Page 19 - 1960-10

Nr. 17915
p ffBS2!?XVrX30;fiBg^
Măsuri concrete arena
rezultate bune
Pentru buna calitate a pro­
duselor sale, întreprinderea de
industrie locală „Crieana“ din
oraşul Brad s-a făcut cunoscu­
tă şi în afara regiunii. Acest
lucru se datoreşte în mare mă­
sură muncii entuziaste a în­
tregului colectiv. Printre suc­
cesele mai importante obţinute
în ultimul timp de această în­
treprindere putem aminti rea­
lizarea unei economii la pre­
ţul de cost în valoare de
301.000 lei, cu 116.000 lei mai
mult faţă de plan. De aseme­
nea la. bugetul sfatului popu­
lar s-a vărsat un beneficiu de
623.000 Iei, cu peste 200.000 lei
în plus. Este im lucru pozi­
tiv, care a fost apreciat şi în-
tr-o şedinţă a comitetului e-
xecutiv cînd s-a făcut o anali­
ză a preţului de cost şi a be­
neficiului. Cu acest prilej a fost
subliniat faptul că, datorită mă­
surilor luate, preţul de cost
a fost redus considerabil la ma­
joritatea produselor. Astfel, la
fiecare tonă de preparate din
carne preţul de cost s-a redus
eu 971 lei, la pavele cu 36 loi,
la borduri cu 55 lei, la dormi­
toare tip Sibiu cu 103 lei pe
garnitură etc. Acest lucru se
datoreşte şl faptului că în ulti­
mul timp Comitetul executiv al
Sfatului popular raional a în­
drumat şi controlat cu mai
multă competenţă activitatea
întreprinderii de industrie lo­
cală. Ori de cîte ori s-a simţit
nevoia, comitetul executiv a
luat în discuţie şi a rezolvat
cele mai diverse probleme ale
acestei întreprinderi.
Cu cîteva luni In urmă, s-a
discutat problema rentabilităţii
tuturor secţiilor. Măsurile sta­
bilite cu acest prilej şi aplica­
rea lor în practică au făcut ca
în scurt timp toate produsele
întreprinderii să devină renta­
bile. Printi’e aceste măsuri se
numără şi reluarea activităţii
la fabrica de var din Vaţa. De
menţionat că aici arderea va­
rului se face acum cu cărbune
praf injectat în cuptor de o
moară mecanică oare îl macină
şi apoi îl refulează. Acest pro­
cedeu, introdus în urma indica­
ţiilor comitetului executiv, a-
duee întreprinderii mari econo­
mii. Tot la această fabrică s-au
luat măsuri şi pentru înlocui­
Conferinţă S. R. S. C.
Membrii grupului de conferenţiari ai
filialei regionale S.R.S.G., s-au depla­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Organiza­
sat de curînd la Brănişca şi Ginciş.
La Brănişca, conferenţiarul a vor­
bit despre desfăşurarea lucrărilor celei blic, prof. Olimpia, Stan, a prezentat
de-a 15-a sesiuni a Adunării Generale
a O.N.U. Cu acest prilej, ţăranii mun­
citori au discutat cu viu interes des­
@ lubul
ia
Unităţile culturale trebuie să
lege mai strîns munca culturală
de masă de sarcinile construc­
ţiei socialiste, de cerinţele pro­
cesului de producţie, aducînd în
acest .fel un sprijin efectiv la
realizarea .sarcinilor trasate de
Congresul al IlI-lea al P.M.R.
Aceasta înseamnă că ele trebuie
să sprijine în mod firesc oame­
nii muncii în realizarea sarcini­
lor şi angajamentelor luate.
La clubul muncitoresc din
Gurabarza nu se poate vorbi în­
să despre o activitate culturală
susţinută şi permanentă, orien­
tată în ansamblu spre proble­
mele de producţie. In munca cu
cartea dusă de biblioteca clubu­
lui — în special cu cartea teh-
ică — s-au obţinut rezultate
umoase. Au loc aproape zilnic
colportaje, se difuzează cartea
tehnică la intrarea şi ieşirea din
mină etc. De asemenea, în acti­
vitatea artistică au fost obţinute
o serie de rezultate bune. In lu­
na august de pildă, au avut loc
patru spectacole unde în special
fanfara a cules multe aplauze.
Trebuie totuşi să arătăm că la
acest club există tendinţa ne­
sănătoasă de a se duce o acti­
vitate artistică mai susţinută
numai cu ocazia unor zile festi­
ve şi a sărbătorilor naţionale, a-
ceastă activitate ocazională ne-
fiind suficient orientată spre
problemele de producţie. Spec­
tacolele, prezentate ocazional fi­
ind pregătite în grabă, nu au
eficacitatea doriiă. De exemplu,
la faza inlerconuinală a festiva­
lului bienal de teatru „Ion Luca
rea transportului pe C.F.I. cu
transportul auto, care s-a dove­
dit a fi mai rentabil. Ca ur­
mare a acestor măsuri, preţul
de cost. pe tona de var a fost
redus cu 155 lei.
Mergînd pe linia folosirii din
plin a resurselor locale, comi­
tetul executiv împreună cu con­
ducerea întreprinderii au făcut
un studiu în urma căruia, în
raionul Brad, s-a deschis pen­
tru prima dată o carieră de
nisip la Dealul Rahonei. Nisipul
care se exploatează aici satis­
face în bună măsură nevoile lo­
cale de construcţii, iar m.c. cos­
tă cu 25 lei mai puţin, faţă
de nisipul adus din alte re­
giuni. Comitetul executiv al
Sfatului popular raional Brad a
sprijinit întreprinderea de in­
dustrie locală şi în ceea ce
priveşte aprovizionarea cu ma­
teriale, desfacerea produselor şi
lichidarea în mare parte a
stocurilor supranormative. As­
tăzi, datorită măsurilor luate,
aprovizionarea cu spirt, şerîac,
placaj, cherestea etc. se face
în mod ritmic şi pe măsura
cerinţelor planului de produc­
ţie.
Acestea sînt numai o parte
din măsurile luate de Comite­
tul executiv al Sfatului popu­
lar raional Brad în colaborare
cu conducerea întreprinderii
de industrie locală „Crişana“,
care au dus la reducerea con­
tinuă a preţului de cost, la
rentabilizarea tuturor secţiilor
şi la valorificarea pe o scară
tot mai largă a resurselor lo­
cale. îndrumarea şi controlul
însă din partea comitetului e-
xeeutiv nu se opresc aici. De
curînd, în urma unei noi ana­
lize a activităţii întreprinderii,
s-au stabilit măsuri care să
ducă la o îmbunătăţire şi mai
substanţială a muncii. Aceste
măsuri se referă la folosirea
judicioasă a utilajelor şi ma­
terialelor, la începerea unor lu­
crări care să descongestioneze
munca la carierele de piatră
de la Crlşcior, la amenajarea
unui nou siloz în cariera Gura
Morii şi extinderea frontului de
lucru la această carieră etc. De
sigur, în curind şi aceste mă­
suri îşi vor dovedi eficacitatea,
iar rezultatele muncii vor fi şi
mai bune.
I. MANEA drescu, Jiţă Udrea şi alţii.
pre cuvîntarea rostită de tovarăşul
ţia Naţiunilor Unite.
La Ginciş, în faţa unui numeros pu­
conferinţa „A existat oare religia din
totdeauna ? “, Pe marginea conferinţei
s-au purtat apoi discuţii.
mimelle-f&it^iivabama
mai mult
Garagiale“, clubul din Gurabar­
za a pregătit în numai patru
zile farsa „Gonu Leonida faţă
cu reacţiunea“. Rezultatul a fost
fire sc: echipa de teatru, slab
pregătită, nu a promovat faza
intercomunală.
Deşi farsa „Gonu Leonida fa­
ţă cu reacţiunea“ se află în re­
pertoriul recomandat de Gasa
centrală a creaţiei populare pen­
tru echipele de teatru de amatori,
considerăm Gă era mult mai cu
folos alegerea unei piese ce tra­
ta probleme apropiate de mun­
ca şi viaţa minerilor, puţind fi
astfel reprezentată cu succes în
Gurabarza şi după concursul for­
maţiilor artistice.
Glubul muncitoresc din Gura­
barza limitează munca cultura­
lă la activitate artistică, negli-
jînd celelalte forme.
Activitatea unui club nu tre­
buie însă să se rezume numai la
întreţinerea unor formaţii artis­
tice care apar din cînd în cînd
pe scenă. Ea trebuie să conţină
cele mai diferite forme de mun­
că pentru ridicarea nivelului
cultural al oamenilor muncii,
pentru educarea lor în spirit so­
cialist. Activitatea unui club
trebuie, prin forme multiple de
muncă, să sprijine în primul
rînd procesul de producţie. For­
me de activitate culturală ca
seri literare, simpozioane, seri
de odihnă pentru fruntaşi în pro­
ducţie, consultaţii pe teme teh­
nice, concursuri „Cine ştie cîş-
tigă“, seri de întrebări şi răs­
punsuri, seri ale tinerilor inova­
tori etc. nu se întîlnesc în pro­
m a n a a a r a a a a a a iAMjiMX-'x w . u : ’M V 'iL ^ lJ ? U 3 g b « 3 g a ic tK ^ ! a .j n i « 3»M lc
Lucru de mîntuială
Unitatea de coafură a coo­
perativei „Viaţă nouă“ din
O răştie este bine utilată. Cu
toate acestea, lucrările execu­
tate aici nu sînt de cea mai
bună calitate. După 20-25 c/e
zile de la executarea unei
ondulaţii permanente, cliente­
le sînt nevoite să m eargă din
nou ta coafor.
Unele lucrătoare din a -
ceastă unitate se poartă urit
cu clientele. Aşa, de exem ­
plu, Stela Curuţ şi M ărioara
Văidean au atitudini neco­
respunzătoare faţă de cliente
şi fac lucru de mintuială. Cu
aceste coafeze s-a discutat in
repetate rînduri dar lucrurile
flftnnBTBE VQLUNTBBil
Conierinjă
In sala clubului muncitoresc
„11 Iunie“ din Călan, a avut loc
de curînd conferinţa „Coexisten­
ţa paşnică necesitate.vitală a e-
pocii noastre“, tinută de tov. V.
Constantinescu. redactor la zia­
rul „Informaţia B u c u r e ş t iU ltii“ .
La conferinţă au luat parte
muncitori, tehnicieni şi ingineri
de la uzina „Victoria“ Călan.
In continuare a rulat filmul
„Război şi pace“ seria l-a.
C. CHIRIAC - A. TUZA
corespondenţi al muncii patriotice“.
Cu 6 ziie înalnfe de fermen
Colectivul staţiei C.F.R. Că­
lan a îndeplinit planul de pro­
ducţie pe luna septembrie cu 6
zile înainte de termen.
Prin urmărirea normelor teh­
nice şi folosirea capacităţii ma­
xime a vagoanelor, s-au reali­
zat 2.210 ore/vagon economii şi
1.450 lei economii la materiale.
Au contribuit la obţinerea a-
cestor rezultate în mod deose-.
bit. tovarăşii Mihai Lemac, Cris-
tea Apăvâloaie, Nicolae Mîn-
CAROL BUDIUL ţie, zilele trecute a avut loc la
corespondent
Abonamente la presa
sovietică
Diversitatea titlurilor publica­ Arad.
ţiilor sovietice, apariţia lor în ¦ Oaspeţii, au urmărit îndea­
multe limbi ale lumii, face ca în proape desfăşurarea procesului
fiecare an, numărul abonaţilor tehnologic. în secţiile de fabrica­
la presa sovietică să crească.
Formîndu-se echipe de cîte doi
salariaţi care au vizitat cetăţe­
nii la domiciliu, oficiul P.T.T.R.
Zam, a realizat sarcinile de
plan, reînnoind abonamentele e-
xistente pe anul în curs şi fă-
gramul de activitate al clubului
muncitoresc din Gurabarza. De
asemenea, la clubul din Gura­
barza funcţionează doar un sin­
gur cerc şi anume cel de core­
grafie. Nu e suficient. Trebuie
să existe o preocupare mai mare
din partea clubului pentru atra­
gerea unui număr cit mai mare
de oameni ai muncii în cercuri.
Activitatea culturală desfăşu­
rată de clubul din Gurabarza nu
sprijină cu hotărîre şi prompti­
tudine mişcarea de inovaţii şi
raţionalizări, nu popularizează
fruntaşii in producţie şi meto­
dele lor de muncă, nu combate
atitudinile şi practicile necores­
punzătoare.
Gă există slabă preocupare
pentru o activitate culturală
susţinută se vede şi din faptul
că pe luna septembrie clubul nu
a avut un plan de activitate.
Una din cauzele situaţiei ilus­
trate mai sus este aceea că de
mai bine de o lună clubul nu
are director. Consiliul de con­
ducere al clubului — care ar
trebui să organizeze activitatea
şi în lipsa temporară a unui di­
rector — este ca şi inexistent,
neinteresîndu-se de bunul m&rs
al clubului. Altă cauză care frî-
nează activitatea clubului este
aceea, că o serie de cercuri şi
formaţii artistice (cercul de ar­
tă plastică, formaţia de teatru,
brigadă de agitaţie etc.), nu au
instructori competenţi. Principa­
la cauză însă a aceătei slabe ac­
tivităţi culturale este aceea, că
din partea comitetului de par­
tid, comitetului sindicatului, co­
DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
 Xl-a aniversare a proclamării R. D. Germane
nu s au îndreptat. Conduce­ 7 octom brie 1949 - Televizoare
rea cooperativei trebuie să ia 7 octom brie 1960 din subansambluri
măsurile necesare.
La fabrica .de televizoare' din Stas-
Buteliile pof ajunge
(Urmare din pag. l-a) secret din intenţia lor de a sa­ sfurt a fost pusă la punct producţia
în Gurabana tisface această revendicare pri­ în serie a unui nou tip de televizoare,
construirea unei federaţii a ce­ mejdioasă pentru cauza păcii. montat din 10 subansambluri. Procesul
in G urabarza un m are nu­ lor două state germane. Acest Toate aceste transformă Ger­ dc producţie se bazează pe cele mai
măr de cetăţeni şi-au cum­ plan constructiv pentru rezol­ mania occidentală în principa­ noi realizări ale ştiinţei şl te!micii.
părat in ultimul tim p a ra ­ varea paşnică a problemei ger­ lul focar al încordării şi pri­
gazuri. Ei însă trebuie să mane trasează de asemenea ca­ -o -
piardă mult timp mergînd de­ lea spre soluţionarea paşnică a mejdiei de război in Europa şi
seori la Brad pentru a-şi problemei Berlinului occiden­ în lumea întreagă. Pentru sănătatea
schim ba buteliile, deoarece nu tal. Tocmai de aceea el este în­ şi educarea sănătoasă
se ştie precis cînd sosesc cele suşit şi sprijinit de masa tot Interesele păcii cer impetuos
încărcate. Deoarece sectorul mai largă a poporului german. realizarea propunerilor Uniunii a copiilor
Sovietice şi ale R.D. Germane
„Competrol“ Brad nu dis­ In lumea întreagă sînt cu­ In urma măsurilor luate de
pune de mijloace de tran­ noscute şi sprijinite propunerile privind lichidarea urmărilor ce­ guvernul R.D. Germane In do­
sport, problema transportării lui de-al doilea război mon­ meniul îmbunătăţirii continue a
buteliilor in G urabarza p o a ­ dial şi încheierea tratatului de
te fi rezolvată de Sfatul popu­
lar raional Brad. Uniunii Sovietice privitoare la pace cu Germania“. reţelei medicale şi a măsurilor
lichidarea urmărilor celui de-al Poporul romin sprijină cu ho- de profilaxie, mortalitatea in­
tărire poziţia exprimată de to­ fantilă a scăzut de la 7,2 la
doilea război mondial prin în­ varăşul Gheorghe Gheorghiu- sută în 1951 la 4,1 la sută in
cheierea tratatului de pace cu Dej şi cere să se treacă la în­ 1959.
cele două state germane exis­ cheierea Tratatului de pace cu
tente în prezent şi la transfor­ Germania, la transformarea An de an se măreşte numă­
marea Berlinului occidental in­ Berlinului occidental intr-un o- rul creşelor, grădiniţelor ele co­
tr-un oraş liber demilitarizat. pii şi al căminelor, aceasta con­
Vorbind de pericolul pe care-1 raş liber, demilitarizat. tribuind în mare măsură la îm­
reprezintă renaşterea militaris­ La cea de-a 11-a aniversarea bunătăţirea condiţiilor de viaţă
cîndu-se totodată un mare nu­ mului şl spiritului revanşard în ale femeii muncitoare, num ă­
R.F. Germană, tovarăşul Gheor­ proclamării Republicii Demo­ rul locurilor in creşe a cres­
măr de abonamente noi. ghe Gheorghiu-Dej a arătat în crate Germane, poporul romin cut de la 4.674 în 1950 la 71.560
Printre salariaţii oficiului cuvîntarea rostită la cea de-a îi urează din inimă poporului in anul trecut, in anul 1959 in
XV-a sesiune a Adunării Ge­ satele R.D. Germane, 10.850 de
P.T.T.R. Zam care au obţiniţt re­ nerale a O.N.U. că R.P.R. este R.D. Germane să obţină noi şi copii s-au bucurat de o îngri­
zultate frumoase în această ac­ una din acele ţări care au avut însemnate succese pe calea în­
ţiune sînt tovarăşii Cornelia An­ de suportat grave distrugeri, tăririi patriei sale, a unificării jire părintească in creşele se­
tonie şi Gheorghe Băştean. paşnice a întregii Germanii, a zoniere.
întăririi păcii în lumea întreagă.
care au avut de îndurat grele
suferinţe din cauza militaris­
MIHAI DJACONU mului german, atît în primul
corespondent cit şi în al doilea război mon­ Combinatul de sticlă plană de la Torgau
Au primit insigna dial. In oraşul Torgau, situat pe binatului va reprezenta două
de „Brigadier a! muncii malul Hibei, continuă cu avînt treimi din cantitatea de sticlă
„împreună cu celelalte po­ construcţia celui mai mare şi
patriotice" poare iubitoare de pace — a plană produsă de Republica De­
arătat tovarăşul Gheorghiu-Dej mai modern combinat de sticlă mocrată Germană în anul 1958.
— urmărim cu legitimă îngri­ plană din R. D. Germană. Ince-
In sala de festivităţi a Gru­ jorare înarmarea accelerată a pînd din 1965, combinatul va Combinatul de la Torgau va
pului şcolar minier Brad, a a- militariştilor revanşarzi în Ger­ produce 11. milioane metri cubi fi prima uzină din R. D. Ger­
vut loc de curînd festivitatea în- mania occidentală, sub patro­ de sticlă. In 1963, cînd în pri­ mană care va putea produce toa­
inînării insignei de „Brigadier najul puterilor ce fac parte din mă etapă a construcţiei, vor fi te sorturile de sticlă : sticlă pen­
pactul Atlanticului de Nord. In terminate instalaţia uzinei cu
prezent conducerea Bimdeswe- agregatele de topit şi djeva a- tru geam uri,.sticlă groasă, sti­
Peste 45 de elevi au primit a- hrului, cu girul şi aprobarea teliere de specialitate, combina­ clă pentru oglinzi, sticlă „se­
ceastă distincţie, pentru numă­ tul va produce 7 - 8 milioane curit“ şj sticlă armată.
rul mare de ore prestate la v ‘ deschisă a guvernului federal, m.p. de sticlă pentru geamuri,
frumuseţarea oraşului Brad. precum şi cantităţi importante de Una. din secţiile cele mai im­
Printre aceştia se numără ele­ revendică înzestrarea Republicii sticlă „securit“ .şi de sticlă ar­ portante ale combinatului va fi
vii loan Diniş anul III B. Nico­ mată. întreaga producţie a com­ secţia de şlefuit sticla de oglinzi.
lae Deheleanu anul II A, Petru Federale Germane cu arme nu­ Ea va fi construită cu ajutorul
Pop şi alţii. U. R. S. S. în cursul celei de-a
cleare, iar cercurile conducă­ doua.etape a lucrărilor.
GHEORGHE BORŞ
toare ale N.A.T.O. nu fac un
corespondent
AVS2.X. —
Schimb de experienţă /< K- ; ' 'íi Ti'-, > f"
'/ • ••/ y
? p „ -p 'ţU 'fţ'p M U " ''- ¦:
Pentru popularizarea metode­ *' • • i y - ţ . j f - ' ji¦ '%U é
lor de lucru folosite în produc­
întreprinderea pentru colectarea •ill
.. vi*:-:-; . •: '•••cw y f it â w ••
şi industrializarea laptelui din
Simeria, un schimb de experien­ Şy-y/M; . • v
ţă între muncitorii întreprinderii lL'i:lll|i i n W iiM s ¦:
din localitate şi cei de la I.C.I.L.
ţie a untului, iaurtului şi altor
produse lactate, precum şi la in­
stalaţiile frigorifice, centrala ter­
mică etc,
CORNELIU STIRCESCU
corespondent Recent s-au împlinit zece ani de la începerea construc{iei marelui co mbinat siderurgic din Sialinstadi —
primul oraş socialist al R.D. Germa ne.
IN FOTO: Vedere generală a combinatului ai cărui oţelari au produs în 1930 paste 1.109.000 tone oţel.
DÍHPBOGRAMUL DE
aam oa 1 E1HEMRTGSPBFS0E
mitetului U.T.M. şi din partea 8 06TO M BR1E 1960 3 OCTOMBRIE 1960
întreprinderii nu au existat preo­ PROGRAMUL I ; 5,10 Emisiunea 1
cupări suficiente în direcţia în­
drumării şi sprijinirii muncii pentru sate: Carnet ştiinţific; 6,15 DEVA: Doamna m inistru; HUNEDOARA ; Bădăranii; HA­
culturale. E adevărat, comitetul Salut voios de pionier; 7,45 Melodii ALBA UI LIA : Oraşul liber; Ea ŢE G : Mizerabilii; ORĂŞTIE:
de partid şi comitetul sindicatu­ populare romîneşti; 8,00 Din presa de te iubeşte; SIMERIA: La doi Pe ţărmuri îndepărtate ; Mai
lui, au stat de vorbă cu munci­ astăzi; 10,30 Muzică uşoară interpre­ paşi de graniţă; BRAD; Cîn­ tare ca m oartea; TEIUŞ : Lu­
torii pentru a asigura frecvenţa tată la acordeon; 12,00 Cântă ansam­ tec de leagăn ; PETROŞANI: mină ¦in întuneric ; ILIA : Des­
la diferite activităţi, însă nu au blul Piatniţki, dirijori Zaharov şi Hva- Mamelucul; Drumul Hristi- pre prietenul meu ; SEBEŞ :
controlat eficienţa acestor con­ tov ; 13,05 -Concert popular; 14,00 Mu­ n e i; LONEA: Părinţi şi copii; Război:• ş i-p a ce: APOLDUL -DE
vorbiri chiar Ia locul activităţii, zică romînească de estradă interpreta­
la club. De asemenea, trebuia tă de solişti şi formaţii sovietice; ZLATNA : Prima zi .de pace ; SUSf: Vremea ghioceilor.
controlată şi îndrumată munca
colectivului de conducere al clu­ 15,50 Actualitatea literară în revistele
bului, trebuia analizată periodic
activitatea clubului şi luate mă­ „O heorghe O heornhiu-lîei“ }^Combinatul siderurgicnoastre; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
suri de îndreptare a lipsurilor,
încă la începutul lunii august, 17,45 Ştiinţa în -slujba p ăcii; 18,25
organizaţia U.T.M. a hotărît să
organizeze o plenară cu tinere­ Melodii de dragoste de compozitori ro- HUNEDOARA
tul, în care împreună cu comi­ m îni: 19,05 Pe teme internaţionale,;
tetul sindicatului şi conducerea 19.30 Emisiunea pentru s a te ; 20,10 } pune la dispoziţia feifuror u n ităţilo r so cia liste , i>
clubului să analizeze activitatea
clubului şi să promoveze o se­ Muzică u şoară; 20,30 La microfon: i cooperative ş i instituţii publice, contra cost
rie de măsuri de îmbunătăţire a Satira şi LImorul; 21,1.5 Muzică de
activităţii. Desigur că aceasta dans; 23,24 Ciclul: „Sonate pentru ^ (174 lei to n a l, cocs qranulaţia 10-25 mm., înlo- ^
hotărîre era binevenită şi apli­ violoncel şi pian de Beethoven“.
carea ei ar îi dat rezultate. Este castor superior al lemnelor de foc. <
regretabil însă faptul că ea a
rămas numai pe hîrtie, pentru PROGRAMUL I I : 14,30 Instrumen­ Cei interesaţi pot lua inform aţii suplimenta- ^
că nici pînă astăzi această ple­ tişti de muzică uşoară; 15,00 Ansam­
nară nu a avut loc. bluri sovietice care ne-au vizitat ţara; re silnic de h Serviciu! de desfaceri al combi- >
15,25 Fragmente din opera „Lakme"
In urma acestor lipsuri sem­ de Delibes; 16,45 Muzică uşoară; 17,35 natului, telefon : 27S7. ?
nalate, comitetul de partid, co­
mitetul sindicatului şi comitetul , \ A A A A *' /VV'-'V'•».''Y/V' v'W
U.T.M., vor trebui să analizeze
cu simţ de răspundere situaţia Muzică de estradă ; 18,05 Roza vîntu- —>;—>i—>/—»/—•/—<j—«/—ti—»/—>/—»t—1/ "¦/ '/—1 /—>r~'/—»i—>/"*’ ,—' i—> ^ /
creată şi să ia cele mai eficace rilor (reluare); 19,30 Carnet de repor­
măsuri pentru ca în clubul din te r; 19,40 Muzică din operetele lui O F E R T E D E S E R V IC IU
Gurabarza activitatea culturală Dunaevski; 22,00 Muzică de dans ;
să-şi trăiască viaţa, să .fie mul­
tiplă şî cu conţinut, să vină in­ 22.30 La sfîrşit de săptămînă cîntec, TrustuS regional de construcţii, cu sediul
joc şi voie bună; 23,15 Aiuzică de în Deva angajează muncitori in meseriile î
tr-adevăr în sprijinul producţiei. dans.
V. GHIŞ zidari, dulgheri, parchefari, izoîafori
j mLfhMTLOSOLmh termici, zugravi-vopsitori, asfaifatori, in­
PENTRU 24 ORE stalatori sanitari, instalatori încălzire
centrală precum şi muncitori necali-
Vremea nestabilă cu cerul variabil fica|i
mai mult noros in cursul zilei. Vor
mai cădea ploi slabe locale, tempera­
tura staţionară, va fi cuprinsă, ziua l Se asigură munca în a co rd , casare grejfu*
între 18 şi 22 grade, iar noaptea între
4 şi 10 grade. Vînt potrivit cu inten­ C ită şi masa la cantinele şa n tierelo r con-
rra cost ..
sificări temporare din sectorul sud şi
'~Jl—1 u.;uJo uJujuJuJuji J uJuiului>----/¦ 7.
sud-vest.