Page 21 - 1960-10

t
en tin tares to rarâşu ln i i l . ih e§r$ h in -D e|
la p ro b le m a re p re z e n tă rii C h in e i In O.N.I1.
Domnule preşedinte,
Domnilor delegaţi,
Numărul şi însemnătatea sta­
telor care s-au pronunţat de
la această tribună pentru rezol­
varea neîntîrziată a reprezen­
tării Chinei în O.N.U. demon­
strează că această problemă a
devenit atît de vitală pentru
organizaţie îneît ea afectează
înseşi temeliile şi raţiunea ei
de a fi. A devenit clar că ati­
tudinea faţă de recunoaş­
terea dreptului legitim al
marelui popor chinez de a
fi reprezentat în O.N.U. reflec­
tă, în ultimă analiză, sinceri­
tatea şi consecvenţa fiecărui
stat faţă de înseşi principiile
şi scopurile fundamentale ale
Cartei O.N.U.
Aşa se şi explică de ce, în
ciuda presiunilor ce se exerci­
tă asupra delegaţiilor pentru
ca ele să sprijine şi de astă
dată acţiunea arbitrară şi ile­
gală a S.U.A., foarte puţini sînt
acei care se încumetă să o facă
de la această tribună.
Cum se poate să proclami în
vorbe necesitatea ca . această
organizaţie să fie universală iar
in fapt să împiedici participa­
rea la activitatea ei a unui
mare stat cu o populaţie cit un
sfert din omenire ?
De altfel, în cazul de faţă nu
se pune chestiunea de a primi
în O.N.U. un stat, ci de a res­
tabili în drepturile sale care
au fost uzurpate şi încălcate
sistematic, una din puterile
fondatoare ale acestei organi­
zaţii, unul din membrii perma­
nenţi ai Consiliului de Secu­
ritate.
Ascuţimea şi urgenţa proble­
mei este subliniată de ponde-
, rea pe care o are în viaţa po­
litică şi economică internaţio­
nală Republica Populară Chi­
neză, mare putere mondială,
ţară vastă cit un continent oa­
re cuprinde peste 650 milioa­
ne de oameni.
Remarcabilele realizări ale
poporului chinez în lichidarea
vestigiilor colonialismului, în
dezvoltarea economiei şi cultu­
rii, ca şi în apărarea păcii, în
promovarea' principiilor coexis­
tenţei paşnice şi a colaborării
internaţionale, se bucură de o
largă recunoaştere internaţio­
nală. A devenit de neconoeput
rezolvarea marilor probleme
internaţionale fără participa­
rea activă a Republicii Popu­
lare Chineze.
Cu toate acestea, tocmai în
Organizaţia internaţională care
are menirea să asigure men­
ţinerea păcii şi securităţii şi
dezvoltarea colaborării între
state, s-a impus şi se tindb şi
acum să se impună o hotărîre
care împiedică marele popor
chinez de a-şi spune cuvîntul
şi de a-şi aduce contribuţia
la rezolvarea marilor proble­
M ecanizarea - in sprijinul producţiei
In raportul prezentat de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al
111-lea Gongres al partidului, se arată de producţie. In prezent planul de
c ă : „IN EGONOMIA FORESTIERA
OBIECTIVUL PRINGIPAL ESTE RE­
FACEREA ŞI VALORIFICAREA G1T
MAI ÎNALTA A PATRIMONIULUI
FORESTIER, GARE CONSTITUIE
UNA DIN CELE MAI PREŢIOASE
BOGAŢII ALE PATRIEI NOASTRE".
Pentru traducerea în viaţă a aces­
tor sarcini, muncitorii, tehnicienii şi
inginerii din cadrul sectorului fores­
tier Baru Mare, ce aparţine întreprin­
derii forestiere Haţeg, au şi obţinut
succese de seamă.
Unul din factorii care aii adus la
realizarea acestor succese1este mecani­ plan înclinat şi un funicular tip „Mî- c a : buşteni râşinoase, buşteni gater
zarea unor guri de exploatare. De
pildă, la km. 23, la exploatarea nu­
mită „Pravăf". unde în trecut lemnul
era scos sub formă despicată cu aju­
torul unor instalaţii rudimentare, as­
tăzi funcţionează un funicular tip
„Mineciti" pe o distanţă de 2.500 m-
Prin punerea în funcţiune a acestui
funicular, lemnul se scoate sub formă
rotundă şi este dat pentru industria­
lizare. Masa lemnoasă este transpor­
tată la funicular pe o linie decovil ce cărcaţi şi încărcaţi prin muncă ma­
se întinde pe o distanţă de 1.100 in.
Prin mecanismele aduse la această
gură de exploatare, au crescut indi-
\
Pentru triumfal Luna. m arii prietenii
păcii în lume Ieri S.T& flesRbis in toată, tara le-au sporit puterile şi elanul
de luptă Împotriva claselor ex­
-.f—1r-*/—*/ tradiţionala lună a . prieteniei ploatatoare.
romîno-sovietice.
Oamenii muncii din regiunea î In ciuda calomniilor murdare
noastră urmăresc cu un viu in- j ¦A intrat in obiceiul poporului ale partidelor politice burgheze
nostru ca în fiecare an să con­ care s-au perindat la clrma
L teres desfăşurarea lucrărilor ce- ] sacre luna care precede ani­ ţârii, poporul nostru şi-a păs­
lei de-a XV-a sesiuni a Adunării ) trat şi a întărit simpa­
Generale a O.N.U. In numeroă- * versarea Marii Revoluţii Socia­ tia şi sentimentele priete­
se localităţi din regiune au liste din Octombrie, unor en­ neşti faţă de tinărul stat
loc entuziaste adunări în care ) tuziaste manifestări care dau al muncitorilor şi ţăranilor. In-
oamenii muncii susţin cu, tărie 1 glas sentimentelor sale de dra­ fruntlnd riscurile celei mai
propunerile făcute de delegaţiile goste fierbinte şi prietenie faţă sălbatice terori, comuniştii au
de marele său frate şi prieten înfăţişat maselor largi adevă­
ţărilor lagărului socialist la Or- ^ — poporul sovietic. rul luminos despre Uniunea
ganizaţia Naţiunilor Unite. ţ Sovietică şl au arătat că sin­
) Această manifestare tradiţio­ gura politică corespunzătoare
In raionul Haţeg, de pildă, i nală a poporului nostru are o intereselor ţării este politica de
au avut loc adunări la care au deosebită semnificaţie şi in a- prietenie şi alianţă cu marele
participat peste 3.800 oameni ai celaşi timp o mare însemnătate. stat vecin.
muncii. Ei au discutat cu viu Prietenia romîno-scvietieă işi Viata a confirmat întrutotul
adevărul răspîndit cu preţul
l interes propunerile făcute de to- ţ are rădăcinile în trecutul is­ vieţii de comunişti şi alţi oa­
toric şi este întărită în per­ meni Înaintaţi, din rlndul po­
varăşul N. S. Hruşciov. ] manenţă de lupta comună dusă porului I
de cele două popoare pentru
me ale păcii şi colaborării in­ porane trebuie privite în faţă. o resping, scoţând în evidenţă La G.A.C. Doştat, raionul Se- ^ atingerea aceloraşi ţeluri — Uniunea Sovietică, a ajutat
caracterul ei falimentar. Este beş, în cadrul unei adunări la ^ făurirea viitorului luminos al poporul nostru să se elibereze
ternaţionale. Trebuie să se recunoască exis­ instructivă în această privinţă care a participat un mare nu- celor ce muncesc.
declaraţia făcută în Adunarea f măr de ţărani colectivişti, tov. ] (Confirmare în pag. 3-a)
An de an am asistat aici la tenţa în lume a unor state cu Generală de ministrul Afaceri­ ( Ion Ogner, care a luat cuvîntul, j Oamenii muncii din patria
aoţiunea abuzivă prin care Sta­ orinduiri social-politice diferi­ lor Externe al Danemarcei, care [ a vorbit despre lupta dreaptă 1 noastră au salutat cu frăţeas­ ici înalfi în
a conchis în mod cu totul jus­ l dusă de popoarele Asiei şi Afri- L
tele Unite, folosindu-se de po­ te şi să se tragă concluzia În­ tificat că „mai devreme sau cii pentru scuturarea jugului co- ţ că dragoste victoria Marii Re­ exploatarea furnalelor
ziţia pe care o ocupă în orga­ ţeleaptă că, in condiţiile date, mai tîrziu poporul chinez va fi L lonial. El a înfierat uneltirile } voluţii Socialiste din Octom­
nizaţie, împiedică lichidarea numai convieţuirea paşnică a reprezentat în această organi­ imperialiştilor americani împo- brie în urma căreia s-a creat Creşterea indicelui de utilizare
zaţie de guvernul care exercită primul stat socialist dLn lume. a furnalelor din Călan este în
unei anomalii atît de dăună­ celor două sisteme poate feri efectiv autoritatea". triva tinerei Republici Congo. Şi ţ Sub influenţa acestui eveniment acest an mai evidentă ca oricine].
toare O.N.U. şi cauzei pentru omenirea de calamităţile celui în alte sate ale raionului Sebeş ţ luminos, care a deschis o nouă Astfel, de unde în primul trimes­
Domnule preşedinte, eră in istoria omenirii, s-a dez­ tru al anului, acest indice se rea­
care a fost creată. mai pustiitor război. Reprezentantul S.U.A. a în­ au avut loc entuziaste adunări, j voltat puternic avîntul mişcă­ liza abia în proporţie de 03-94
cercat aci să se erijeze în apă­ rii muncitoreşti revoluţionara la sută. începînd din luna apri­
însuşi conţinutul şi tonul Realităţile zilelor noastre tre­ rător al Organizaţiei Naţiuni­ Cei peste 2.900 de participanţi din ţara noastră pentru dobo- lie indicele de utilizare planificat
lor Unite. Poziţia sa în proble­ rîrea regimului burghezo-moşie- a fost depăşit cu 20—30 la sulă.
proiectului de retoluţie ameri­ buie să-şi găsească o oglindire ma reprezentării Chinei a con­ au sprijinit cu tărie propunerile ^ resc de crâncenă exploatare şi
can supus Adunării vorbeşte fidelă în activitatea O.N.U., ca­ stituit însă în fapt un atac di­ asuprire. Făurirea primului stat In luna august, la furnalul nr,
despre caracterul acestei ac­ re a şi fost concepută ca o or­ rect împotriva temeliilor O.N.U., t ţării noastre la sesiunea O.N.U. ţ din lume in care puterea se a- 1, s-a realizat cel mai mare in­
ţiuni. Citeşti acest text şi te ganizaţie a tuturor statelor, in­ a capacităţii organizaţiei, de a dice din istoria agregatului, cu
întrebi: Reprezintă el oare cu diferent de sistemul social-po­ aborda cu întreaga autoritate L Adunări entuziaste au avut 1 flă in mîinlle muncitorilor şi 237 tone fontă pe m.c. volum u-
şi răspundere problemele ma­ j^ ţăranilor, a întărit speranţele til de furnal şi zi mai mare deci!
jore ale vieţii internaţionale. L loc şi la cooperativa „Drum oamenilor muncii din ţara cel planificat.
Esre un fapt unanim recunos­ noastră în victoria cauzei lor,
adevărat un proiect de rezolu­ litic. cu t că nu poate fi concepută o C nou" din Hunedoara, în între- -j Indici de utilizare înalţi au
ţie, sau o circulară prin care soluţionare radicală a celor mai fost obţinuţi şi în luna septem­
u-n organ admlnistrativo-mili- Adversarii reprezentării Chi­ importante probleme, şi în pri­ L prinderile din Orăştie, în gos- 1 brie. Astfel, la furnalul nr. 1,
tar transmite ordine forurilor nei în O.N.U. încearcă să justi­ mul rînd a problemei dezarmă­ indicele planificat a fost depăşii
aflate în subordinea sa ? Căci fice atitudinea lor inadmisibilă, rii. fără participarea şi contri­ [ podâriile agricole colective din ^ cu 127 kg., la furnalul nr. 2 cu
proiectul american cere textual recurgînd adesea la calomnia 34 kg., iar pe secţie cu 80 kg,
şi pe un ton de comandă ca învechită că această ţară ar buţia R.P. Chineze. t- Alba lulia şi Ilin etc. *i fentă.
Adunarea Generală nici măcar constitui un factor de „neliniş­
să nu ia in discuţie proble­ te“ în lume. Aceasta reprezintă Reprezentantul S.U.A. a cău­ -I Succesul Jurnaliştilor din Că'
mele reprezentării Chinei. Nu o sfidare crasă a adevărului, tat să se erijeze aici în expo­ lan se datorează îndeosebi preo­
constituie oare proiectul ame­ deoarece toată lumea ştie că nentul unei poziţii de calm şi cupării lor pentru respectarea
rican o încercare făţişă de a tocmai S.U.A. au cotropit Taî- ce vorbe bllnde. In lumina ac­ întocmai a reţetelor de încărcare,
pune căluş în gura Adunării vanul şi alte insule chineze şi telor săvîr.şite de S.U.A., aseme­ pentru asigurarea furnalelor cu
'Generale ? Aceasta reprezintă, desfăşoară acţiuni agresive fă­ nea vorbe nu pot fi interpreta­ suficient aer cald.
domnilor - delegaţi, una din cele ţişe împotriva Chinei. Faptele te decît in contextul vechiului
mai crase manifestări ale „po­ arată că in timp ce forţele ar­ principiu al politicii externe Spectacol
liticii de pe poziţii de forţă“ — mate ale Republicii Populare americani. „Vorbeşte bllnd şi pentru colectivişti
şi nu în relaţiile cu o ţară sau Chineze se află toate pe terito­ mlnuieşte un ciomag mare“.
alta, ei faţă de însăşi Adunarea riul propriu, Statele Unite au In aceste zile, Teatrul de Stat de
Generală a O.N.U. trimis forţe armate navale şi Realitatea este că poziţia estradă Deva, întreprinde un turneu
aeriene, înzestrate cu arme ato­ prin regiune cu spectacolul „Invitaţie
Care este substratul poziţiei mice şi rachete, departe de te­ S.U.A. faţă de R.P. Chineză do­ la... estradă“, dat pentru colectivele
pe care se situează adversarii ritoriul propriu, ocupînd o par­ vedeşte nu dorinţa de negocieri, fruntaşe din diferite domenii de acti­
soluţionării problemei reprezen­ te a Chinei şi împânzim! regiu­ ci tendinţa de Inveninare a re­ vitate. Primul speciacol din cadrul a-
nea din apropierea Chinei cu laţiilor între state, intenţia de cestui turneu a fost prezentat joi sea­
tării Chinei ? Răspunsul e sim­ baze militare agresive îndrep­ a continua perimata politică ra in sala cinematografului din co­
plu, clar, cunoscut de toată lu­ tate împotriva Republicii Popu­ „de pe poziţii de forţă“ şi de a muna Geoagiu şi a fost închinat colec­
mea : Statelor Unite nu le este lare Chineze. De cînd oare un Împiedica O.N.U. să-şi îndepli­ tiviştilor din localitate, care în ultimul
pe plac regimul social pe care stat care îşi ţine forţele arma­ nească rolul de Instrument de. timp au obţinut rezultate deosebite în
poporul chinez şi l-a cucerit la te pe teritoriul propriu în ve­ însănătoşire a vieţii internaţio­ muncă. Printre colectiviştii care au
capătul unei lupte de decenii şi derea apărării suveranităţii, in­ nale şi de creare a condiţiilor participat la acest spectacol am remar­
cu .preţul unor uriaşe jertfe dependenţei şi integrităţii sale necesare negocierilor. cat pe loan Mădean, Valeriu Dudaş,
de sînge. De asemenea, impe­ teritoriale pricinuieşte „neliniş­ Nicolae Euda şi alţii.
rialismul american nu poat6 te“ şi este considerat „agresiv“, Se pune întrebarea : Vor iz-'
uita că victoria revoluţiei chi­ iar statul care trimite forţe ar­ buti cercurile imperialiste să
neze a dat întregului sistem co­ mate la mii de kilometri dis­ imprime Organizaţiei Naţiuni­
lonial una din cele mai grele tanţă, pe teritorii străine, asi­ lor Unite un asemenea curs
lovituri, însufleţind lupta pen­ gură „liniştea“ şi este conside­ sau se va crea posibilitatea ca
tru libertate şi independenţă această organizaţie să acţioneze
naţională a celorlalte popoare rat „paşnic“ ?. Este caracteris­ cu deplinătatea capacităţilor
tic că conducătorii remarcabili sale in sensul dorit de popoa­
asuprite. ai unor state asiatice din veci- re, pentru a grăbi soluţionarea La cele 543 tone oţel date peste plan de colectivul oţ'elă-
Nu este o noutate că imensa : nătatea Republicii Populare marilor probleme ce ne stau In riei Martin nr. 2 a C.S. Hune ăoara in luna septembrie, a
adus o contribuţie preţioasă şi echipa de oţelari condusă de
forţă vitală a socialismului, pu­ faţă ?
terea sa de atracţie asupra po­ Teodor Caramalis.
poarelor, pricinuieşte anumitor Chineze, ca preşedintele Indo­ Delegaţia romină adresează In foto: Teodor Caramalis şi macaragiul Gheorghe Dinu,
neziei — Sukarno, primul mi­ participanţilor la sesiune ape­
cercuri din Occident cea mai a- nistru al Indiei — Nehru, pri­ lul de a privi această problemă in cabina de comandă a cuptorului, urmărind indicaţiile apa­
dîncă nemulţumire, şi că aceas­ cu toată seriozitatea şi răspun­
mul ministru al Birrnaniei — derea şi de a contribui la solu­ ratelor de măsură şi control.
tă nemulţumire ia uneori for­ U Nu, primul ministru al Cam- ţionarea ei urgentă.
mele cele mai violente. Dar orl- bodgiei — prinţul Slanuk, con­ Toate forţele —- la semănatul culturilor de toamnă
cît de violentă ar fi reacţia f o r ­ Acestea sînt temeiurile pentru
ţelor retrograde, ea s-a dovedit, ducătorii de stat ai Afganista­ care Republica Populară Romi­
nă, alături de toate statele Iu­
se dovedeşte şi se va dovedi nului, Nepalului şi alţii se de­ bitoare de pace, cere ca Adu­
incapabilă de a stăvili sau de clară pentru recunoaşterea narea Generală să hotărască
a împinge înapoi noile idei so­ dreptului legitim al Chinei in excluderea din rândurile ei a
marionetelor ciankaişists şi să
ciale. Doar este ştiut că apari­ O.N.U. şi consideră aceasta ca restabilească drepturile legiti­ — Raid-anchefă— C o n d ip a s e m ă n ă to a re
ţia orînduirii socialiste este re­ fiind indinspensabilă pentru re­ me ale marelui popor chinez în
zultatul unui proces istoric ire­ zolvarea marilor probleme in­ Organizaţia Naţiunilor Unite. in ultimele zile, timpul re z u lta te d ife rite
a fost frumos. In multe
versibil şi marchează o etapă ternaţionale. Nu este oare ab­ gospodării agricole de stat, Comunele Sîntimbru şi Cricău sînt proporţie de peste 80 la sută, s-au
surd ca guvernul de Ia Wa­ gospodării colective şi în­ aproape vecine. Le desparte doar ho­ transportat şi incorporat în sol, odata
nouă, superioară, în dezvoltarea shington să impună în O.N.U. tovărăşiri a început se­ tarul Gălzii. Condiţiile de climă şi sol cu arătura,-peste 3.000 tone gunoi de
societăţii umane. mănatul orzului şi a griu­ sînt deci. aceleaşi şi-nir-o comună şi-n grajd, s-a însămînţat griul pe aproape
o hotărîre pe care statele asia­ lui. Situaţia pe regiune alta. Firesc ar fi ca şi rezultatele din ISO ha. etc. De remarcat şi faptul
Sînt mai mult decît absurde tice vecine cu China o conside­ însă, nu este satisfăcă­ campania agricola de toamnă să fie că la întovărăşirile amintite, s-a
iluziile ce şi le fac unii poli­ toare. Redacţia ziarului asemănătoare. muncit cu tragere de inimă şi pentru
ticieni că evoluţia unui aseme­ ră nejustă şi dăunătoare ? nostru, prin raidul-anche- siriusul culturilor de toamnă. Bună­
Injusteţea şi şubrezenia pozi­ tă organizat in ziua de 6 Cele trei întovărăşiri existente pe oară, pînâ la data de 6 septembrie, se
nea proces ar putea fi oprită octombrie, scoate la ivea­ raza comunei Cricău (la Craiva, Tibru recoltase porumbul şi strînseserâ tuleii
cu ajutorul forţei, — şi cu atît ţiei americane sînt atît de evi­ lă o seamă de cauze pen­ şi Gricău) se află într-un stadiu a-
mai puţin cu ajutorul unei ma­ dente. incit pină şi unii aliaţi tru care semănatul este vansat cu toate lucrările. Arăturile (Continuare in pag. 3-a)
rămas în urmă. Organele pentru însămînţări sînt efectuate in
şini de vot. Realităţile contem- ai S.U.A. din oadtul N.A.T.O. de partid şi de stat au
datoria să le analizeze şi
să ia măsuri pentru gră­
birea ritmului însăminţă-
cii de utilizare a masei lemnoase şi trică, care este deservită numai de un plu, planul pe această perioadă a fost rilor in toate unităţile a-
în acelaşi timp a crescut capacitatea muncitor şi încarcă zilnic 40—50 m.c. depăşit cu 103 la sută, iar la buşieni-
buşteni. Pentru ajustarea lemnului ce răşinoase cu 23 la sută. : gricole.
producţie se realizează zilnic în pro­ se încarcă în vagoane este folosit fie­
porţie de 125 la sută pe gură de ex­ răstrăul mecanic. Toate acestea au dus la creşterea
ploatare. productivităţii muncii pe întregul sec­
Prin introducerea mecanizării, pre­ tor cu 1,2 la sută.
Realizări frumoase s-au obţinut şi cum şi prin aplicarea metodelor avan­
la parchetul numit „Scoaba verde", sate cum sîn t: exploatarea lemnului O contribuţie de seamă la realizarea
unde s-a pus în funcţiune un funîcu- în trunchiuri lungi şi catarge, me­ şi depăşirea planului, au adus briga­
da complexă condusă de Nicolae Mo-
In s e c t o r u l fo r e s t ie r ţnc, muncitorii loan Rahotă. Mihai Cînd munca
Puşcaş şi Mihai Albii, de la exploa­
lar „Wyssen“ cu care se transportă toda de lucru în acord global etc., tarea Tecuri. S-au mai evidenţiat mun­ e organizată La gospodăria agricolă de stat din Petreşti, raionul Sebeş, lucrările
materialul lemnos pe o distanţă de au făcut ca lucrătorii de la sectorul citorii Origore Mihalea. Roman Flo- agricole din campania de toamnă se desfăşoară cu succes. Pînă în pre­
1.200 m. La exploatarea „Tecuri" sînt forestier Baril Mare să obţină rezul­ rinca, Vasile Muş şi alţii de la exploa­ Colectiviştii din Şibot au pla­ zent, s-au executat arături pentru însă mînţări pe mai mult de 200 ha., au
montate mai multe instalaţii printre tate frumoase în producţie. Ei au avut tarea „Pravăţ“. De asemenea, ufemis- nificat să însămînţeze în toam­ fost transportate şi încorporate în sol 2.400 tone îngrăşăminte naturale. 50
care un funicular „Wyssen", o linie ca sarcină să livreze în acest an mai tul loan Ciurlău, care conduce funi- na aceasta 256 ha. cu griu şi tone superfosfaţi şi 50 tone ingrăşă minte azotoase, a fost recoltat porum­
decovil, uri funicular automotor, cu multe sortimente de material lemnos cularitl de la parchetul „Scoaba ver­ 20 ha. cu orz. Pentru ca lu­ bul de pe aproape 250 ha. şi s-a însămînţat orzul pe 150 ha.
de“ îndeplineşte zilnic planul de trans­ crările să se desfăşoare la vre­
neciu". Toate aceste mecanisme pot fag, lemn celuloză răşinos, lemn celu­ port al lemnului, în proporţie de 140 me şi bine, ei au organizat te­ In foto: De pe una din tarlalele gospodăriei ce va fi însăminfată
asigura o producţie de 50.000 m.c. la sută meinic munca. Mai întii, au luat cu griu, se transportă porumbul reco! tat. Producţia este cît se poate de
masă lemnoasă. loză foc efc. măsuri de eliberare a terenuri­
însufleţiţi de măreţele sarcini tra­ lor pentru a putea executa a- bună. In medie, 4.000— 1.200 kg po nimb Ia ha
Mecanizarea a fost introdusă şi la Antrenat în întrecerea pe brigăzi, sate de cel de-al. Ill-lea Congre.s al răturile şi însăminţările. In a-
depozitul final, unde zilnic se depo­ Partidului Muncitoresc Romîn, con­ cest scop, membrilor celor două
zitează sute de tone de materia! lem­ acest harnic colectiv a realizat, în pe­ duşi şi îndrumaţi de organizaţia de brigăzi le-au fost repartizate,
nos adus de către trenurile G.F.F. partid, muncitorii, tehnicienii şi ingi­ suprafeţele de pe care să re­
Dacă cu cîteva luni în urmă buştenii rioada t ianuarie — 30 septembrie colteze sfecla de zahăr, carto­
şi alte sortimente de lemn erau des­ nerii din cadrul sectorului forestier fii, porumbul etc. Colectiviştii
a.c., sarcinile globale de plan în pro­ au reuşit astfel să stringă re­
Baril Mare, sînt hotărîţi să depună şi
porţie de (20 la sută. Cele mai bune colta de sfeclă de pe cele 10
nuală, astăzi această muncă este înlo­ rezultate s-au obţinut la lemnul celu- pe mai departe toate eforturile pen­
ha., cartofii de pe întreaga su-
cuită de o macara tip T.L- 3, elec­ loză-răşinoase, buşteni-răşinoase, buş- tru a da patriei lemn mai mult şi
(continuare in pag. 3-a)
tenî-gater-fag şi lemn-celuloză-fag. de calitate superioară.
La lemn celuloză-răşinoase, spre exem­ S. ORBONAŞ