Page 20 - 1960-10
P. 20
pag. 4 DRUMUL SÓCiAUSMUWl N r. 1V39
wmatmmmmm
Convocarea sesiunii Sovietului
Suprem al R.S.F.S.R.
MOSCOVA 6 (Agerpres). — să convoace cea de-a treia se-
TASS transmite: siune a Sovietului Suprem al
al R.S.F.S.R., modiîicînd decre- R*S-F*S-R* 25 octombrie (in
tul adoptat anterior, a hotărît
loc de 18 octombrie).
Lucrările Adunării Generale a O. N. U. Pe scurt âo apărarea lui lanolis Siezos
o<x >ckx><x >c>ooo<x>o<x >o >oooooooooooo<xx.HX>oooooo<Xf<x>oy<xx>o<>oooooc<xooo<x>oooooo<x>^>oo<x/ooooocKX>ooooooo<?oooooov de la iew York ATENA 6 (Agerpres). — TASS reze imediat pe el şi pe cetJ
transmite : lalţi democraţi condamnaţi Îm
Şedinţa din după-am iaza zilei de 5 octombrie NEW YORK 6 (Agerpres). — preună cu dînsul şi de aseme
TASS transmite: „Libertate lui Manolis Gle- nea sâ-i amnistieze pe parti
NEW YORK 6 (Agerpres). - TASS Menzies s-a pronunţat din nou în din ţările occidentale caută să agra rii de eliberare de pe continentul afri zosl“ — cere cu hotărire opi cipanţii La mişcarea de rezis
frausmite : vorbe pentru coexistenţa paşnică a sta veze relaţiile internaţionale, duc po can. La 5 octombrie, N. S. Hruş nia publică greacă. Comitetul tenţă lmpotrivja hitlerismului
telor socialiste şi capitaliste, insă a litica războiului rece. In această ordi ciov a primit la reprezentanţa din Pireu pentru apărarea tra care se află în închisoare de
La ora 15,25, ora New Yorkului, a afirmat că acest lucru ar fi impiedi- ne de idei şeful delegaţiei R.S.S. Bie O.N.U., a declarat in continuare K. U.R.S.S. de pe lingă O.N.U., pe peste 16 ani.
început şedinţa plenară de după-a T. Aîazurov, este obligat să adopte mă cunoscutul fizician american diţiilor democratice din care fac
parte deputaţi In parlament şi
alţi reprezentanţi de seamă ai
miază a Adunării Generale a O.N.U. cat de ţările comuniste. Aşa de pildă loruse a dat o ripostă meritată primu suri hotările pentru restabilirea si Leo Szilar şi a avut cu el o con opiniei publice a cerut în nu Comitetul a chemat opinia pu
La această şedinţă a continuat discu el nu s-a jenat să declare că primej lui ministru al Canadei care s-a de tuaţiei normale în Republica Congo vorbit3 prietenească. La convor
ţia generală. dia directă a unei agresiuni în re dat la calomnii grosolane la adresa şi pentru a crea condiţii în vederea bire a asistat M. A. Menşikov, mele ¦ locuitorilor din oraş mi blică să intensifice lupta pentru
giunea Oceanului Pacific ar porni „din Uniunii Sovietice. activităţii nestînjenite a parlamentului ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A.
Luînd cuvintul Federico Alvarez partea Chinei comuniste“. ales de popor şi a singurului guvern nistrului de Justiţie să-l gra- restabilirea libertăţilor demo
Plata, conducătorul delegaţiei Boli- R.S.S. Bielorusă, a declarat in con legal condus de Lumumba. k
viei, a declarat că pentru ţările Ame- In încheiere, Menzies s-a referit la tinuare K. T. Mazurov, este profund ţieze pe M. Glezos si să-i elibe cratice în ţară.
ricii de sud, cele mai importante sint problemele dezarmării. El a declarat interesată în rezolvarea neintîrziată a K. T. Mazurov a declarat că dele NEW YORK 6 (Agerpres). —
problemele asigurării dezvoltării lor că inspecţia şi dezarmarea sint in tuturor problemelor care generează în gaţia Bielorusiei sprijină întrutotul de Agenţia BTA anunţă că, la 4 . i o:
economice. Problema ajutorării dezvol cordarea în relaţiile dintre ţările eu octombrie, Todor Jivkov, con
tării economice a ţărilor din America separabile şi că problemele armei nu ropene. claraţia cu privire la acordarea inde ducătorul delegaţiei bulgare la O nouă provocare am ericană
Latină, a spus el, a fost ridicată de cleare şi a armamentelor clasice tre pendenţei ţărilor şi popoarelor colo cea de-a XV-a sesiune a Adu
mulţi, dar nu a tost rezolvată piuă în buie să fie rezolvate împreună. Totuşi, Acest lucru se referă îndeosebi la nării Generale a O.N.U., a pri adresa Cubei
prezent căutind în mod vădit să justifice cum niale, prezentată spre examinarea mit la New York pe ziarişti din
va refuzul puterilor occidentale de a problema reglementării paşnice cu O.N.U. de către delegaţia sovietică. Republica Cuba şi a avut o lun HAVANA 6 ( Ager preş). de Nibujon. In cursul luptei, şe
gă convorbire cu ei. Răspun-
Germania. Subliniind primejdia poli Intr-un comunicat dat publi ful bandei, un fost ofiţer în ar
Reîerindu-se la politica externă a rezolva în mod serios, constructiv pro ticii înarmării Germaniei occidentale Apoi ministrul Afacerilor Externe al zînd la o întrebare cu privire cităţii la Havana, guvernul cu- mata dictatorului Batista, a fost
ţării sale, conducătorul delegaţiei bo- blemele dezarmării, el a căutat să do dusă de puterile occidentale, şeful dele Indoneziei, Subandrio, a răspuns la la legătura care există între ban a anunţai că trupele cubane ucis, iar alţi doi membri ai ei
liviene a declarat că guvernul Boli- vedească că înarmările nu sint cauza gaţiei R.S.S. Bieloruse s-a ocupat de cuvintarea din 4 octombrie a minis problema dezarmării şi necesi şi unităţi ale miliţiei populare au fost făcuţi prizonieri.
viei sprijină lupta popoarelor pentru încordării internaţionale. discursul rostit de primul ministru trului Afacerilor Externe al Olandei. tatea recunoaşterii imediate a au interceptat în provincia 0 -
libertatea şi independenţa lor. Cei care Macmillan la sesiunea Adunării Gene El a demonstrat totala netemeinicie a drepturilor legitime ale Repu riente o bandă de 27 contrarevo La locul luptei au fost găsite
vorbesc despre lipsa de maturitate a Delgado, reprezentantul permanent rale. Pare straniu să vedem pe pri declaraţiilor reprezentantului Olandei cu blicii Populare Chineze în luţionari înarmaţi care au sosit un drapel al S.U.A., lăzi cu mu
popoarelor coloniale, despre incapaci al Filipinelor la O.N.U. a acţionat ca O.N.U., T. Jivkov a răspuns că niţii, arme automate, un regula
un apologet făţiş al politicii externe
tatea lor de a prelua puterea, insultă mul ministru al Marii Britanii, a spus ment al forţelor armate ale
aceste popoare. In încheiere Alvarez agresive a S.U.A. EI a încercat să jus el, în rolul de apărător al reTuarmării privire la problema Irianului de vest. dezarmarea generală şi totală in Cuba din S.U.A. pe bordul S.U.A. precum şi alte documen
Plata a subliniat că pentru întreaga tifice printre altele existenţa bazelor Germaniei occidentale. Politica încura Am proclamat dreptul şi suveranitatea nu poate fi înfăptuită fără par unui avion nord-american. Co te. De asemenea a fost capturat
omenire este imperios necesar să se militare ale S.U.A. pe teritoriul Filipi jării militarismului şi revanşismului poporului nostru asupra tuturor terito ticiparea activă a R.P. Chineze. municatul precizează că în rîn- avionul cu care invadatorii au-
realizeze dezarmarea. nelor şi participarea acestei ţări Ia în Germania occidentală primejduieşte riilor care au aparţinut fostelor Indii Acest lucru îl înţeleg prea bine durile bandei se află şi trei ce ajuns în Cuba. Trupele cubane
S.E.A.T.O. Noi am fi bucuroşi să scă pacea şi securitatea tuturor popoarelor, de est olandeze. Olanda a subliniat cercurile guvernante din S.U.A., tăţeni nord-americani. continuă urmărirea restului ban
Primul ministru al Australiei, Men păm de bazele americane întrucît ele inclusiv a poporului englez. el, nu a îndeplinit acordul cu privire dei contrarevoluţionare.
zies, şi-a asumat rolul nedemn de a ne cauzează mari neplăceri, a spus la acordarea suveranităţii Indoneziei. Anglia şi Franţa care împie După cum se arată în comu
apăra în mod făţiş „idealurile" impe delegatul filipinez dar nu putem face Vorbind despre cuvîniarea rostita de Mai mult decît atît, ea promovează dică prin orice mijloace China nicat banda contrarevoluţionară Un canal de 500 km.
rialismului. El a chemat popoarele co aceasta deoarece am pune în primej preşedintele Consiliului de Miniştri al sistematic o activitate de subminare a fost interceptată şi atacată la
loniale „să scoată din inimi înverşu die securitatea noastră. Noi privim a- U.R.S.S., N. S. Hruşciov, la cea de-a — cea mai mare ţară de pe fi octombrie în regiunea Hiram în Kazahstan
narea" şi să uite de imperialism. Re- ceste baze ca fiind un lucru inevitabil. 15-a sesiune a Adunării Generale în planeta noastră — să ocupe io--
ferindu-se Ia posesiunile coloniale ale problema dezarmării, K. T. Mazurov cui ce-i revine In aceastk orga KARylGANDA 5 (Agerpres).
Australiei în Noua Guinee şi Papua, Ultimul a luat cuvintul în şedinţa a declarat că noua propunere a Uniu nizaţie internaţională. _ TASS transm ite:
Menzies a declarat că ar fi „un act plenară de după-amiază K. T. Mazu- nii Sovietice expusă în documentul
criminal“ dacă Ii s-ar acorda inde rov, şeful delegaţiei R.S.S. Bieloruse. „Prevederile fundamentale ale tratatu împotriva Indoneziei cu ajutorul ace La 5 octombrie, Consiliul E-
pendenţa. Desfăşurarea discuţiei generale, a de lui cu privire la dezarmarea generală conomiei Naţionale din Kara
clarat K. T. Mazurov, arată că dele şi totală“, constituie nu numai un pro D e c l a r a ţ i a g u v e r n u l u ilora care vor să-şi menţină posesiu ganda a aprobat proiectul con
Primul ministru al Australiei s-s gaţiile multor state au sosit aici cu gram elaborat în amănunţime în ve strucţiei unui canal in lungime
dorinţa sinceră de a contribui activ derea înfăptuirii dezarmării generale nile. Demascînd făţărnicia peroraţiilor de 500 de km., care va uni riul
arătat a fi îngrijorat în legătură cu la realizarea unor soluţii constructive şi totale în trei etape, dar constituie colonialiştilor cu privire la faptul că siberian irtîş cu un mare de
existenţa primejdiei pentru pace tn în în problemele dezarmării şi in cele şi o garanţie sigură că în niciuna ei eliberează coloniile, ministrul Aface R . P . M o n g o le bit de apă cu micile rîuri Nura
treaga lume. El a declarat că războiul lalte probleme care stau în faţa O.N.U. din aceste étape nici un stat nu va şi Işim. din Kazahstan.
rece se intensifică şi că majoritatea Reprezentanţii mai multor ţări occiden obţine avantaje militare faţă de alte rilor Externe al Indoneziei a declarat ULAN BATOR 6 (Agerpres). tarea şefului guvernului sovietic
delegaţiilor au sosit la sesiune cu spe tale care au luat cuvintul de la aceas state. Toate măsurile în domeniul de că Olanda s-a împotrivit din toate .— TASS transm ite: N. S. Hruşciov şi „Declaraţia Canalul va asigura cu apă
ranţa că încordarea ar putea fi mic tă tribună ne împing în labirintul dis zarmării, de la început pînă la sfîr- puterile independenţei poporului indo guvernului U .R.S.S. în proble regiunile industriale în rapidă
şorată. cuţiilor sterile. In acest timp însă gu şlt, vor fi înfăptuite sub un control nezian. Poporul nostru şi-a cucerit in La 5 octombrie guvernul R.P. ma dezarmării“, „Prevederile dezvoltare din Kazahstanul cen
vernele lor duc vechea politică a răz internaţional strict şi eficient al că dependenţa în lupta înverşunată cu Mongole a dat publicităţii o de fundamentale ale Tratatului cu tral, inclusiv uzina metalurgică
Denaturînd însă în mod grosolan boiului rece. rui volum şi caracter vor corespunde colonialiştii, a subliniat el. claraţie în care sprijină propu privire ia dezarmarea generală din apropiere de Karaganda,
adevărata stare de lucruri, a adus o pe deplin fiecărei etape a dezarmării. nerile prezentate de Uniunea şi completă“ şi „Declaraţia cu in parte această întreprindere
acuzaţie monstruoasă Uniunii Sovie Şeful delegaţiei R.S.S. Bieloruse a In încheiere Subandrio a declarai privire la acordarea independen a şi fost pusă in funcţiune.
tice declarînd că ea ar avea princi subliniat că o atenţie deosebită trebuie K. T. Mazurov a subliniat că re că menţinerea colonialismului în Iria- Sovietică la cea de-a 15-a se ţei ţărilor şi popoarelor colonia
pala răspundere pentru războiul rece să se acorde problemei celei mai ac organizarea O.N.U. poate fi conside nul de Vest reprezintă o primejdie per siune a Adunării Generale a le“ prezentate de acesta spre e- Mai departe apele irtlşulul
şi că şeful delegaţiei sovietice s-ar fi tuale a contemporaneităţii — dezar rată drept o acţiune importantă în ce manentă pentru pace. O.N.U. vor fi aduse printr-o conductă
îndeletnicit „cu aţiţarea războiului re mării generale şi totale. priveşte crearea condiţiilor pentru de xaminare celei de-a 15-a sesiuni in lungime de peste 500 km. in
ce, agravînd încordarea“. Activitatea zarmare. Nu poate fi dezarmare, a de Cu aceasta şedinţa de după-amiază Poporul mongol şi guvernul a Adunării Generale a O.N.U. raiomil industrial Karajal şi la
secretarului general al O.N.U. care Subliniind că poporul bielorus ca şi clarat el, dacă nu va fi creat un a- s-a încheiat. Djezkazgan unde se construieşte
slujeşte cu credinţă intereselor reacţiu- popoarele celorlalte republici ale Uniu parat care va traduce în viaţă hotă- său, se spune în declaraţie, apro După cum se ştie, se spune în in prezent o topitorie de cupru<
nii şi colonialismului, Menzies a ca nii Sovietice şi ale ţărilor socialiste rîrile în interesul tuturor.
racterizat-o ca fiind o activitate re îşi canalizează eforturile spre construc bă şi sprijină cu căldură cuvîn- 25 de staţii de pompare vor,
marcabilă şi care se bucură de de ţia paşnică, K- T. Mazurov a citat Conducătorul delegaţiei bielorusiei a ridica apa spre canal la 475,
plina încredere a Australiei. cifre convingătoare care ilustrează rea subliniat că colonialiştii întreprind în 353= continuare în declaraţie, dato metri deasupra nivelului irti-
lizările Bielorusiei. prezent încercări disperate de a stă rită politicii discriminatoare a şului. Va fi creată o cascadă
Menzies a luat atitudine împotriva vili dezvoltarea impetuoasă » mişcă- din 14 lacuri artificiale avind
propunerii Uniunii Sovietice cu pri Şeful delegaţiei R.S.S. Bieloruse Ţările Asiei şi Africii aprobă cercurilor guvernările din S.U.A. o capacitate de aproximativ un
vire ia înlocuirea postului de secretar şi-a exprimat neliniştea în legătură cu R.P. Mongolă continuă să ră- miliară metri cubt de apă. A-
generai cu un organ colectiv. faptul că forţe reacţiqţiare influente propunerile U.R.S.S. la O.N.U. mînă de mai bine de zece ani
în afara O.N.U. deşi corespunde
pe deplin tuturor cerinţelor Car
NEW YORK 6 (Agerpres). — lor Unite, Shackford scrie : „Un tei O.N.U. şi se bucură de spri
Comentatorul diplomatic al număr însemnat de ţări din A- jinul majorităţii covîrşîfoare a
trustului de presă „Scripps Ho- membrilor acestei organizaţii.
ward“, Shackford, a publicat un sia şi Africa consideră că o Guvernul R.P. Mongole expri
mare parte clin programul pre mă mulţumiri tuturor şefilor de
articol in care subliniază că po zentat aici de Hruşciov repre legaţiilor caro s-au pronunţat
ziţia Uniunii Sovietice, expusă zintă un interes mult mai ma pentru primirea R.P. Mongole
de N. S. Hruşciov la sesiunea re decît tot ceea ce pot să pro în O.N.U. El sprijină de aseme
Adunării Generale a O.N.U., pună puterile occidentale“. nea iniţiativa Uniunii Sovietice,
este sprijinită de ţările Asiei şi Numeroşi delegaţi din ţările pentru restabilirea drepturilor cest canal artificial va permite
Bedinţa plenari din seara zilei de 5 octombrie Africii. Asiei şi Africii, subliniază auto legale ale R. P. Chineze ;a irigarea unor regiuni fertile
Atrăgind atenţia asupra fap rul, „sint de acord cu obser O. N.U. de-a lungul său.
NEW YORK 6 (Agerpres). TASS el este îndreptat spre subminarea pro din rezoluţie a cuvintelor „preşedinte" tului că ţările din Asia şi Afri vaţiile critice făcute de Hruşciov
transm ite: iectului celor cinci ţări. şi „preşedinte al Consiliului de Mi ca reprezintă in momentul de
faţă aproape o jumătate din ia adresa lui Hammarskjoeld“. Referendum In Uniunea Sud-Africană
In cadrul şedinţei plenare din seara Apoi a fost pus Ia vot amendamen niştri“ ea îşi va pierde sensul şi va membrii Organizaţiei Naţiuni- Referindu-se la problema co fără participarea populaţiei băştinaşe
zilei de 5 octombrie a Adunării Gene deveni absurdă întrucât ar constata
rale a O.N.U. a .continuat discutarea tul Australiei. EI recomandă să fie în — lonialismului, autorul s c rie :
proiectului de rezoluţie al celor cinci locuită cererea privind reluarea trata încetarea contactelor dintre U.R.S.S. „Foarte puţini reprezentanţi ai
ţări şi a „amendamentului" Austra tivelor adresată de cele cinci ţări pre Declaraţia ministrului
liei. şedintelui S.U.A. şi preşedintelui Con şi S.U.A. deşi aceste ţâri menţin re Afacerilor Externe ţărilor din Asia, Africa sau NEW YORK ^ (Agerpres). timplătoare întrucît potrivit a*
siliului de Miniştri al U.R.S.S., prin laţii diplomatice. al Franţes America Latină consideră că firmaţiilor corespondentului a*;
Reprezentantul Gambodgiei, Son San, propunerea de a se convoca „cît se pot vota împotriva propunerii La 5 ctombrie î:1 Uniunea genţiei United Press Internatio
a declarat că delegaţia sa va vota poate mai repede“ o conferinţă Pentru menţinerea în proiectul de PARIS 6 (Agerpres). — lui N. S. Hruşciov ca O.N.U. nal referendumul însăşi a fost
pentru proiectul de rezoluţie a! celor la nivel înalt a celor patru puteri. Tot rezoluţie a cuvintelor „preşedinte“ şi Luînd cuvintul în seara de 5 să adopte neîntîrziat o declara Sud-Africană a' avut loc un re organizat, „în scopul asigurării
cinci ţări şi împotriva amendamentu odată acest amendament încearcă să „preşedinte al Consiliului de Miniştri“ octombrie la postul de televi ţie cu privire !a eliberarea tu şi pe viitor a dominaţiei albilor
lui Australiei. Cambodgia. a declarat arunce vina pentru zădărnicirea con au votat 41 de delegaţii (India, Indo ziune, ministrul Afacerilor Ex turor coloniilor“. ferendum asupra proiectului gu asupra celor 11 milioane de lo
el, se pronunţă pentru reluarea cît ferinţei de la Paris asupra Uniunii nezia, Afganistan, R.A.U., Guineea, terne al Franţei, Couve de cuitori de culoare lipsiţi de drept
mai grabnică a tratativelor dintre ma Sovietice. Pentru amendamentul Aus Ghana, Cuba etc.). Pentru excluderea Murvllle s-a str&dult să. justi Analizînd poziţia delegaţiilor vernamental de modificare a de vot“.
rile puteri, indiferent dacă la ele par traliei au votat cinci delegaţii (Aus acestor cuvinte din rezoluţie au votat fice politica externă a guver asiatice şi africane faţă de pro
ticipă conducătorii a două sau patru tralia, S.U.A., Anglia, Franţa, Cana 37 de delegaţii (S.U.A., Anglia, Fran nului francez care 'a provocat în blema dezarmării, Shackford formei de guvernămînt a ţării După cum rezultă din ştirile
puteri sau dacă participă şi China. da), împotrivă — 45 de delegaţii (autorii ţa, Spania, Portugalia, Luxemburg şi ultimul timp nemulţumiri cres- scrie că ele tind spre dezarma transmise de agenţiile de presă,
Am fi votat şi pentru amendamentul proiectului de rezoluţie şi majoritatea aite ţări membre ale blocurilor agre cinde în rîndurile opiniei pu re şi că propunerea sovietică şi de înlocuire a monarhiei cu în cursul pregătirilor în vedere;
Australiei dacă el ar fi fost prezentat ţărilor din Asia şi Africa) 44 de dele sive). 17 delegaţii (ţările socialiste, blice franceze, îndeosebi în le referitoare la semnarea trata referendumului principala lupt;
sub forma unei rezoluţii aparte. Din gaţii, printre care şi ţările socialiste, Austria, Tunisia etc.) s-au abţinui gătură cu rolul pasiv al dele tului cu privire la dezarmarea republica. s-a dat între două gru pări: una
păcate propunerea Australiei a fost s-au abţinut de la vot. Astfel amen de la vot. gaţiei franceze la sesiunea Adu generală şi complectă „ii atrage din ele condusă de primul mi
prezentată sub formă de amendament damentul Australiei a fost respins cu nării Generale a O.N.U. cu pri mai mult decît cererea State Caracteristic este faptul că la nistru Vervvoerd Se pronunţa
şi acest lucru împiedică realizarea una o majoritate covîrşitoare de voturi. Interpretînd foarte arbitrar regulile lejul discutării Importantelor lor Unite de a se realiza ini pentru transformarea Uniunii
de procedură, preşedintele Adunării probleme ale situaţiei interna ţial un acord cu privire la con acest referendum au fost admişi Sud-Afrirane în republică şi ie
nimităţii. înainte de a supune la vot proiec Generale a anunţat că referirile la pre ţionale contemporane. Couve trol“. şirea ei de fapt din Common-
Ministrul Afacerilor Externe al in tul de rezoluţie al celor cinci state, şedintele S.U.A. şi preşedintele Consi de Murville a declarat că Fran numai albii car^ alcătuiesc mai
preşedintele Adunării Generale a dat liului de Miniştri al U.R.S.S. se ex ţa adoptînd o „atitudine reţinu
doneziei, Subandrio, a cerut Adunării cuvîntul reprezentantului Argentinei. clud din proiectul de rezoluţie întru tă“ a procedat just. p;;,:n de o pătrime din întreaga
Generale să adopte în unanimitate Delegatul argentinian a propus ca în cît pentru menţinerea lor au votat mai Ministrul s-a pronunţat în
proiectul de rezoluţie al celor cinci proiectul de rezoluţie să se voteze se favoarea legăturilor strînse populaţie a ţării, în timp ce lo-
ţări şi să respingă amendamentul parat cuvintele: „preşedinte" şi „pre puţin de două treimi din delegaţii. dintre Franţa şi revanşarzii de
Australiei. El a declarat că pentru îm la Bonn. El a declarat că gu ( •arii africani băşti;. fost
bunătăţirea relaţiilor dintre cele patru şedinte al Consiliului de Miniştri“. Atunci primul ministru Nehru, luînd vernul francez- intenţionează să
mari puteri precum şi pentru îmbunătă cuvîntul in numele celor cinci ţări care dezvolte şi pe viitor „colabora c totul privaţi de dreptul de
ţirea situaţiei internaţionale in între Propunerea Argentinei a fost sprijinită au propus rezoluţia, a declarat că pro rea politică“ cu Germania occi
gime, trebuie să se facă un prim pas iectul de rezoluţie în această formă dentală. a-ş- -xprima voinţa. Discrimi
în normalizarea relaţiilor dintre S.U.A. de secretarul de stat al S.U.A., Her- îşi pierde complet sensul iniţial. El a
şi U.R.S.S. Amendamentul Australiei, protestat împotriva interpretării de că narea atît de evidentă a popu
ter, care a declarat că delegaţia sa tre preşedintele Adunării Generale a
a declarat el, este nerealiet. Totodată le , de culoare nu a fost în-
preferă ca în rezoluţie să se facă refe regulilor de procedură. Nu putem spri r tfe .... ------------ ^ = = :--------- ----
jini proiectul de rezoluţie în această
riri nu la persoane ci la guverne. Re wealth-u! britanic, urmărind ast
formă, a declarat Nehru, şi îl retragem.
prezentanţii Indiei, Afganistanului, Situaţia unor teritorii încă subjugate fel să obţină o mai mare inde
Gu aceasta şedinţa de seară a Adu pendenţă în ce priveşte ducerea
Nepalului şi ai altor state au subliniat CANBERRA 6 (Agerpres). — TASS Transporturilor Ward a declarat că în politicii sale rasiste, în timp ce
nării Generale a luat sfîrşit. transmite: Noua Guinee şi în Papua se practică a doua grupare aşa-zisa „opo
în cuvîntările lor că în cazul excluderii discriminarea rasială. Băştinaşii pri ziţie“, fără să se deosebească
Politica guvernului australian care mesc salarii mult mai mici şi plătesc
intîrzie să acorde autonomie Noii Gui
nee şi teritoriului Papua este criticată pentru aceleaşi mărfuri preţuri mai cîtuşi de puţin de adversarii săi
aspru de opoziţia laburistă şi de o- mari decît albii. Griticile aduse la în ce priveşte asuprirea popu
pînîa publică progresistă din Austra O.N.U. Australiei pentru politica pro laţiei de culoare, în virtutea le
lia. Deputaţii laburişţi s-au pronunţai movată de aceasta în Noua Guinee şi găturilor sale strînse cu metro-
la 4 octombrie în parlament pentru îti Papua, a declarat Ward, sînt înte pck. insistă asupra menţinerii
acordarea autonomiei Noii Guinee şi
teritoriului Papua. Fostul ministru al meiate. monarhiei.
«rrr Redacţia şi administraţia’ Ţ ia ^ lu i: ştr. 6 Martie nr. 9: Telefon: 188) 189 j 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea poligrafică „1 Mai“ - Deva.
