Page 23 - 1960-10
P. 23
Nr. 13)^ DRUMUL SOCIALISMULUI cas.. 3
Toate forţele — Sa semănatul culturilor de toamnă Luna marii prietenii mţmm \
Oameni care se respectă Cînd munca (Urmare din pag. /-a) ma de stat cea mai superioa In curtea blumingului, în jeascâ d.e procurarea cărţi
e organizată ră şi năzuiesc să-şi făurească apropiere de intrarea in, ha lor pentru bibliotecă şi altor
¦ Gîte treburi nu are loan Boceai, pre teren î I se cer situaţii ? Le dă ea. de sub jugul fascist, să-şi ia o viaţă nouă, aşa cum şi-o fău la marelui laminor, îşi ridi lucruri necesare desfăşurări!
şedintele Sfatului popular din Clopo- Cu spiritul ei „inventiv“, a şi găsit (U rm are din pag. l-a ) soarta In propriile miini, să-şi resc oamenii sovietici. că siluetele semeţe două activităţii culturale in cadrul
tiv a ! De pildă, să stea în birou sau ce să facă. Trebuie însămînţate în co vindece rănile grele pricinuite clădiri masive, cu aspect e-
să plece acasă ( î l ? ) în toiul lucru mună 652 ha. cu grîu-secară. De arat prafaţă (20 ha.) şi au început de război şi să-şi făurească o Păşind pe drumul bătătorit legant, care completează de viitorului club. nu-şt bate
lui. Ce, acestea nu-s treburi ? ! însă, nu s*a arat nimic. Şi pentru, ca recoltatul porumbului. viaţă nouă, din ce In ce mial de Uniunea Sovietică, ţara corul industrial, dîndu-i un capul cu aşa ceva. Pentru
să nu-i deranjeze nimeni liniştea, a frumoasă şi mai îmbelşugată noastră s-a transformat pro aspect mai armonios. aceasta trebuie fonduri şt..
Aşa s-a întîmplat şi joi 6 octom transmis la raion că s-au arat pentru Terenul fiind eliberat, s-a Veşnică va fi recunoştinţa oa fund în ultimii 16 ani devenind Nu i-ar sta oare frumos să
brie a. c. în jurul orei 11. I-a venit însămînţări 151 ha. Sînt intr-adevăr putut începe cu cele trei trac menilor muncii din patria noas dintr-o ţară „eminamente agri Exteriorul acestor clădiri încheie amil cu ceva econo
omului să plece şi a plecat. Dar nu efectuate arături pe 151 ha., dar ace toare primite de la S.M.T. O- tră pentru acest ajutor măreţ I cole“ înapoiată şi săracă, o nu spune prea multe. Ele ar mii la fondurile culturale
lea nu-s pentru însămînţări le de toam răştie executarea arăturilor şi, ţară cu o industrie şi agricul putea fi luate drept simple
pe teren, ci... acasă. nă, ci pentru cele de primăvară. Dar paralel cu aceasta, însămînţări- „Luna prieteniei romîno-so- tură socialistă dezvoltate, cu o clădiri administrative pentru Au trecut mai, bine de doi
Şi dacă preşedintele se respectă, de parcă o verifică cineva? Preşedintele, le. S-au însămînţat astfel cu vietice“ care a început şl care cultură in plină înflorire — birouri, după cum ar putea ani de la intrarea in func
om care se respectă, are treburile lui, grîu mai mult de 90 ha., şi or va culmina cu sărbătorirea ce o ţară în care nivelul de trai fi luate şi drept altceva. ţiune a blumingului şi mai
ce nu s-ar respecta şi salariaţii sfa zul pe întreaga suprafaţă pla lei de-a 43-a aniversări a Ma al poporului este In continuă bine de un an 'de la intra
nificată. rii Revoluţii Socialiste din Oc creştere. La obţinerea acestor De la un timp însă, mun rea in funcţiei a laminorului
tului ? Tehniciană agronom Teodora succese, care se datoresc efor citorii de la bluming, ca şi de 650 mm. Au trecut doi
Demnă de subliniat este şi tombrie va constitui şi in re turilor depuse de harnicul nos cei de la laminorul de 650 ani fără ca drg anizafío sin
Glăvan, de pildă, la ce s-ar obosi pe n-are vreme pentru aşa ceva. preocuparea de care au dat do giunea noastră prilejul unui tru popor sub conducerea parti mm., privesc cu tot mai. dicală din CfS.H. să se în
vadă colectiviştii din Şibot pen mare număr de manifestări ale dului, a contribuit frăţescul a- multă insistenţă — de fieca grijească pCThtJu a se ame
Bir cu fugiţii tru pregătirea seminţei. Aceas oamenilor muncii de la oraşe jutor sovietic a cărui prezenţă re dată cînd intră sau ies naja măcar fun colţ roşu in
ta a fost treierată în întregime şi sate. se simte puternic in construc din şut — ¦ spre uşa de la aceste două , locuri de mun
Colectiviştii din G.A.G. „24 lanua- anume KD-35, cu nr. 65. Pînă la 6 şi apoi tratată cu germisian. A- ţia noilor secţii ale industriei intrarea uneia
rie"-Berthelot au hotărît să însămîn- septembrie la ora 10, tractoristul a cest lucru va face, dacă avem Pentru organizaţiile de par siderurgice şi în minele de căr din cele două că in care lu
ţeze în acest an 80 ha. cu grîu. In arat cu el circa un hectar. Cînd soa în vedere şi faptul că sămîn- tid şi de masă, pentru comu buni, în puternicele centrale clădiri, de-a crează un ma
urmă cu vreo două săptămîni, cele rele a început să dogorească însă, el ţa este numai din soiurile Pon- nişti şi pentru toţi oamenii electrice şi în noile unităţi ale curmezişul câj re număr ăs
două tractoare mult solicitate le-au a scos tractorul cu plugul şi grapa ste ca şi Cenad 117, să se obţină muncii aceste manifestări con industriei chimice — pretu reia a apărui muncitori.
fost în sfîrşit trimise de către S.M.T. lată afară din brazdă şi le-a lăsat pe în anul viitor o recoltă bogată stituie un prilej de populariza tindeni unde a fost nevoie de el. o bară de fie*
Orăşiie. S-au bucurat mult colectiviştii. locul denumit „Obreje“. L-au căutat co de grîu. re largă a succeselor istorice fixată pe per Acum au tre-
Dar bucuria leTa fost de scurtă durată lectiviştii pe tractorist dar pînă-n sea obţinute de poporul sovietic în Manifestările din cadrul „Lu vaz cu un Iacă' cut mai bine
pentru că numai după cîteva brazde ră nu i-au mai dat de urmă. Condiţii asemănătoare — construirea comunismului, a nii prieteniei romino-sovietice“ solid. Privirile de două luni s
arate, tractorul KD-35 cu nr. 29 s-a marilor realizări ale ştiinţei şi se desfăşoară anul acesta în lor înţepate nn de la termina-
defectat. Tractoristul l-a lăsat pe cîmp Deşi cunosc năravurile unor tracto rezultate diferite culturii sovietice, a politicii ex condiţiile avintului creseînd al rea construc-
şi... a dat bir cu fugiţii. De atunci, rişti, tovarăşii Lazăr Pop, şeful brigă terne duse de guvernul sovie luptei popoarele pentru pace. In vizează lacătul. ,/ í'iei clădirii des
tractorul continuă să stea părăsit pe zii şi Ştefan Stoica, agronom de sec ( Urmare din pag. l-a) tic pentru asigurarea păcii în fruntea acestei lupte se află, D eocam dată el tinate să ser
cîmp, lingă podul Crăguişului. tor de la S.M.T. Orăştie, întîrzie să lume. neclintit şi neînvins, marele nu are n ici vească drept
ia măsurile de cuviinţă. Dînd mereu de pe mai bine de 200 ha. In felul stat sovietic. Politica leninistă o vină: zăvo club al munci
La sesizările repetate ale colectiviş acesta, terenul fiind eliberat, s-au pu Poporul nostru este mîndru de pace dusă de Uniunea So reşte uşa doar torilor din cele
tilor, tovarăşii din S.M.T. le-au mai bir cu fugiţii, tractoriştii ce s-au pe tut executa la timp arăturile pentru de faptul că are un prieten aşa vietică — exprimată cu o ma pentru a nu două impor
trimis cîteva tractoare, dar tractoriştii însămînţări. Lucruri bune se mai pot de puternic cum este Uniunea re forţă de delegaţia U.R.S.S. în pătrunde înăuntru cineva, tante secţii ale
au plecat pe rînd. La 5 octombrie, a rindat pe la G.A.0. Berthelot au arat spune şi despre preocuparea de care Sovietică. — ţara care dispune frunte cu tovarăşul N. S. Hruş- care ar putea murdări sau combinotuluii Au trecut două
sosit la Berthelot un alt tractor, şi au dat dovadă întovărăşiţi! de aici de o gigantică forţă economică ciov Ia cea de-a XV-a sesiune deteriora parchetul şi p ere luni, de cînd pe uşa de la
pînă în prezent abia 10 ha. Despre în- pentru pregătirea seminţei. şi care a trecut la construcţia, a O.N.U. se bucură de calda a- ţii. intrarea acestei clădiri atir-
desfăşurată a comunismului, probare a popoarelor de pretu nă mut şi 'rece, lacătul ne
sămînţat... nici vorbă. Aceste succese se datoresc muncii este mîndru de prietenia sa cu tindeni. Ce se ascunde în spatele păsării. !
însufleţite depuse de toţi întovărăşiţi! ţara care a dobîndit întîietatea uşii cetluite de acest la
Preşedintele e la tîrg... ajutorului şi îndrumărilor permanente în ştiinţă, cu ţara în care nive' Existenţa puternicului lagăr căt ? Lacăt al nepăsării — pen
primite din partea comitetului comunal lui de trai material şi cultural socialist în frunte cu Uniunea tru că deocamdată, după cum
La Răhău, atît în gospodă lipsesc fără motive de la lucru. de partid (secretar Anton Pleşa) şi a al poporului creşte neîncetat. Sovietică, unitatea şi coeziunea Unii tovarăşi afirmă că susţin pe bună dreptate cei
ria colectivă, cît şi în întovără Şi aceasta, se întîmplă în aces comitetului executiv al sfatului popu Iui de monolit, creşterea con aici s-ar ascunde clubul ce care îşi aruncă, de fiecare
şirea agricolă, lucrările din te zile, cînd timpul este foarte lar (preşedinte loan Bora), Această prietenie constituie tinuă a forţelor mondiale ale lor două importante secţii dată cînd. intră şl ies din şut, j
campania (de toamnă sînt mult prielnic lucrărilor la cîmp. pentru poporul romîn. ca şi păcii constituie o garanţie că ale combinatului. Se poate. Se privirile înţepate spre acest
rămase în urmă. In gospodăria Gu totul altfel stau însă lucrurile la pentru toate celelalte ţări so năzuinţele de pace şi progres pare că interiorul in acest lacăt — de partea cealaltă a
colectivă s-au planificat să se Situaţia este asemănătoare şi întovărăşirile din Sîntimbru, Galtiu, cialiste un nesecat izvor de ale omenirii vor fi înfăptuite. scop a şi fost proiectat: ho uşii zăvorite s-ar ascunde nu
semene cu grîu 105 ha. Dar nu la întovărăşirea agricolă. Totoi şi Coşlariu. Pînă la aceeaşi dată, forţă şi încredere în viitor,
s-a însămînţat nici un bob. Să- îri întovărăşirile amintite nu se în- garanţia mersului lor înainte In cadrul manifestărilor care luri spaţioase, două săli pen clubul muncitorilor din cele
mînţa — cele 22.000 kg. de grîu Aşa stînd lucrurile, ne-am aş sămînţaseră decît 2 ha. din cele 963 pe calea socialistă, In prezent vor avea ioc cu prilejul „Lunii tru biblioteci, o încăpere e- două importante secţii ci
__nici n-a fost tratată. Din te teptat ca preşedintele gospodă planificate. Arăturile pentru îusămîn- nu numai popoarele care s-au prieteniei romîno-sovietice“, oa legantă şi luminoasă făcută nepăsarea conducerii combi
renul destinat însămînţărilor de riei colective, preşedintele sfa ţări se efectuaseră doar în proporţie smuls din ghiarele exploatării menii muncii din.regiunea Hu parca 'anume pentru a servi natului şi comitetului sindi
toamnă s-au arat abia 30 ha. tului popular şi alţi tovarăşi cu de 14 la ţsută, iar din sâmîoţă, deşi capitaliste, printre care se nu nedoara alături de întregul nos cal de întreprindere. Pentru
Tarlaua din apropierea morii munci de răspundere, să se o- a fost sfrînsă de mai bine de 2 luni, mără şi poporul nostru, dar şi drept sală de lectură, o sală grăbirea dării in folosinţă a
(15 ha.), a fost arată mai de cupe intens de organizarea nu s-a triorat sau tratat nici măcar popoarele din numeroase ţări tru popor, îşi vor manifesta ho- mare prevăzută cu scenă şi acestui mijloc de culturali
mult, dar nici aici nu s-a înce muncii pentru a se lichida ră un bob. Recoltatul porumbului s-a fă cortină pentru aparate de zare şi educare a muncitori
put semănatul. Am stat de vor mânerea în urmă. Şi-am între cut pe mari suprafeţe. Dar ce folos ? capitaliste şi din colonii : po tărîrea de a întări neeontenit proiecţie... Dar unde este mo lor.
bă cu tractoriştii de la S.M.T. bat unde pot fi găsiţi. Ţuicii n-au fost tăiaţi nici pînă' astăzi, bilierul ? Unde sînt raftu
Miercurea oare deservesc Ră- lucru pentru care nu se pot face nici poarele asuprite de pretutindeni prietenia cu marele popor frate rile pentru cărţi, şi chiar căr Rămîne ca cei doi factori
hăul. — De tovarăşul Floca, preşe arăturile de însămînţări. ţile, unde sînt fotoliile, corti vizaţi să precizeze care este
dintele colectivei noastre între văd în orînduirea sovietică for- sovietic. na şi aparatele de proiecţie ? realitatea.
— Abia de ieri arăm în plin baţi? ne-a întrebat un colectivist. Situaţia lucrărilor agricole de toam
— ne-au spus ei. Plnă acum Păi, n-o să-l găsiţi. A plecat de na la Sîntimbru .este. cît .se poate de Economii de peste 55.000 lei Unde sînt ? Şi, dacă este club, să fie e-
am stat mai mult degeaba. Şi dimineaţă Ia Sebeş, pe motoci pnastă. Şi, într-o astfel de situaţie, liberat de lacăt şi am enajat
asta, pentru că conducerea gos cletă, cu preşedintele sfatului tovarăşii de la sfat şi tehnicianul agri In luna ' siugust, inovatorii în suraveă prdeisă' a lemnului de E greu de răspuns. Se spu în timpul cel mat scurt pen
podăriei nu s-a îngrijit să eli popular, tov. Cenuşă. Ştiţi, azi col îşi permit să. respecte adliteram treprinderii forestiere Sebeş, răşinoase“ şi „Mecanizarea ne că factorii competenţi din tru a putea fi pus la dispo
bereze terenul de cTăile de tri e zi de tîrg... programul de lucru. urmărind cu perseverenţă îm transportului materiei prime la ziţia celor pentru care a fost
foi... bunătăţirea procesului de pro secţia binale“. Aceste inovaţii conducerea combinatului, s-ar creat !
Se poate oare ca acei oare — După ora 15 nu mai avem ser ducţie, au depus cabinetului rezolvă problemele mecaniză fi gîndit •la mobilier. Dar E-
La muncă în gospodărie nu trebuie să conducă treburile în- viciu ! ? —¦ spun ei. Nu-i stă bine unui club
sipţ mobilizate toate forţele. tr-o campanie atît de impor dilul care éste un fel de muncitoresc să fie ţinut sub
tantă, să lase.totul baltă şi să secţie a aceluiaşi c o m b in a t__ lacătul nepăsării.
Sînt încă mulţi colectivişti care plece la... tîrg ? Nu ne miră nu se gin ăeşte să -l execute.
faptul că lucrările sînt atît de M. C. {
¦—o— rămase în urmă. Comitetul de întreprindere,
care ar trebui să se înpri-
Ursa pe fe re n — tehnic 10 propuneri de inova rii procesului tehnologic de a- Necazurile unor locatari
alta se transmite ţii. propiat; cubăritul materialului
Printre acestea, se num ără: ce intră in rîul Sebeş şi res De cîteva zile, mai bine de apartamentele sînt frumoase
„Funicular hieablu în exploa pectiv a uşurării muncii fizice. douăzeci de familii din oraşul
tarea Valea Mică“, „Mecaniza destui de confortabile ~’
rea scosului în parchetul Gîn- Aplicarea acestor inovaţii va Deva,, ne-am •mutat în casă
loan Faur, tehnicianul agronom' de aduce întreprinderii economii în nouă, în cel de-al treilea bloc Pînă aici, totuj bun! Dar con-
la Sfatul popular Şoimuş, ţine cu tot
dinadinsul să fie mereu lăudat. Are structorul a .ţinut pare-se să ne
omul amorul său propriu 1 Şi „des
curcăreţ“ cum este din fire, el găseşte jeria“. „Dispozitiv pentru mă- valoare de peste 55,000 lei. din strada Horia 6. In general, facă şi unele'.şicane. Deşi între-
întotdeauna soluţii careţi scutesc de
eritîeă. Cum face, cum drege, comuna St-d bloc este locuit de mai mul
Şoimuş iese fruntaşă la lucrările agri
cole. Pentry ca nu cumva organele te zile, racordul la reţeaua elec
raionale să-i conturbe prea des liniş
tea, tehnicianul le-a comunicat în ziua Din experienţa colectivelor fruntaşe trică încă nu a fost făcută. Este
de 5 octombrie a. c. că în comuna
Şoimuş s-au însămînţat 170 de hec mai mare surprinderea cînd treci
tare. In realitate însă, la acea dată, 'seara pe aici şi constaţi nu fără
nu fuseseră însămînţate decît 80 ha.
Rezultatele un@r în d ru m ă ri prej mirare că într-un bloc nou în
Că cifrele nerea,le induc în eroare locul becului electric funcţionea-
organele raionale şi dăunează gospo
dăriilor agricole colective care în fe La gospodăria agricolă colectivă din Stntandrei, semănă Partidul a pus în faţa oame La sectorul maşini-unelte au ductivitatea muncii şi calita ză încă lampa de petrol. Şi si
lul acesta nu pot fi•îndrumate la timp, toarea a stat nefolosită timp de 5 zile. Din ce camă ? Pentru nilor muncii din patria noastră fost introduse două poduri ru tea produselor au înregistrat tuaţia cpntinuă.'căci- nici pînă în
tehnicianului nu-i pasă, „Prestigiul“ că, se spune, nu ar fi avut tu buri pentru însămînţare. ingi sarcina de a reduce continuu lante, eiiminîndu-se astfel tran prezent conducerea şantierului
său să fie salvat I nerul agronom al gospodăriei şi şeful de brigadă de la S-M.T. preţul de cost al producţiei, in sportul manual. La sectorul tim- îmbunătăţiri simţitoare. n.r. . 1, f.G.O. şi uzina electrică
Orâştfe, Cristea, nu s-au ginătt însă să deschidă capacul cutiei industria republicană, în peri plărie s-au introdus dispozitive Un mare accent l-a pus,co din Deva nu au găsit o soluţie
de sămînţă al semănătoarei unde de fapt erau aşezate cu oada 1960-19.65, preţul de cost de striat, maşini de şlefuit cu pentru rezolvarea acestei proble
grijă tuburile necesare. va trebui să scadă cu cel pu bandă şi maşini de întins clei. mitetul de partid in activita me vitale.
ţin 15-16 la sută. Măsuri asemănătoare au fost tea sa pe mîmcă ‘ pblitică de
ConcluziiiV/wWWVWW \\W V W W W V vw w w vw w v vw w vw vw w v luate la fiecare sector ai uzi masă. Prin conferinţe la colţu Un grup de locatari
Pentru traducerea în viaţă cu nei. rile roşii, articole la gazetele de
Din constatările noastre cu pri au datoria să ia măsuri care să gră (în raioanele Alba, llia, Haţeg, Hu succes a acestei sarcini, comi perete şi convorbirile organiza N- R. 'In obiceiul şantierului
lejul raidului, reiese că semănatul bească eliberarea terenurilor destina nedoara etc.) că deşi porumbul a tetul de partid al U.M. Gugir a Merită a fi scoasă în evidenţă te de agitatori, Ii se arătau oa nr. 1 al r.R.G.H. persistă de
griului este rămas in urmă in a- te însămînţărilor, să mobilizeze toate fost recoltat, tuleii continuă să aco îndrumat conducerea uzinelor, şi măsura privind recuperarea menilor importanţa realizării mai mult timp acest mod defec
proape toate raioanele regiunii. Cau forţele la semănatul cuburilor de pere suprafeţe întinse. Din această birourile organizaţiilor de bază verificatoarelor calibrelor. Prin de cît mai multe economii la tuos de a da în folosinţă no ile’
za principală constă în faptul că toamnă. cauză, numeroase tractoare, care ar şi conducerile sectoarelor, spre aceasta, verificatoarele uzate preţul de cost. blocuri. Aşa s-a întîmplat şi la
majoritatea terenurilor destinate în- putea ara terenurile respective, pierd sînt prelucrate pentru dimen blocurile din str. M. Eminescu.
sămîntărilor de toamnă mai sînt O altă cauză a rămînerii în urmă zile întregi bune de muncă. luarea celor mai eficiente mă siuni mai mari si recromate. E- De remarcat in această di
acoperite cu culturi nerecoltate, în în regiunea noastră o constituie suri. Astfel, încă de Ia începu recţie sînt rezultatele obţinute <Lar_e Pînă acum nu s-au tras în
deosebi porumb. Organizaţiile de faptul că nu se foloseşte în întregi In prea puţine brigăzi ale celor conomiile realizate prin recon- de agitatorii Pantea Crăciun şi văţămintele necesare. Nici con
partid, sfaturile populare, conduce me capacitatea tractoarelor şi a a- patru S.M.T.-uri din regiunea noas tul anului sarcina privind rea diţionarea verificatoarelor ca- Viorel Stoia. Primul, a reuşit, ducerea T.R.G.H. nu a privit cu
rile gospodăriilor agricole de stat, telajelor proprii. Sînt numeroase tră este organizat lucrul în două lizarea de economii a fost de iibrelor se ridică la o sumă să recupereze cu colectivul său toată ^răspunderea darea în fo
colective şi ale întovărăşirilor, a- gospodării colective şi întovărăşiri schimburi. Conducerile acestor uni falcată pe unităţi şi pe luni, şi importantă. peste 2.000 kg. plumb, iar cel losinţă a noilor blocuri — c.u
cordă încă prea puţină atenţie eli în raioanele Sebeş, Alba, llia, Hu; tăţi au datoria să ia toate măsurile a fost adusă la cunoştinţa ma de-al doilea, o cantitate apre tot confortul şi instalaţiile ne
berării grabnice a acestor terenuri. nedoara etc., care deşi au terenurile necesare atît pentru organizarea selor largi de muncitori. In ur In afara celor amintite, con ciabilă de cupru. Realizările cesare.
In raionul Haţeg, de pildă, marea eliberate, sau chiar arate, nu folo mai judicioasă a muncii în brigăzi, ma acestui fapt, colectivele de ducerea întreprinderii şi comi colectivului U.M. Gugir în lup
majoritate a gospodăriilor colective sesc atelajele proprii pentru gră cît şi a aprovizionării acestora cu muncă din secţii şi sectoare au tetul de sindicat, sub îndruma ta pentru economii sînt urmă Lipsă de activitate
n-au semănat nimic pînă acum. birea ritmului însămînţărilor. Şi cum combustibil, lubrifianţi şi piese de dezbătut pe larg posibilităţile rea comitetului de partid, au rite îndeaproape pe bază, de
Sute de hectare destinate însămîn- unele S.M.T. întîrzie trimiterea trac schimb în cantităţi suficiente. pe care le aveau cu privire la organizat întră sectoare schim grafice, în fiecare secţie şi sec Vizitînd clubul sectorului fo
ţării griului de toamnă sînt aco toarelor, iar atelajele proprii nu reducerea preţului de cost al buri de experienţă pe diferite tor. In felul acesta, ori de cite restier din Baru Mare, la prima
perite încă cu porumb sau alte cul sînt folosite, forţe însemnate stau Datorită celor arătate mai sus, producţiei şi şi-au luat anga teme. Un asemenea schimb a ori se iveşte vreo deficienţă, se vedere, îţi face impresia că aici
turi. Sămînţa nu este în numeroase în rezervă în loc să fie în primele în întreaga regiune, la ora actuală, jamente preţioase în direcţia avut Ioc intre sectoarele me iau măsuri din timp pentru se desfăşoară o bogată activi
unităţi pregătită şi tratată. Arătu rînduri ale bătăliei campaniei de s-au semănat doar 12.238 ha, cu realizării de economii peste canică I şi şculârie, în proble înlăturarea ei. Astfel, rezulta tate culturală. Clubul este în
rile şe desfăşoară anevoios. Multe toamnă. grîu, orz şi secară. Comitetele ra plan. ma aşehieri) rapide. Tot in pro tele sînt şi ele cit se poate de zestrat: cu toate cele necesare :
terenuri nu au fost încă îngrăşate ionale şi comunale de partid, orga bleme de strungărie a fost or bune. Economia realizată în mobilier, bibliotecă, sală de cul
suplimentar cu gunoi de grajd sau (iste necesară apoi o judicioasă nizaţiile de bază, sfaturile populare Tot din primei^ luni ale anu ganizat un schimb de expe- primele 8 luni ale anului, pe în tură, şah, aparat, de radio etc.
îngrăşăminte chimice. Nu-i de mi organizare a efectuării lucrărilor. In raionale şi comunale, conducerile tu lui a fost formată şi o comisie rienţă şi între sectoarele scu- treprindere, se ridică Ia peste
multe unităţi agricole se munceşte turor unităţilor agricole, trebuie să pentru descoperirea şi valori lărie şi mecanică II. Drept ur 3.800.000 lei.’ Clubul, în majoritatea timpului
rare deci, că în prezent, în raionul tără un plan bine chibzuit. Din a- considere semănatul culturilor de ficarea rezervelor interne, care mare, la aceste sectoare pro este insă închis. De la începutul
ceastă cauză, numeroase braţe de toamnă sarcina lor principală în Printre sectoarele fruntaşe se anului, nu s-a desfăşurat nici un
Haţeg, s-au însămînţat doar 376 muncă sînt folosite la lucrări care momentul de fală. Trebuie dată bă şi-a desfăşurat activitatea du numără sectoarele mecanică II, fel de activitate cultural-educa-
mai suferă amînare, în loc să fie pă un plan bine stabilit, in forjă şi turnătorie. tivâ. Biblioteca nu are un pro
ha. din 0.410 planificate. Comitetul dirijate spre cele care sînt în strîn- tălia ca toate forţele să fie mobili urma studiului efectuat de a- gram zilnic cîrid muncitorii pot
să legătură cu grăbirea semănatu ceastă comisie in secţiile şi sec Dacă muncitorii, tehnicienii şi să-şi ridice cărţi. Despre activi
raional de partid Haţeg, Comitetul lui. Se mai întîmplă de asemenea zate la pregătirea terenului şi gră toarele întreprinderii s-au sta inginerii U.M. Gugir au reali tate artistică nici nu poate fi
bilit măsuri’ tehnico-organiza- zat o economie frumoasă la vorba. Toate acestea se datoresc
executiv al Sfatului popular raional, birea însămînţărilor. torice deosebit de importante. preţul de cost, aceasta se d!a- faptului că de activitatea acestui
toreşte •îndrumării îndeaproape club nu se interesează în mă
'W * S La sectorul maşini de cusut de a organizaţiei de partid, care sura cuvenită comitetul sindica
pildă, a fost modificată insta i-a condus spre traducerea. în tului.
laţia de forţă şi lumină, s-au viaţă a planului de măsuri teh-
introdus agregate pentru pre nico-organizatorîce, spre o mai Responsabilul clubului, nu es
lucrarea corpului maşinii. Aces buna organizare a procesului te îndrumat şi ajutat în muncă,
tea, au dus la reducerea consi de producţie şi a întrecerii so- iar colectivul de conducere al
derabilă a manoperei şi la spo eialisle. clubului este dezorganizat.
rirea productivităţii muncii ăr
circa trei ori. GH. COMSUTA S. 0RI30NAŞ
