Page 22 - 1960-10
P. 22
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1800
Calea gospodăriei colective D a ia R o m liiA - in t r - n n s in g u r a n ...
calea belşugului
0 0 0 < X > < X > 0 0 0 0 0 0 0 < X > < X > 0 > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < < X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X V0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X > O O O O O O O O O O O O O O Q O ?OOOOOCXX OOOOOOOOOOOOOOOOC X X
C U P A Ş I M A R I După exemplu! colhoznicilor Se schimba faţa —
Anul acesta gospodăria agri Paşi deosebit de importanţi Şeful brigăzii a 8-a de clmp, trebuie. Şi-a terminat de con mai văzut pe unde a vizitat J se schimba
colă colectivă „Ilie Pintilie“ din pe drumul, belşugului s-au fă Uniunea Sovietică. Azi In Daia
comuna Daia Romînă, raionul cut începând din anul trecut, Stoici Nicolae, este unul din struit o casă, şi-a cumpărat aproape toată lumea ştie că viaţa oam
Sebeş, a împlinit 10 ani de e- cînd s-a terminat colectivizarea sutele de ţărani colectivişti din colhoznicii din Viniţa — 960
xistenţă. In deceniul oare s-a întregii comune, gospodăria a- comuna Daia care ani de zile mobilă, maşină de cusut pen de familii — dispun de 800
scurs de la înfiinţarea ei mun gricolă colectivă cuprinzînd de biciclete, 40 de motocicle
ca şi viaţa colectiviştilor din 1.107 familii. a muncit pe păminturile ce tru fiica mai mare, şi-a in te, 18 maşini „Pobeda“ şi Ge înseamnă un an în viaţa opincile — opincile care în tre
Daia a cunoscut adinei prefa „Moscvici“. Parcă cu toţii ar unei comune ? Gam atîta cît în cut, pentru mulţi ţărani munci
ceri, ale căror semne se văd Intr-un singur an dăienii au lor avuţi, iar toamna la strîn- trodus curentul electric in fi văzut grajdurile moderne, seamnă o zi în viaţa unui om. tori constituiau un lu x !).
peste t o t : la sediul colectivei, la reuşit să construiască 4 graj crescătoriile de păsări, cote Şi totuşi, în viaţa comunei Daia
ferma zootehnică, pe ogoare, în duri pentru 233 vite mari şl să sul recoltei se uita cu amă casă. Grijile care-l apasă a- ţele de porci. Stoia le-a descris Romînă s-au petrecut atîtea eve Aproape 40 de colectivişti din
casele oamenilor. înceapă construcţia altor două amănunţit pe fiecare în par nimente şi atîtea schimbări în- Daia Romînă şi-au cumpărat în
cu o capacitate de 139 vite, să răciune la puţinul primit pen cum sînt de altă natură. Zil tr-un singur an de zile !
Acum 10 ani, cînd la în termine o magazie ,pentru 80- te. Cu viu interes au ascultat ultimele douăsprezece !uni ara
demnul partidului ţăranii mun 100 vagoane de cereale, silozuri tru care muncise o vară în nic se zbate cum să organi colectiviştii din Data cele po Să nu luăm anul de la 1 ia gazuri, vreo treizeci şi-au cum
citori au pus temelia vieţii noi, turn şi gropi betonate pentru vestite de brigadierul Stoia nuarie. Să ne întoarcem ou un părat aparate de radio...
ci au pornit — cum se spune 100 tone furaje-siloz, să înalţe treagă, împreună cu familia, zeze mai bine munca celor despre impresiile pe care le-a an în urmă de la data de 30 sep
— aproape de la pământul gol. un atelier de tîmplărie, un cules vizitînd monumentele is tembrie 1959, cînd am vizitat a- Şi, de ce nu şi-ar fi cumpă
Gospodăria colectivă dispunea garaj nou pentru autocamioa in cîteva luni bucatele se peste 200 de oameni din bri torice, instituţii şi uzine, col ceastă comună. rat Andrei Salade, Mihăilă Fi-
ca fond de bază de numai 13 ne. hozuri sau de la consfătuirea lip, Nicolae Mărgineanu, Ion
vaci, 10 boi, 1 cal, un grajd terminau, iar Stoia Nicolae, in- gada pe care o conduce pen cu colhoznicii din Moscova. Ge evenimente mai de seamă Pîţan şi alţi colectivişti harnici
pentru 4 vite şi o casă pentru Dar dăienii — oamenii aceş au avut loc în această perioadă aparate de gătit cu gaz, cînd
sediu. Toate valorau 94.000 lei, tia harnici şi mîndri de rea fruntînd frigul şi ploile de tru a obţine recolte din ce în Şefului brigăzii a 8-a de în Daia ?
ceea ce a constituit desigur, lizările lor — nu stau de acum clmp, nu-i scapă nici un pri veniturile frumoase realizate
foarte puţin pentru o gospodă cu mîinile în sîn. Rezultatele toamnă îşi lua traista pe spa ce mai bogate, cum să facă lej pentru a face compara Vom lăsa la o parte pe cele prin munca lor Ie dau posibili
rie care trebuia să dea de lu muncii în comun, puterea eco ţie intre felul cum muncesc petrecute în gospodărie. Ne vom tate să-şi satisfacă această ce
cru şi să asigure mijloace de nomică a gospodăriei lor mili te colindînd prin ţară, mun ca gospodăria să înflorească, colhoznicii sovietici şi colec referi numai la cele din afara ei. rinţă de trai. Gă lucrul acesta e
trai pentru un număr de 200 onare, le dau posibilitatea să-şi tiviştii din Daia. El caută toa puţin obişnuit deocamdată, a-
familii de colectivişti. Un în făurească planuri noi. Pentru cind pe diferite şantiere pen să fie mai puternică. te posibilităţile pentru a apli In vară, Ridată ou sărbători ceasta e adevărat. Dar cei care
ceput mai mult decit greu. anul viitor intenţionează să a- ca şi în gospodăria agricolă rea a 10 ani de la înfiinţarea ani îndelungaţi au fost .obişnu
dauge la fondul construcţiilor tru a cîştiga o bucată de Strădaniile lui Stoia şi ale colectivă cele învăţate în tim gospodăriei, colectiviştii dăieni iţi numai cu răul, se obişnuiesc
Colectiviştii din Daia Romînă, zootehnice o maternitate pen pline. celorlalţi colectivişti nu sînt In pul vizitei care a făcut-o a- au marcat încă un» eveniment
mobilizaţi de comunişti, au reu tru scroafe şi o îngrăşătorie de zadar. Gospodăria din Daia nul trecut prin colhozurile din important: s-a inaugurat cămi destul de repede cu binele şi
porci: să 'înfiinţeze o pepinie ...Anul 1950. In casa ţăra este una din gospodăriile frun U.R.S.S. Pe tinerii din Daia îi nul cultural, despre care s-a mai parcă-i simt tot mai mult nece
şit să învingă greutăţile înce ră de pomi fructiferi şi de ma nului Stoia, razele soarelui taşe din raionul Sebeş şi de învaţă cum să-şi petreacă scris, dar care merită să fie în sitatea.
putului şi pornind cu paşi din terial sâditor pentru vie, pentru care pătrunseră înăuntru, răs- acest lucru este mînăru Stoia timpul liber cit mai plăcut, le că amintit pentrucă aşa cămin
ce în ce mai mari, au făcut din ca în următorii cîţiva ani să pîndeau parcă mai multă lu vorbeşte despre elanul tine mai rar întîineşti: sală de spec De ce nu şi-ar fi cum
colectiva lor o gospodărie mi planteze 100 hectare de vie şi retului sovietic, despre com tacole cu peste 400 locuri, cabi părat radio Mihăilă Damian,
lionară. Astăzi numărul vitelor, 100 hectare livezi de pomi pe mină. Feţele copilaşilor şi ne şi toţi colectiviştii din comună. portarea acestuia. nă de proiecţie înzestrată cu a- Todor Cibu, Andrei Pădu
proprietate obştească este <Je a- terenurile degradate. In acest parate moderne, scenă, spaţioa rar, Ioan Cătană şi mulţi
proape 17 ori mai mare decât fel. terenurile care acum nu vestei căpătaseră alte trăsă In anul 1959, în viaţa lui In povestirile sale despre să şi cabine pentru artişti şi bi alţi colectivişti cînd în ca
aduc aproape nici un folos vor oamenii sovietici Stoia este a- bliotecă cu vreo trei mii de to
acum 10 ani, iar pînă la sfîr- deveni, cultivate cu vie şi pomi turi, devenind mat vesele. Ce Stoia a avut loc un eveni jutat şi de preşedintele gos muri în rafturi. sele lor, o dată cu bunăstarea a-
şitul anului va fi de 20 de ori fructiferi, noi surse de venituri. podăriei colective, care a vi dusă de munca în colectiv pe o-
mai mare, capacitatea de adă- Colectiviştii din Daia Romînă se schimbase ? ment de care îşi aduce a- zitat în aces't an Uniunea So Celor peste 200 case nou con goarele gospodăriei a pătruns şi
postire a grajdurilor colecti păşesc înainte pe drumul lu vietică. Colectiviştii din Daia struite de ţăranii muncitori din curentul electric ?
vei a crescut de 70 de ori, gos minat de partid. Fiecare an îi De cîteva luni. satul era in mînte in fiecare zi. Seara, du îşi dau seama că numai mun Daia în primii nouă ani de la
podăria dispune de ateliere, cind continuu pentru întări înfiinţarea gospodăriei, li s-au De ce să nu-şi cumpere zeci
magazii, silozuri şi multe alte găseşte cu gospodăria tot mai mare vervă. Ţăranii erau ne pă ce se aşează în pat, stă rea gospodăriei lor pot să-şi adăugat într-al zecelea încă. 55, şi zeci de ţărani colectivişti bi
bunuri. Valoarea fondului de facă viaţa fericită. Ei sînt ho- construite de colectivişti. Rit ciclete cînd rodul muncii depu
bază se ridică la peste 3.000.000 bogată, cu casele tot mai îndes dumeriţi. Auziseră că în mai adeseori timp îndelungat cu tăriţi să-şi făurească viaţa mul e evident. In cel de-al ze se de ei le dă posibilitatea să-şi
lei, de peste 30 de ori mai ma după exemplul colhoznicilor celea an, mai mult decît du cum-pere un astfel de obiect tre
re decît acum 10 ani, iar pînă tulate — dovadă că adevăra multe regiuni din ţară au luat ochii închişi şi prin minte ise din Uniunea sovietică. blul mediei celorlalţi nouă. buincios ?
la începutul anului viitor va
trece de 4.500.000 lei. tul drum al belşugului este cel fiinţă gospodării agricole co perindă ca pe ecranul unui Continuind cu şirul succese In cifre statistice s-ar putea Aparatul de gătit „aragaz“, a-
lor, ei îşi vor îndeplini acest arăta că şcolii ridicate cu cîţiva paratul de radio, bicicleta, ciş
pe care l-au ales 'acum 10 ani. lective, după modelul colhozu cinematograf, cele petrecute. vis măreţ. ani în urmă cu ajutor de la stat mele şi alte lucruri care în tre
şi prin eforturile proprii ale ce cutele vremuri erau de neînchi
rilor sovietice. Cum va fi oare ...Colectiviştii din comună au tăţenilor — construcţia frumoa puit în locuinţa mizeră a ţăra
să şi încăpătoare — i s-au mai nului dăian au început să facă
in colectivă ? — îşi puneau hotărît cu un an în urmă să adăugat anul acesta două săli astăzi parte din inventarul gos
de clasă pentru a putea cuprin podăriei personale a ţăranului
mulţi întrebarea. trimită un delegat al lor în de pe toţi cei 500 de copii de colectivist.
vîrstă şcolară ai dăienilor; că
Stoia Nicolae, membru de Uniunea Sovietică, într-o vizi în sat s-a deschis un magazin Acesta nu-i lucru neobişnuit.
universal în care'se găsesc de E un semn al vremurilor noi, ca-
partid din anul 1945, era o- tă. Cină Stoia şi-a auzit nu toate: textile,’ de la stambă pînă re-şi face tof mai mult simţită
la' paltoane ; încălţăminte, de la prezenta în casele ţăranilor care
mul care citise din ziare şi mele şi aplauzele celor de fa botoşei pentru copilaşi pînă la au pornit pe calea indicată de
cis-me, ’(Aici, s-ar putea vorbi partid.
cărţi despre viaţa colhoznici ţă care au aprobat propune de fapt şi de o „lipsă“ ; lipsesc
Odată cu dezvoltarea gospo
lor. El împărtăşea cu multă rea, nu-i venea să creadă. In dăriei cotective se schimbă în
mod vizibil şi faţa satului, se
dragoste din cele citite oame acea noapte cu greu a putut schimbă viaţa oamenilor muncii
ţărani.
nilor din comună. îndrumln- să doarmă. Se gîndea cum o
du-i să intre în colectivă. să fie sîntilnirea cu colhozni
A venit şi ziua inaugurării cii, ce o să vadă în ţara unde
Cifre şi fapte gospodăriei agricole colecti se construieşte comunismul.
ve din Daia. Această zi a fost — „Am vizitat colhozul ..Ru
• Anul trecut veniturile neie ale gospodăriei agricole co pentru Stoia Nicolae ca şi pen sia“ din Viniţa — spunea el
lective din Daia Romînă ş-au ridicat la 1.056.000 Iei (venitu tru toţi colectiviştii din Data adesea colectiviştilor din Daia.
rile din partea l-a a bugetului). In acest an, numai în 8 luni — una din cele mai însemna Ce am văzut acolo n-o să uit
s-au realizat 978.000 lei venituri nete.
te zile din viaţa lor. Ea a fost niciodată. La ei aproape toa
® Pentru sfecla de zahăr contractată şi predată în toamna ziua in care s-a schimbat te muncile agricole sînt me
trecută statului, G.A.C. din Daia a primit pe lingă bani, 17.800 cursul vieţii ţăranilor din co canizate. Eram acolo chiar
kg. zahăr, care s-au împărţit colectiviştilor potrivit cu suprafe mună. Gospodăria colectivă a cină se recolta porumbul-si-
unit ţăranii intr-o singură fa loz. Recoltatul se făcea cu
milie. mare şi puternică. combina, care şi toca porum
bul, iar camioanele — tip bas
De atunci au trecut zece culante — îl cărau direct la
ani. Azi nu este ţăran in
Daia care să nu fie în gos siloz. Cit uşurează munca o-
ţele îngrijite şi recolta obţinută. Colectivistul Aurel Suşman a podărie. Toate familiile de mului maşinile !“... i !5BSSS.C:
primit 84 kg. zahăr, Visalon Moldovan — 64 kg., Alatei Is- aici trăiesc şi muncesc îm Stoia Nicolae — seara ău-‘
trate — 58 kg., Simion Salade—-55 kg„ Nicolae Soare — 50 kg. preună. Ce imensă forţă /... pă terminatul lucrului sau in) care sînt în fruntea acţiunilor
• La Daia Romînă a început să funcţioneze, începînd cu Visurile de-acum 10-12 ani pauzele de masă — este asal-(
anul şcolar 1959-1960, o şcoală profesională agricolă cu o du ale lui Stoia au devenit rea tat cu întrebări de colecti- 1 Colectiviştii dăieni poartă o de efectuarea la timp a lucrări O socoteală
rată a cursurilor de 3 ani. litate. El nu mai cunoaşte gri vişti şi în special de tine- j stimă deosebită comuniştilor din lor de însilozare. Ei se preocu
jile zilei de mîine. Are tot ce-i ret, pentru a le povesti ce a ! gospodărie. Dece ? Ei s-au în pă în acelaşi timp cu stăruinţă a lui Gheorghe Brafu
• Anul acesta s-au plantat pe păşunile degradate ale G.A.C. văţat să-i aprecieze pe oameni de antrenarea membrilor brigă
40 hectare pomi fructiferi şi 5 hectare de vie. după faptele lor. Şi faptele co zii la hrănirea raţională şi bu Comuniştii sînt în frunte şi în
muniştilor din Daia arată că ei na îngrijire a animalelor. lupta pentru apărarea avutului
®ezv®M area şepteluluS şl extím derea zootehnice este strîns legată şi sînt în fruntea luptei pentru în gospodăriei. Tată numai un e-
posibilitatea de a asigura can tărirea economico-organizatorică Preocupări actuale xemplu. Recent, la recoltarea
culturilor de plante tehnice — tităţile necesare de îngrăşă a gospodăriei, pentru înflorirea cartofilor, unui colectivist din
minte naturale pentru culturi ei, în fruntea tuturor acţiunilor Acum, în plină campanie de brigada a Tll-a de cîmp i s-a
Im portante surse le de cereale şi plante tehnice, menite să ducă la făurirea bună toamnă, comuniştii desfăşoară părut că pe cîmp, în urma echi
cantităţi care acum nu satisfac stării şi fericirii în casete colec o susţinută activitate în vede pelor, rămîn cam mulţi cartofi.
de m ărirea veniturilor pe deplin cerinţele. tiviştilor. rea mobilizării tuturor membri Gheorghe Bratu — cel care ă
lor gospodăriei în vederea exe făcut această remarcă — e mste'
Din moşi-strămoşi, dăienii trifoi şi lucerna pentru să plante tehnice, trifoi şi lucernă Practica altor gospodării co Cu gîndul şi cu fapta cutării lucrărilor agricole la bru de partid, comunist. Şi, pro-
-au trezit cultivînd ogoarele mînţă au adus gospodăriei ve şi numai o mică parte după lective din raion a dovedit că timp şi în cele mai bune condi- cedînd ca un comunist, el nu a
u grîu, porumb şi, in măsură nituri importante. porumb. Anii viitori, ei vor printr-o hrănire şi întreţinere Ideea creării gospodăriei agri ţiuni, conform regulilor agro rămas nepăsător cînd a văzul ră
eînsemnată cu orz, ovăz. car- trebui să extindă şi mai mult corespunzătoare, printr-o mun cole colective în sat în mintea tehnice. bunul obştesc, care este a! ,ţu-
ofi. Grîu după porumb, porumb Cultura plantelor tehnice pre aceste culturi, atît pentru a-şi că ştiinţifică de selecţie, pro lor a- încolţit întîi şi ei au fost ror, este lăsat să se prăpădeas
lupă grîu -rr- la aţît se redu- zintă, pe lingă veniturile mari mări veniturile în bani la zile- ducţia medie de lapte obişnuită acei care s-au avîntat în primul Comunişti ca Nicolae Stoia, că pe cîmp.
eau asolamentele ou cîţiva ani în bani pe care le adâice, o muncă, cit şi pentru a renun rînd în lupta pentru aplicarea a- Alexiu Damian şi alţii nu-şi
seamă de alte avantaje. De la ţa complet la cultivarea grâu de la vacile furajate poate fi cestei idei în viaţă. precupeţesc eforturile pentru a — Haideţi să încercăm, a ve
n urmă. sfecla de zahăr rezultă la re lui şi altor pâioase de toamnă sporită de trei ori în compa convinge şi pe ceilalţi colecti nit cu ideea, să controlăm amă
G.A.C. din Daia Romînă este coltare mari cantităţi de frun după porumb. raţie cu nivelul atins anul a- Ideea electrificării comunei şi vişti din brigăzile în care lu nunţit cîţi cartofi rămîn pe cîmp
ze care dau un nutreţ-siloz su cesta la Daia. De asemenea, re construirii căminului cultural a crează, de necesitatea execută în urma unei echipe. Să luăm
,stăzi profilată pe producţia de culent. Apoi, pentru sfecla con O altă sursă de venituri din pornit de asemenea de la ei şi rii de lucrări numai de bună o suprafaţă oarecare. Mie mi se
ereale. Dar, pe măsură ce gos- tractată şi predată, fabricile ce în ce mai. mari a colectiviş zultatele obţinute pe loturile tot ei au fost acei care au mobi calitate, îndeosebi la arături şi pare că rămîn prea. mulţi,..
lodăria s-a întărit, alături de de zahăr pun la dispoziţia pro tilor din Daia Romînă este fer demonstrative ale colectivei au lizat forţele satului în aceste im semănat.
oreale, au început să ia dez- ducătorilor borhotul pe rămâne ma zootehnică. In acest an, dovedit că şi recoltele la hec portante acţiuni gospodăreşti. Cei prezenţi s-au învoit. Ei au
oltare o seamă de culturi noi: după fabricarea zahărului, ca ferma zootehnică de vaci a co tar, dacă sînt întreţinute după — Aţi văzut — obişnuieşte să adunat cu grijă cartofii rămaşi
feclă de zahăr pentru rădă- re constituie iarăşi un bun fu lectivei a crescut cu 60 capete, toate regulile agrotehnice, pot Dar, să ne oprim la gospodă spună tovarăşul Stoia, colecti în urma strîngerii recoltei de pe
ini sau pentru sămânţă, floa- raj pentru siloz. Anul acesta pînă în prezent, iar pînă la fi mărite substanţial. La grlu rie. viştilor din brigada sa — ce s-a acea suprafaţă. Constatările j.-au
ea-soarelui, tutun, trifoi şi lu- G.A.C. din Daia Romînă va pri sfîrşitul anului va ajunge la pot fi dublate, la porumb şi întîm plat' cu o parte din grîul lăsat pe toţi m iraţi: pe supra
•ernă pentru sămînţă şi alte mi pentru recolta de sfeclă de 200 vaci, aproape de 3 ori mai cartofi la fel, la sfecla de za Din iniţiativa organizaţiei de pe care l-am recoltat anul aces faţa cultivată s-au găsit .în me
mituri care aduc mari ve'ni- zahăr de pe cele 100 hectare multe decit la începutul anu hăr s-au obţinut pe loturile de bază s-a creat şi se dezvoltă ta. Pe loturile care au fost cul die, lăsaţi pe cîmp, cîte o ju
cultivate cu această plantă teh lui. De asemenea, la sfîrşitul a- monstrative recolte de 80-100.000 puternic sectorul zootehnic, cul tivate şi îngrijite prost, recolta mătate 'de kilogram de cartofi
;uri. nică cel puţin 60-70 vagoane nului, colectiva va avea peste kg. la hectar, de 4-5 ori mai tura plantelor tehnice, sectorul a fost mai slabă. Să tragem în la fiecare metru pătrat.
Cîteva cifre sînt edificatoare 80 viţele. De peste două ori a mari decît recoltele medii de hortiviticol care vor constitui în văţăminte din aceasta. Să ştiţi
de borhot, cu oare se vor pu sporit şi numărul de scroafe, pe tarlalele cultivate cu a- viitor surse importante de ve că de calitatea arăturilor şi a- Colectivistul comunist nu s-a
isupra avantajelor care lepre- tea furaja din toamnă pînă în proprietate obştească. Ferma ceastă plantă tehnică. nituri băneşti. plicării celorlalte reguli agro mulţumit numai să constate. El
dntă culturile de plante teh- primăvară tot atîtea vaci de zootehnică va da în acest ano tehnice depinde rodul pe oare îl a strîns în jurul său echipele
îice sau plantele pentru se producţie de peste 1.500 hl. lap Rezultă, deci, că sarcina Comuniştii luptă hotărît, an- vom culege anul viitor... care munceau la recoltatul car
lapte (60-70). Furaj pentru si te şi de cel puţin 30 tone de principală care stă in faţa or trenînd şi pe ceilalţi colectivişti, tofilor şi le-a tăcut următoarea
minţe. loz mai rezultă şi de la cultu carne. ganizaţiei de partid, consiliului pentru traducerea în viaţă a tu Şi, colectiviştii îi ascultă pe demonstraţie: gospodăria are
De exemplu, pentru recolta rile de floarea-soarelui (pălă de conducere, inginerilor agro turor sarcinilor trasate de orga comunişti, pe cei care-i învaţă cultivată cu cartofi o suprafaţă
riile plantelor), de la trifoiul Sectorul zootehnic al aces nomi şi zootehnicieni din G.A.C. nizaţia de bază în scopul înde cum să-şi dezvolte belşugul, de 60 hectare. Fiecare hectar
Ie pe cele 100 ha. cultivate a- şi lucerna pentru sămânţă tei gospodării colective va tre „llie Pintilie“ din Daia Romî plinirii planului de producţie al muncind mai bine. In aceste zi are 10.000 m.p. Dacă peste tot
aul trecut cu sfeclă de zahăr, (pleava). bui însă mult dezvoltat în anii nă — gospodărie care dispune gospodăriei, dezvoltării fermelor le ei zoresc strînsul recoltei şi se munceşte la fel, lăsîndu-se pe
gospodăria agricolă colectivă a viitori. In primul rînd, pentru de o piare forţă de muncă — de animale, sporirii producţiei execută lucrările „aşa cum scrie cîmp la fiecare metru pătrat cîte
primit bani şi zahăr în valoare In afară de aceasta, plante faptul că încărcătura de vite este trecerea la o agricul la hectar. la carte“ după cum se exprima o jumătate de kilogram de car
de cca. 1.000.000 lei, adică in le tehnice, îndeosebi trifoiul şi la suta de hectare teren agri tură cit mai intensivă, prin dez unul din ei. Arăturile se execu tofi, înseamnă că pe întreaga
medie 10.000 lei de fiecare hec lucerna, sint bune premergă col este încă mică şi sînt con voltarea multilaterală a secto In brigada zootehnică din ca tă la adîncimea indicată, semă suprafaţă cultivată cu cartoti a
tar cultivat. Intre 10-12.000 lei toare culturilor de grîu, seca diţii pentru dezvoltarea bazei rului zootehnic, extinderea cul drul gospodăriei îşi desfăşoară natul se face la timpul potrivit, gospodăriei va rămîne în cîmo
s-a ridicat şi valoarea produc ră sau orz de toamnă. Colec furajere. In al doilea rînd pen turilor de plante tehnice şi, în activitatea zece membri şi can în pămînt bine lucrat şi îngră cantitatea de 300.000 kg. cartofi.
ţiei la hectar Ia culturile de tiviştii din Daia au reuşit să tru că de dezvoltarea fermei mod deosebit prin ridicarea didaţi de partid. In cadrul gru şat, folosindu-se sămînţă selec Aceasta-i cantitate nu glu m ă!
sfeclă de zahăr pentru sămîn extindă aceste culturi astfel că productivităţii tuturor sectoa pei de partid ei dezbat cele mai ţionată, 'a cărei putere de ger Şi ea trebuie adusă în hamba
ţă, tutun, ceapă pentru sămân anul acesta coa. 70 la sută din relor gospodăriei. importante probleme ale muncii minaţie a fost încercată la timp. rele gospodăriei nu lăsată să
ţă şi cartofi. De asemenea şi grîu va fi însămânţat după în brigadă, de care depinde dez Lă îndemnul comunişulor, în putrezească pe cîmp. Iată de ce
culturile de floarea-soarelui.de voltarea fermei. Ilarie Salade, toamna aceasta s-a transportat trebuie să strîngem recolta cu
Mihăilă Palcu şi alţi membri şi pe cîmp întreaga cantitate de grijă.
candidaţi de partid care-şi des bălegar existentă la grajdurile
făşoară activitatea în această Rezultatul : Munca de strîn
brigadă s-au preocupat cu mult gospodăriei şi la colectivişti a- gere a recoltei s-a îmbunătăţit.
simţ de răspundere în ultima pe In hambarele gospodăriei şi în
rioadă de mobilizarea colectiviş casă precum şi 5 vagoane de în casele colectiviştilor au intrat
tilor la grăbirea lucrărilor de mai mulţi cartofi.
strîngere a furajelor, îndeosebi grăşăminte chimice.
