ceput activitatea subsecţia dc rectifi
dăm şi noi. Ion o să se bucu am ici negri şi albaştri“ , cu care a naftalinei cristalizate. Astfel, la
acesta, intr-o seară pe cind re pentru că tot tinjea el după pantalonaşii albi croiţi ne pi
cobora „din deal'' unde fusese carie... cior, cu br.iul bătut in nituri ş ’ distileria de gudroane se realizează in
la coasă, Simion C iolea l-a în- P e Ion (fiolea un „pui de lucrat pe măsura celui care-l prezent, pe scară industrială, în alară
tilnit pe factorul poştal care om" la care te uimeşte poartă, cu ochii de culoarea c e de smoală, antracon etc- şi naftalină
i-a dai „abonamentul“. îndrăzneala cu care-ţi poves rului. senin plecaţi peste filete ţ cristalizată.
In seara aceea, in casa de teşte şi originalitatea vocabu uneia din cărţile ce le avea a- \ Lărgirea gamei de produse rezulta Echipa complexă de lăcătuşi de la depoul C.F.R. Simeria, condusă de Gheorghe Sirbu, a redus timpul de
ne coastele Federului, lam pa a larului său, l-am cunoscut in şezate in faţa sa pe bancă. te din valorificarea rezidurilor de ta
sala de mese a internatului fabricarea cocsului contribuie Ia redu
irs pînă noaptea tirziu . Aure- A ridicat puţin capul si s-a cerea preţului de cost al cocsului me
ia şi Ion se culcaseră de mult, şcolii de şapte ani din Pui. uitat in jur, apoi a rostit min talurgic. Totodată se acoperă şi unele
dar Simion, uitind parcă de o- Profiţind că tocmai terminase ării de parcă ar fi vrut ca toa cerinţe ale industriei chimice, produ
boseala lucrului de peste zi, cu m asa şi se ridica să plece, tă lumea să a fle : sele realizate din procesul de tabrica
îşi îngropase privirile în p a g i ţie al cocsului fiind utilizate la îabri
nile „Sdhfeii“ şi, pasajul unde am făcut cunoştinţă: — Fecioru-m eu, e in clasa a
— Ce zici, Ioane, e bună V-a a şcolii din P u i!
raportul tovarăşului Gheorghe mîncarea ? PETRE PARCAŞIU , carea unor medicamente. îngrăşăminte imobilizare a locomotivei la spălare cu 3 la sulă, executind in acelaşi timp şi !ucru de calitate.
chimice et*- IN FOTO: Echipa, după ieşirea de la lucru.
