Page 2 - 1960-10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1795

iBasaasmaasBmaBssmsaBBBamtmmiBmssBSBtBssassEsaaasss ros

Apreciere bine meritată

MUNCI PATRIOTICE In ultimul timp, un fapt rămidă. Este o uscare mult
îmbucurător pentru munci­
Echipa de oţelari Sn satul Valea Sîngeorgiului numără printre cei care au fost 5mai uniformă care contribuie
condusă de prim- din comuna Strei-Sîngeor- prezenţi zilnic la munca oatrio- torii întreprinderii de indus­
topitorul Alexandru giu, locuitorii participă zilnic la tică. trie locală „Horia“ din Alba la obţinerea unei cărămizi
Nojogan, de la oţe- Iulia este şi acela că produ­ de bună calitate şi intr-un
lăria Martin nr. I muncile patriotice organizate T inerii din organizaţia de sele lor sint tot mai mult a- timp scurt. De altfel, datori­
a G.S. Hunedoara, pentru construirea noului cămin bază U.T.M. din satul Boz, preciate în magazinele unde tă folosirii acestui procedeu,
a depăşit planul lu­ cultural. raionul Ilia, îndrumaţi de orga­ acestea sînt puse în vînsare. numai în luna august s-au
nii septembrie cu nizaţia de partid, au obţinut fru­ Este o apreciere bine merita­ obţinut 290.000 bucăţi cără­
mai mult de 10 la Pînă în prezent, zidăria este moase rezultate în acţiunile de midă peste prevederile pla­
sută şi a elaborat aproape terminată, urmînd ca muncă' patriotică. tă. Pentru aceasta, a muncit
numeroase şarje cu multă rîvnă întregul co­ nului.
în cinstea zilei de 7 Noiembrie In cadrul parchetului Boz, par­ In sectorul metalurgie se
rapide. să fie gata şi acoperişul. cela 10—11 a întreprinderii fo­
restiere Dobra, tinerii din Boz lectiv. produce tucerie comercială,
Printre cei 397 cetăţeni care au lucrat la întreţinerea planta­ Să poposim în atelierul de dulapuri tip fişet, sîrmă îm­
au totalizat peste 4.096 de ore ţiilor tinere. Ei au săpat o supra­ pletită, parazăpezi metalice
muncă patriotică, economisindu- faţă de 5 ha., efectuând 280 ore mobilă. Zeci de garnituri se
se suma de 11.028 lei, se află de muncă patriotică şi au cură­
Icn Păşteoi, Ionel Enăşoiu, Ni- ţat 5 ha. păşune, efectuând 320 găsesc în diferite fase de lu­ şi altele. Nici la aceste pro­
colae Mîn-drescu, Ion Enăloiu şi ore de muncă patriotică.
alţii. cru. Camunistul Anton Pleşa, duse beneficiarii nu au avut
In aceste acţiuni patriotice,
M obilizaţi de organizaţia de s-au evidenţiat tinerii Avram ajută unui muncitor să în­ în ultimul timp nimic de o-
/Manea, Petru Cinu, Gheorghe
**¦ partid şi sfatul popular Lucaci, Emil ian Gaşpar, Adaria lăture o defecţiune la lustrui­ biectat in ceea ce priveşte
comunal, locuitorii satului Deal Dobrei, losif Popa şi alţii.
rea unei foi de placaj. In al­ calitatea lor. E şi firesc să
din comuna Gîlnic, au executat (După corespondenţele
lucrări prin muncă patriotică la trimise de Constantin tă parte, Ioan Mărgineanu fie aşa. Aici. lucrează doar
şcoala elementară, a căror va­ Chiriac, Ion Popa sî explica celor de la maşini cri­ mulţi oameni liarmci şi pri­
loare se ridică la suma de M. Ţie).
11.000 lei. teriile după care trebuie sor­ cepuţi. In frunte cu comu­

Cetăţenii Gheorghe Ba'rbus, tat materialul, iar la lustruit niştii, ei au făcut ca produ­
Mihai Schredt şi Ion Schuster se
muncitoarea Doina Ghevrea sele secţiei să fie solicitate şi
__ — — in alte regiuni
se străduia să
ale ţării ca Ti­
înveţe pe un
Dîîi carnetul mişoara, Cluj,
V I A Ţ A DE P A R T I D tinăr proaspăt

venit în secţie DE REPORTER Ploeşti etc.
Reducerea consumurilor specifice cum se poa- _______ Ioan şi Nico-
I realizarea de economii — preocupare
te obţine un — —- lae Groza sînt
de fru n te a org an izaţiei de partid
lustru cît mai frumos. Toate turnători. In cadrul unei a-

acestea denotă că membrii ăunări de partid ei au cerut

de partid din secţia mobilă să fie sprijiniţi în vederea

Atenţie cuvenită însilozărilor se simt răspunzători faţă de aplicării în practică a unui

Militînd pentru înfăptuirea muncii. Mecanicii membri de lizare al locomotivelor la repa­ calitatea produselor. Ei îm­ nou procedeu de pregătire
raţii şi spălări planificate, a fost
sarcinilor trasate de cel de-al partid, cum sînt Iov. losif Albu, redus cu 8 ore, datorită unei mai bină însă această muncă mi­ a fontei şi de turnare a pie­
bune organizări a muncii.
IIMea Congres al P.M.R., or­ Ioan Barbu, Sabin Petrean, *Ps- ^ a r i can fiiăfi de porum b însiSozaî găloasă şi cu lupta pentru selor mecanice. Acum, dato­
Colectivul depoului de loco­
ganizaţia de partid de la de­ vel Moga şi alţii, care au o bo­ motive din Simeria, se află în Membrii gospodăriei agricole Muncind cu tragere de inimă, sporirea producţiei. Numai în rită noului procedeu şi a a-
întrecere ou celelalte depouri din colective „1 Mai“ din satul Ca­ colectiviştii de aici au reuşit ca
poul de locomotive G.F.R. Si­ gată experienţă în muncă, o ţară. Datorită rezultatelor obţi­ piul, raionul Alba, au dezvoltat pînă Ia data de 25 septembrie luna august, colectivul sec­ liajelor folosite, aceşti mun­
nute, în semestrul I al acestui considerabil în ultimul timp sec­ să însilozeze peste 300 tone po­
meria, a pus în centrul preocu­ împărtăşesc cu drag mecanicilor an, el a ocupat locul II pe ţară. torul zootehnic, in scopul asigu­ rumb. In prezent, acţiunea de ţiei a reuşit să realizeze cinci citori obţin o fontă de bună
Succesele obţinute de muncitorii, rării unei tirane bogate în uni­ însilozări continuă cu succes.
părilor sale lupta pentru redu­ mai tineri. inginerii şi tehnicienii depoului tăţi nutritive pentru animale, ei garnituri de mobilă peste calitate, care se răsfrînge şi
din Simeria, sînt rezultatul ac­ au hotărît să însilozeze 500 tone N. TRĂÎSTARU
cerea consumurilor specifice şi O mare atenţie s-a acordat tivităţii neobosite şi rodnice a furaje din care 350 tone porumb prevederile planului, iar la asupra calităţii pieselor tur­
comuniştilor, care zi de zi s-au siloz. corespondent
realizarea de economii tot mai îmbogăţirii cunoştinţelor tehni- aliat în frunte, au mobilizat şi toată producţia, în procesele nate.
însufleţit oamenii prin exemplul
mari în producţie. Membrii şi co-profesionale ale mecanicilor lor personal. verbale de recepţie, la capi­ Mai sînt in acest sector şi

candidaţii de partid — mecanici, ş: iochiştilor, cunoaşterii cît mai Mecanicii şi fochiştii Remus tolul „calitate“ s-a făcut nu­ alţi muncitori fmntaşi ca
Balomirean, Sabin Petrean, Vir-
gil Gostaie, Viorei Pârău, losif mai m enţiunea: „bun“. membrii şi candidaţii de par­
Albu, Pavef Moga, Mirceâ Si-
fochişti, lăcătuşi, cazangii, strun­ bine de către mecanici a secţii­ mode, Ioan Jibotean, Viorei Ma­ Preocuparea pentru o ca­ tid Nicolae Tcderici, Petru
rian, Petru Stanciu, Petru Jula,
gari, sudori, fierari — sînt ini­ lor de remorcare, pentru a putea Ioan Timişan, Mi hai Suşa, Petru litate superioară a produse­ Jalvă, Ana Sini, Marin Kirr,
Buciumau, Ovidiu Oltean, Ale­
ţiatorii acestei lupte. Studiind să folosească pe porţiuni cît mai xandru Torna, losif Pristopan, Rezuifale bune lor se manifestă în toate sec­ Viorei Munteanu şi alţii, ca­
membri şi candidaţi de partid,
posibilităţile existente pentru re­ lungi de drum forţa vie a tre­ au redus consumul de combusti­ ţiile întreprinderii şi peste re manifestă o preocicpare
bil convenţional pe locomotivele
ducerea consumurilor specifice nului şi să economisească în a- ce ie deservesc" cu 10,5— 19,4 la Anul acesta, colectiviştii din Ia Foit 600 tone. Muncind cu tot în primele rinăuri sînt deosebită faţă de calitatea
sută, au remorcat trenuri cu un salcie Bobîlna şi Foit, au dez­ conştiinciozitate, colectiviştii din
şi realizarea de economii, comu­ cest fel mai mult combustibil' tonaj mai mare cu 200 pînă la Bobîlna au însiiozat pînă în pre­ comuniştii. La fabrica de că­ produselor. De curînă, ei au
600 tone faţă de cel planificat, voltat mult sectorul zootehnic. zent 1.200 tone porumb şi tri­
niştii au hotărit să extindă în convenţional. De asemenea, s-a adueîndu-şi o mare contribuţie Colectiviştii din Bobîlna, bună­ foi, iar îoltenii aproape 500 tone. rămidă din Sîntimbru, m em ­ confecţionat pe plan local o
ia realizarea planului şi a an­ oară, deţin în prezent 70 vaci de Ţinînd seama că acţiunea de în­
acest scop metoda de remorcare luat măsura ca fiecare mecanic gajamentului cu privire la eco­ lapte şi 50 viţei, iar cei din Foit silozări se desfăşoară şi în pre­ brii de partid Ionel Salmen maşină pentru tras la rece
nomii. au 32 vaci, 7 juninci şi 20 vi­ zent cu mult succes, se poale a-
a trenurilor cu tonaj sporit pe să cunoască norma de consum ţei. Pentru obţinerea unor pro­ firma că în aceste unităţi pia­ şi Carol Klein au aplicat de a ţevilor care vor fi folosite
In prezent, colectivul acestui ducţii mari de lapte, membrii ce­ nul de însilozări nu numai că
toate locomotivele de la trenurile f>e fiecare tip de locomotivă în depou — aşa cum spunea Iov. lor 2 gospodării agricole colec­ va îi realizat dar şi depăşit. curînă un nou procedeu de la fabricarea mobilei metali­
Paul Erdei, secretarul organiza- tive au prevăzut să însilozeze
de marfă, să ia măsuri de mic­ funcţie de tren şi secţie de mers. ţiei de bază — însufleţit de suc­ cantităţi mari de furaje. Astfel, T. COS TIN uscare a cărămizilor. in tim­ ce combinată cu material
cesele obţinute, munceşte cu a- la Bobîlna, trebuiau însilozate în
şorare a cheltuielilor de repara­ S-a introdus şi se urmăreşte de­ vînt pentru consolidarea şi dez­ acest an 1.400 tone furaje, iar corespondent pul arderii, cuptorul degajă plastic. Acesta va fi un pro­
voltarea acestora, pentru obţine­
ţii lunare a locomotivelor şi să cada! de către şefii brigăzilor rea de noi succese în înfăptuirea o mare căldură şi în exterior. dus nou. Deocamdată se află
sarcinilor trasate de cel de-al
se reducă timpul dc imobilizare consumul specific pe fiecare lo­ IIM ea Congres ai partidului „Este o căldură care se pier­ în stadiul experimental, dar

a locomotivelor cu ocazia repa­ comotivă. N. BADIU de fără rost — şi-au spus de calitatea lui nu se îndo­

raţiilor şi a spălărilor planifi­ Măsurile luate, munca politică ei. 'Mai bine s-o folosim pen­ ieşte nimeni cum nu se în­

cate. S-au stabilit de asemenea şi organizatorică desfăşurată de tru uscarea cărămizii“. Aşa doieşte nici de aceea a pro­

măsuri concrete privind., recupe-. organizaţia de„partid, au dus la au ajuns ca acum în numai duselor care se fabrică acum

rarea de materiale şi recondiţio-- obţinerea-de rezultate, bune. Co­ Ce mas aşfeapfă? trei zile să usuce de-asupra in serie. I. MANEA
cuptorului 90.000 bucăţi că-
narea pieselor vechi în scopul lectivul depoului de locomotive

refolosirii lor. din Simeria a îndeplinit planul Şi membrii gospodăriei agri­ iar tocătoarea proprie a gospo­
dăriei colective a fost perma­
Organizaţia de partid a desfă­ de producţie pe 8 luni în pro­ cole colective din Sîntandrei au nent în stare bună de funcţiona­ L*.V .M;
un sector zootehnic dezvoltat. re, totuşi, la Sîntandrei, din cau­
şurat. în această direcţie o acti­ porţie de 112 la sută, a sporit Pentru furajarea raţională a a- za lipsei de preocupare a con­ Comunistul Ioan
nimaleior, colectiviştii din Sînt­ siliului de conducere nu s-au ob­ Matcescu de la Fi­
vitate susţinută. In mai multe productivitatea muncii cu 16 la andrei trebuiau să însilozeze ţinut rezultatele dorite Ia însi­ latura Lupeni -dă o
1.000 tone furaje. Şi, după cum lozări. Porumbul a ajuns de atenţie deosebită
adunări generale, a fost discu­ sută şi a redus în mod simţitor au decurs lucrările pregătitoare, multă vreme în faza de coacere funcţionării maşini­
se presupunea că ia Sîntandrei lapte-ceară. Totuşi însiiozările lor. In acest fel, în
tată şi analizată problema redu­ preţul de cost. Din angajamentul însilozarea furajelor este o lu­ nu decurg în ritm intens la Sînt­ luna trecută, la
crare care va decurge în cele andrei. Ne punem întrebarea : ce două mii bobine, a
cerii consumurilor specifice şi a anual de 346.000 lei economii la mai bune condiţiuni. Faptele do­ mai aşteaptă consiliul de con­ avut o singură bo­
vedesc însă contrariul. Din cele ducere al acestei gospodării co­ bină rebut.
realizării de economii la preţul preţul de cost, s-a realizat pînă 1.000 tone planificate nu au fost lective ?
însilozate pînă în prezent decît In foto: Filatorul
de cost. In aceste adunări, s-au Ia i septembrie 333.000 iei. De 200 tone. Deşi cu porumb siloz I. OLARII Ioan Mateescu con­
au fost însămînţate 20 ha., gro­ trolează cu atenţie
adoptat' măsuri concrete în sco­ asemenea, în cele 8 luni care au pile au fost efectuate din timp, corespondent turaţia bobinei.

pul obţinerii de economii cit trecut din acest an, oa urmare

mai însemnate. Agitatorii, in a reducerii consumului specific

convorbirile lor, dezbat căi ie de s-a economisit combustibil con­

leciucere a consumurilor speci­ venţional în valoare de 701.360

fice, modul de utilizare cît mai iei. S-au făcut economii Însem­

deplină a capacităţii de trans­ nate la lubrifianţi, compoziţie

port a locomotivelor şi alte pro­ pentru lagăre, materiale şi pie­

bleme legate de îmbunătăţirea se de schimb. Timpul de imobi­

Niciodată în istoria Romîniei cuprinde „studiul cuplelor de
învăţământul de toate gradele
vagoneţi“. Dar, din păcate, to­ Valorificînd
D iplom a de inginer trebuie ju s tifi c a tănu a cunoscut un asemenea a- tul a rămas în fază de studiu,
vînt ca în anii din urmă. Ni­
iar întreprinderea suferă. resursele locale
ciodată nu au fost create con­ ducţie mulţi ingineri — fii ai nica modernă să capete o extin­ miţi „ingineri“ care consideră Aici doar e locul unde trebuie Poate că şi în alte întreprin­

diţii de studiu ca acum ; şi nu­ oamenilor muncii. dere tot m,ai mare. că .deţinînd o diplomă în buzu­ să se facă studii tehnice de deri se mai găsesc cazuri ase­ Pe malurile Rîului Mare care

mai în anii regimului demo­ In freamătul muncii entuzias­ Să nu ne închipuim cumva nar. sau undeva intr-un raft mare importanţă, aici e locul mănătoare cu cele amintite aici. străbate raionul Haţeg de ia un
Este bine ca cei vizaţi să capăt la altul, cresc mari can­
crat-popular, în ţara noastră, te, aceşti oameni îşi găsesc lo­ că tovarăşii despre care e vorba prăfuit, ei sînt un „totum fac- unde se discută şi se rezolvă tragă concluziile necesare. tităţi de arbuşti. De curînd, co­
porţile şcolilor s-au deschis cul, cresc şi se formează tot sînt nişte roboţi, care nu văd tumJ“ şi nimeni nu-i poate de­ diferite propuneri de inovaţii
larg pentru oamerjii muncii din mai mult ca oameni de nădej­ în faţa ochilor decît producţie, ranja, trage la răspundere sau şi multe alte asemenea operaţii.
fabrici, uzine sau de pe ogoare. de, tovarăşi viguroşi, entuziaşti, plan, uzina sau ogorul, masa stingheri. Pentru ei diploma e Adevărul este însă că ing. Voi­ Partidul şi guvernul nostru au lectivul întreprinderii de indus­

Nu există domeniu de activi­ gata orieind pentru lucruri de scris sau planşa şi rigla de totu l: au absolvit un institut nea este străin de toate aces­ creat condiţii deosebite ingine­ trie locală „Vasile Roaitâ" din
tate în patria noastră unde să mari, îndrăzneţe, demne de so­ calcul. Nu. Ei sînt în acelaşi sau o facultate, au primit di­ tea, le neglijează după cum ne­ rilor şi tehnicienilor şi le-au Haţeg, a început să-i valorifice.
timp buni familişti, oameni oare. ploma, se numesc ingineri şi pus în faţă sarcini frumoase, de Astfel, în lunile de vară şi mai
nu găsim cadre de specialişti cietatea noastră nouă. glijează studiul, complectarea
noi, absolvenţi ai diferitelor in­ ştiu să se şi distreze, se ocupă cu asta şi-au asigurat o carie­ cunoştinţelor sale profesionale. a căror îndeplinire depinde în ales acum cînd crengile au deve­
stitute şi facultăţi a învâţămîn- Priviţi şi constataţi cu cită Din anul 1958 — de cînd a ab­ bună măsură progresul tehnic nit mai mature, arbuştii de pe
tului superior, oameni care şi-au dragoste şi respect sînt încon­ îndeaproape de copiii şi de so­ ră de care nimeni nu se poate solvit institutul — el n-a mai în toate ramurile de activitate.
însuşit tehnica nouă şi luptă juraţi de către mineri ingine­ studiat nimic fiindcă „n-are Fiecare cadru tehnico-ingine- malurile Rîului Mare au început
pentru ridicarea ei pe o treap­ rii Areadie Fodor şi Traian Blaj ţiile lor, de multe alte treburi atinge. Pentru asemenea soi de timp“. resc trebuie să-şi vadă locul în să fie recoltaţi. Strînse în balo­
de la mina Vulcan, Sofronie familiare. Buni în producţie, „ingineri“, procesul de produc­ procesul de producţie şi să se turi, aceste nuiele sînt trimise
tă superioară. Girbu de la U.R.U.M. Petroşani, buni în viaţa familiară, ordo­ ţie contează puţin, faptul că In situaţia lui sînt şi ingi­ străduiască să-şi aducă aportul combinatelor din Hunedoara şi
Alături de unele cadre cu ex­ Constantin Teodorescu de la naţi şi preocu­ nerii Nelu Petrescu şi Constan­ în realizarea sarcinilor privind Reşiţa unde se folosesc în pro­
Mina Lupeni, Gh. Miliţescu şi oamenii muncii, tin Deneşi, de la Mina Vulcan. dezvoltarea progresului tehnic. cesul de fabricare al cocsului, la
perienţă bogată, tinerii noştri Vasile Căpăţînă de la termo­ paţi de bunul Activitatea şi preocuparea lor A munci la general, a face pe baterea piloţilor de cărbune.
absolvenţi sînt chemaţi să con­ centrala Paroşeni şi mulţi al­ statul, aşteaptă pentru studiu sînt departe de „luft-inspectorul“ şi a nu te
ducă diferite sectoare de mun­ ţii. Asemenea tovarăşi întîlnim mers al mun­ Referiri la unii a satisface cerinţele mereu considera legat prin toate fi­ Valorificarea acestor resurse
că, să ajute procesul de pro­ şi în alte întreprinderi din re­ cii productive, de la ei muncă crescînde ale procesului de pro­ rele de producţie şi de oamenii locale, bogate, a adus întreprin­
giunea noastră — în siderur­ demni şi socia­ ducţie. din jur, înseamnă a subestima derii mari venituri. Astfel, pînă
ducţie la tot pasul. Şi avem gie, transporturi, în agricultu­ ingineri care nu-s productivă îi in­ în prezent s-a realizat un venit
mulţi tineri, absolvenţi ai dife­ ră, industria alimentară — bili în viaţa per­ teresează tot a- Sînt apoi unii ingineri de la rolul şi calitatea de inginer, în­ de 587.240 lei.
ritelor facultăţi din învăţămîn- peste tot. sonală. Satis­ I.M. Barza care au o atitudine
tul superior care deja ocupă ia înălfimea cerinţelor tît de puţin. intolerabilă faţă de introducerea
munci de răspundere: direc­ Asemenea ingineri sînt încon­ Considerînd că în producţie a unor procedee
tori de întreprinderi şi institu­ juraţi de stimă şi dragoste; ei facţia pentru tehnologice corespunzătoare.
ţii, ingineri şefi, şefi de secţii au dovedit şi dovedesc că nu profesia lor s-a
şi sectoare, inspectori coordo­ au alt interes mai nobil şi mai rezultatele muncii lor creatoare încheiat odată cu primirea di­ Astfel, deşi se cunoaşte faptul
natori, conducători pe linie de măreţ decît acela de a sluji se îmbină armonios cu frumosul plomei, ei încetează să mai con­ că transportul la mină este per­
partid, sau de stat etc. Prin cu dragoste şi devotament pro­ şi confortul din viaţa particu­ tinue studiul, se consideră nişte seamnă a te transforma intr-un
strădaniile şi rezultatele mun­ cesul de producţie, de a-şi vedea turbat de desprinderile repeta­
cii lor, ei justifică încrederea într-o măsură cît mai mare con­ lară, familiară. atotştiutori şi privesc de la ma­ Cărţi ap ăru teelement pasiv, fără griji, şi fă­
ce li s-a acordat, dovedesc că tribuţia la îndeplinirea sarci­ te ale vagoneţilor _ cauzate de
merită diploma ce au primit-o nilor încredinţate de partid şi Mai sînt însă şi.,, re distanţă fazele procesului ră importanţă intr-un om de
excepţii de producţie şi freamătul mun­ cuplele vechi şi necorespunză­ care producţia se poate lipsi
de la stat. guvern. cii creatoare.
In industria minieră — ra ­ toare ale acestora — nici un orieînd. Şi nu e nimic mai je­ E. A. STEPANOVA : Friedrich Engels.
Din mina unor asemenea to­ nant şi mai josnic decît aceia 296 pag. — 6,25 lei.
mură care a cunoscut un avînt varăşi ies proiecte complicate inginer nu se gîndeşte să adu­
serios în anii regimului nostru şi in acelaşi timp economicoa­ Pe cît de plăcut îţi este să Fără să se jeneze, ing. Mir- de a te vedea în afara frămân­ MARCEL BREAZU : Cunoaşterea ar­
_ numărul de cadre tehnico- se, inovaţii şi raţionalizări ; din descrii oamenii' şi faptele lor cea Voinea, de pildă, responsa1 că îmbunătăţiri corespunzătoa­ tărilor, în afara muncii cloco­ tistică.
inginereşti a crescut considera­ frământările lor şi ale ortacilor demne de laudă şi de urmat, bilul cabinetului tehnic de la
bil şi continuă să crească. In lor se nasc iniţiative valoroase, pe atît de greu îţi este să vor­ Mina Lupeni, încearcă să-şi re. Inginerii Petru Gomotircea- titoare, aruncat la o parte de 216 pag. — 12 lei.
marele nostru bazin carbonifer metode noi de m uncă; munca beşti despre un alt fel de oa­ „justifice“ inactivitatea invo-
_ Valea Jiului — funcţionează lor creatoare face să sporească cînd motivul pueril cum că este nu, mecanic şef şi ioan Popa, evenimente. In asemenea situa­ * * * Precipitaţiile radioactive şi pe­
un institut de învăţămînt su­ mult capacităţile de producţie, meni, despre alte fapte, izo­
in prezent inginer şef la Trus­ ţii, mai devreme sau mai târ­ ricolul radiaţiilor rezultate din ex­
perior, de pe băncile căruia, în late ce-i drept, care s-au des­
tul aurului, nu au ¦ manifestat ziu, cei în cauză, se vor convin- ; ploziile nucleare.

suficient interes fată de această ge că numai diploma nu le a- ] 172 pag. — 3,80 lei.

prins din mijlocul muncii en­ „rupt de producţie“. De aceea problemă. junge, se vor uita jalnic la ea I !• M. ŞTEFAN: Ştiinţa priveşte spre

tuziaste, s-au separat de aces­ — spune el — nu poate face La trust se găseşte însă şi viitor.

cartonată, de o copertă de mult 412 pag. — 6,85 iei.

tea şi se mulţumesc cu, un fel studii aprofundate la mină, nu împăienjenită, mucegăită. tV L. VOROPAEVA : A trăit oare
de viaţă îngustă, fără pers­
pectivă, condamnată de orice poate face inovaţii sau raţiona­ E bună şi necesară diploma, Hristos ?
om al zilelor noastre. lizări nu-şi vede importanţa în
procesul de producţie. E greu dar să fii demn de ea, să do­ 96 pag. — 1,85 iei.
La anumite locuri de muncă de crezut insă - că tocmai la
cabinetul tehnic fiind, nu poţi vedeşti că o meriţi să-ţi fie dra­ B. A. BARANOV, V. N. ZOLOTOV

gă atunci eînd, în urma rezul­ şi alţii : Normarea tehnică in uzi­

tatelor muncii de creaţie, o nele constructoare de maşini,

fiecare an, porpesc spre pro­ să se nască instalaţii noi; teh­ şi-au găsit „culcuş cald“ anu­ avea legătura cu producţia. acum un dosar voluminos care deţii. j 604 pag. — 24,40 lei.