Page 24 - 1960-10
P. 24
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1801
Lucrările Adunării-
Generale a O. N. U.
NEW YORK 7 (Agerpres). - că ele împiedică de mulţi ani primirea
După cum s-a mai anunţat, în şe în O.N.U. a R.P. Mongole.
dinţa plenară din după-amiaza zilei Ministrul Afacerilor Externe al Ira încheierea lucrărilor conferinţei Prima conferinfă a d re sa tă
de 6 octombrie a Adunării Generale kului, .lawad, a subliniat necesitatea sovietică
a O.N.U., în cadrul discuţiei generale urgentă a rezolvării juste a. problemei Uniunii Interparlamentare de guvernai savleiîe'
a luat cuvîntul Stephan Tchichelle, vi- reprezentării R.P. Chineze în O.N.U. de solidaritate cu gaivermisliif S.U.A»
cepremier şi ministrul Afacerilor Ex Nu are nici o justificare faptul că gu TOKIO 7 (Agerpres). TASS ţionale ale Uniunii interparla fările Asiei şi Africii
terne al Republicii Congo (ou capita vernul unei ţări atît de mari cum este transmite: mentare să ceară guvernelor ca MOSCOVA 7 (Agerpres). TASS transmite»
la Brazzaville). China nu este reprezentat pînă în pre re se încăpăţînează în dorinţa i MOSCOVA 7 (Agerpres). Gheorghi Puşkin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe
zent in Organizaţia noastră. Fără par La 7 octombrie şî-a încheiat lor de a permanentiza regimu / — TASS transm ite: al U.R.S.S., a primit la 6 octombrie pe ambasadorul S.U.A.
Referindu-se la situaţia din Republica ticiparea activă a R.P. Chineze, a su lucrările la Tokio cea de-a 49-a rile coloniale perimate să pună \ La 10 octombrie, în ca- Llewellyn Thompson şi i-a remis nota de răspuns a guvernului
vecină Congo, Tchichelle a încercat bliniat Jawad, nu pot fi rezolvate pro conferinţă a Uniunii interparla capăt sprijinirii sistemului inu
să ponegrească guvernul legal al Gon- bleme atît de importante ca de pildă mentare. Timp de nouă zile de man al colonialismului. Rezolu
goului în frunte cu premierul Lumum- problema dezarmării. putaţi din 49 de ţări au discutat
ba şi a adus laude lacheului colonia
liştilor Kasavubu. In încheiere, Tchi N. V. Podgornîi, şeful delegaţiei
chelle a declarat că delşgaţii la ac R.S.S. Ucrainiene, a declarat că de
tuala sesiune a Adunării Generale a mulţi ani majoritatea mecanică din
O.N.U. nu trebuie să se înapoieze în
ţările lor pînă ce nu va fi găsită Adunarea Generală refuză Republicii probleme contemporane şi pers ţia cere lichidarea imediată a co ( pitala Tadjilcistanulut — sovietic la nota din 8 august a guvernului S.U.A. în problema
soluţia problemei asigurării păcii ge Populare Chineze dreptul ei legal de pectivele dezarmării, viitorul de lonialismului şi acordarea drep > Stalinabad — se va des- înarmării R.F.G. cu arme rachetă.
nerale. a-şi ocupa locul în O.N.U. Se procedea mocraţiei parlamentare în Asia, tului la autodeterminare tuturor ( chide prima conferinţă
ză astfel pentru a fi pe placul S.U.A., căile de îmbunătăţire şi dezvol popoarelor fără nici un fel de Guvernul sovietic, se spune in notă, consideră de datoria sa
Adunarea a trecut apoi la discuta în dauna Naţiunilor Unite. Prin re tare a relaţiilor economice inter rezerve sau manevre care să fal sovietică de solidaritate să avertizeze încă o dată guvernul S.U.A. asupra caracterului
rea ordinei de zi a celei de-a 13-a se zoluţia lor Statele Unite încearcă şi naţionale. sifice adevărata voinţă a popoa cu popoarele Asiei şi A- periculos al politicii acestuia şi să declare că guvernul sovietic
siuni şi la stabilirea succesiunii în de data aceasta să nu admită exami relor. fricii. nu va rămîne indiferent la înai marea cu rachete nucleare a
care vor fi examinate punctele de pe narea problemei reprezentării R.P. Chi In rezoluţia adoptată în una Germaniei occidentale şi va fi nevoit să ia contramăsurile pe
această ordine de zi. In cadrul şedin neze Ia O.N.U. nimitate cu privire la dezarmare In ultima şedinţă a conferinţei La conferinţă vor par care le va considera necesare pentru a asigura securitatea U-
ţei primul a luat cuvîntul K. T. Ma- conferinţa cere Adunării Gene a fost împărţit delegaţilor me ticipa oameni de ştiinţă niunii Sovietice şi a statelor aliate, pentru a asigura pacea
zurov, conducătorul delegaţiei R.S.S. Pe bază de exemple convingătoare rale a O.N.U. să obţină reluarea şi de artă, muncitori, col în Europa şi în lumea întreagă.
Bieloruse, care a vorbit despre repre şeful delegaţiei ucrainiene a demonstrat imediată a trntativelor cu privire sajul Adunării Naţionale a hoznici, activişti pe tărim
zentarea Chinei în Organizaţia Naţiu întreaga absurditate a politicii S.U.A. la dezarmare între reprezentan obştesc din republicile so Guvernul sovietic consideră necesar să atragă din nou a
nilor Unite. El a sprijinit propunerea faţă de R.P. Chineză. 34 de state, a ţii marilor puteri şi ai altor ţări. R.A.U. care face apel fa depu vietice din Asia Centrală tenţia asupra caracterului ilegal al înarmării R.F.G. sub parava
Uniunii Sovietice de a se include pe declarat el, au recunoscut-China şi au şi Transcaucazia, din re nul N.A.T.O. şi să sublinieze cu toată hotărîrea că pînă la rea
ordinea de zi problema locului ce re stabilit cu ea relaţii diplomatice, iar Rezoluţia în problema colonia taţii tuturor parlamentelor să-şi publicile autonome sovie lizarea pe cale paşnică a unei reglementări cu Germania nici
vine de drept în O.N.U. Republicii majoritatea covîrşitoare a ţărilor au lismului şl discriminării rasiale tice ale R.S.F.S.R., din un fel de acorduri separate încheiate de S.U.A. şi alte puteri
Populare Chineze. Aproape în fiecare relaţii comerciale cu această ţară. In face apel Ia toate grupurile na aducă contribuţia la reglemen Moscova şi Leningrad. Se occidentale cu R.F.G. nu pot să le scutească de obligaţiile de-
an, a spus K. T. Maziirov, în O.N.U. acelaşi timp S.U.A. continuă să spri aşteaptă sosirea unor oas curgînd din declaraţia cu privire la înîrîngerea Germaniei şi din
se pritnesc ţări noi. Dar în ceea ce jine prin forţa baionetelor regimul ma tarea situaţiei încordate din Con peţi din Algeria, Coasta de celelalte acorduri interaliate, adoptate de comun acord, cu pri
priveşte R.P. Chineză în Adunarea rionetei lor de pe insula Taivan. Fildeş, India, Camerun, vire la inadmisibiîitatea reînvierii sub orice formă a militaris
Generală se joacă o farsă ruşinoasă. go- R. A.U. şi din alte ţări ale mului german.
Apoi a luat cuvîntul tovarăşul Gheor- Asiei şi Africii.
Politica nesăbuită dusă faţă de R.P- ghe Gheorghiu-Dej, şeful delegaţiei Re Demonstraţie ia New York pentru Nerespectînd aceste documente de drept internaţional din
Chineză de cercurile guvernante ale publicii Populare Romîne. eliberarea deţinuţilor politici spanioli Principalul raport __ perioada de după încheierea celui de-al doilea război mondial,
cîforva ţări din Occident, a subliniat „Popoarele Asiei şi Africii se spune în nota sovietică, guvernul S.U.A. poartă întreaga
K. T. Alazurov, este condamnată de Cu aceasta şedinţa din după-amîaza NEW YORK 7 (Agerpres). — se spune că „sprijină cererile în lupta împotriva colo
întreaga omenire progresistă. Fără de 6 octombrie a Adunării Generale a Membrii brigăzii „Abraham lui N. S. Hruşciov, preşedintele nialismului şi imperialis răspundere pentru consecinţele acţiunilor sale în faţa popoare
China populară nu poale fi asigurată Lincoln“ care au luptat împo mului şi activitatea Co
o colaborare reală între popoare, fără O.N.U. a luat sfirşit triva fascismului în Spania, Consiliului de Miniştri al mitetului sovietic de soli lor care au avut mult de suferit de pe urma agresiunii milita
China populară nu poate fi asigurată precum şi alţi susţinători al U.R.S.S., şi Fidel Castro, pri daritate a ţărilor Asiei şi
o pace trainică şi stabilă în întreaga ? Republicii Spaniole, au organi mul ministru a! Cubei, în legă Africii“ va fi prezentat de rismului german.
lume. Fără participarea Chinei popu NEW YORK 7 (Agerpres). zat o demonstraţie în faţa re tură cu eliberarea deţinuţilor cunoscutul scriitor tadjic,
lare nu poate fi rezolvată în maci <?• In şedinţa plenară din dimineaţa politici“. Mirzo Tursun-Zade, pre O dedarafie a Biroului Politic al
fectiv problema dezarmării generale şi de 7 octombrie a Adunării Generale şedinţei delegaţiei spaniole la şedintele acestui comitet.
totale, această problemă stringentă a O.N.U. au continuat dezbaterile de Demonstranţii purtau lozin C. C. al P. C . Francez
a contemporaneităţii. politică generală. Primul a luat cu- Adunarea Generală a O.N.U., cile : „Amnistie celor 6.000 de S . U.A. pun obsfacole
cintul şeful delegaţiei Portugaliei deţinuţi politici spanioli 1“, „De schimbului de fu rişii PARIS 7 (Agerpres). — TASS
In cuvîntarea sa delegatul Ceylonu Vasco Viera Garin, care a rostit o cu- cerind lui Franco să-i elibereze legaţi Ia O.N.U. : cereţi elibe transmite :
lui a subliniat că ţara sa se menţine vintare lungă şi lipsită de conţinut. rarea deţinuţilor politici spa cu U. R. S. S. ’
în mod consecvent pe poziţia recunoaş Delegatul portughez a cerut Adunării pe deţinuţii politici. Veteranii nioli 1“. „Continuarea războiului din
terii drepturilor Republicii Populare Generale să nu pună în discuţie proble M0SGOVA 7 (Agerpres). — Algeria provoacă dezamăgirea
Chineze în Organizaţia Naţiunilor U- me delicate, întrucît acest lucru ar pu au difuzat o declaraţie în care TASS transmite; imensei majorităţi a poporului
nite. El a demonstrat lipsa de logică tea împiedica „realizarea armoniei“.
a poziţiilor citorva ţări care întreţin Garin a recunoscut în termeni gene Colo n ialiştii beigsenâ se înapo iată Departamentul de Stat al francez care îşi manifestă tot mai C.C. a! P.C. Francez, dată pu
relaţii diplomatice cu R.P. Chineză şi rali necesitatea dezarmării. în Congo S.U.A. a refuzat să acorde viza blicităţii Ia 6 octombrie Ia Paris.
votează totodată împotriva restabilirii de intrare în tară unui grup de energic dezaprobarea faţă de a-
drepturilor Chinei în O.N.U. Referindu-se la situaţia din Congo, LONDRA 7 (Agerpres). soane, toţi au fugit din Congo... 23 de tineri turişti sovietici care Biroul Politic al C.C. al P.C.
delegatul portughez a adus elogii „în urmau să plece în America în cest război“, — se spune într-o Francez cheamă pe toţi activiş
Ficţiunea teîerată de tO ani în ţelepciunii "şi Iscusinţei" de care a dat Ziarul „Daily Mirror“ a pu- Acum negustorii lacomi de bani conformitate cu acordul cu pri declaraţie a Biroului Politic al tii de partid, toate organizaţiile
O.N.U. în legătură cu reprezentarea dovadă în Congo, Hammarskjoeld. de partid „să stabilească con
Chinei şi «are se datorează presiunilor Viera Garin a încercat să prezinte în blicat un articol al coresponden- se întorc la casele lor somptu- tactul şi să manifeste iniţiativa
din parlea S.U.A., este un spectacol culori trandafirii politica crudă şi in cea mai largă în vederea inten
ruşinos care subminează prestigiul umană a autorităţilor portugheze în tuIui său din Leopoldville despre ' oa‘i e din suburbiile oraşului“. sificării acţiunilor comune" pen
O.N.U., a declarat în cuvîntarea sa posesiunile coloniale ale Portugaliei în Pentru belgienii avizi, Mobutu tru pacea în Algeria.
W. Gomulka, conducătorul delegaţiei Africa. este omul care stă de strajă !in
înapoierea în Congo a colonia tereselor lor, deşi situaţia sa nu Scurte ştiri • Scurte ştir
liştilor belgieni.
„înainte de a se acorda inde e prea sigură.
pendenţa Congolului, scrie auto Belgienii se strecoară din nou PARIS 7 (Agerpres). de fascişti care au deschis focul şi
Uniunea naţională a studenţilor din au încercat să ocupe clădirea univer
rul, în Leopoldville existau la putere, iar unit, cu binecu- Franţa a chemat toate mişcările de sităţii. Huliganii fascişti au iust alun
22.000 de belgieni şi, cu excep vîntarea colonelului Mobutu, se
poloneze. Alai mult decît atît, această Apoi, a vorbit clankaişistul. ţia a aproximativ 2.000 de per- încadrează din riou în armata vire la schimbul de turişti, inter tineret, organizaţiile profesionale şi de gaţi de studenţi.
ficţiune paralizează organizaţia noastră mocratice să organizeze la sfîrşitul BERLIN 7 (Agerpres).
şi nu-i permite să rezolve problemele r=Fr.m :. sa...“. venit între Consiliul excursiilor lunii octombrie o manifestaţie naţio Agenţia ADN transmite că la cea
In privinţa atitudinii acestor studenjeşti din S.U.A. şi Biroul nală pentru pace în Algeria.
internaţionale cete mai arzătoare. Dezbaterile conferinţei de-a 14-a olimpiadă de şah care va
partidului laburist colonialişti, ziarul arată că ei internaţional de turism al tine MONTEVIDEO 7 (Agerpres). avea loc la Leipzig (R.D.G.) va par
Reprezentantului S.U.A., a declarat retului. La Montevideo se desfăşoară în pre ticipa şi o e.chipă a şahiştilor ame
zent o grevă a studenţilor Universi ricani. Departamentul de Stat al
W. Gomulka, nu-i place orînduirea ca se comportă „neînchipuit de gro Aceste acţiuni ale autorităţilor tăţii naţionale din Uruguay, în semn S.U.A. care timp de mai multe săptâ-
de protest împotriva reducerii fondu mîni a refuzat să acorde vize 4e. ieşire
re există în China. Aceasta este ade solan şi arogant“. „Majoritatea americane, se spune într-o de rilor bugetare alocate universităţii şi
vărata cauză a atitudinii răuvoitoare împotriva programului de stabilizare şahiştilor americani, in urma a nu
a S.U.A. în problema restabilirii drep SGARBOROUGH 7 (Agerpres). — la o pouă manevră. Preşedintele a belgienilor îi urăsc pe congolezi claraţie a Comitetului organiza economică. După cum transmit agen
turilor Chinei în O.N.U. TASS transmite: declarat că, „conform tradiţiei“, refuză şi continuă să-i numească mai ţiilor de tineret din IJ.R .S.S., a- ţiile de presă, la 5 octombrie studen meroase proteste a fost nevoit să-şi
să pună la vot problema excluderii muţe. Belgienii îşi amintesc cu rată în mod grăitor cine împie- j ţii grevişti au fost atacaţi de un grup
W. Gomulka a condamnat de ase In şedinţa din dimineaţa zilei de 6 unui punct din declaraţie. plăcere de zilele cîncl paraşutiştii dică colaborarea culturală şi revizuiască hotărîrea şi să permită şa-
octombrie a conferinţei partidului la schimbul de turişti, îmbunătăţi
meni puterile occidentale pentru {aptul Cu toate protestele delegaţilor la hiştilor să plece in R.D.G.
burist dezbaterile au căpătat din nou conferinţă, Comitetul Executiv a reu lor distrugeau tot ce întîlneau rea relaţiilor dintre tineretul so-
¦ BB- un caracter furtunos în timpul exami şit în felul acesta să strecoare şi
în cale“. î vietic şi' cel american.
Pe scurt nării declaraţiei Comitetului Executiv punctul „Cu privire ia economia
mixtă“. Declaraţia „Obiectivele mişcă
al partidului denumită „Obiectivele rii laburiste" a fost aprobată de de D IM Î A J H I E C A P I T A L I S T E
legaţi reprezentînd 4.153.000 de mem
de la New York mişcării laburiste". Această declaraţie bri ai partidului laburist. împotriva
ei au votat delegaţi reprezentînd
Ct»/Vr'W' reprezintă o tentativă directă a con 2.310.000 membri ai partidului labu .......................................................................................................................................................................................................... I!llll|llil!lllll|l!!lllll!llllllllll!lllllllll!iu!lli!lli!lim
rist.
ducerii de dreapta de a revizui sta O nouă mărturie a declinului Reirns. Aşadar, scrie ziarul, pen rea în Franţa a unor mari depo
In culoarele conferinţei se sublinia tru prima oară în timp de pace zite militare pentru Bundeswehr,
l NEW YORK 7 ( Ager- tutul partidului într-o problemă princi ză că- articolhl 4 din statutul parti în Franţa vor apare unităţi mi precum şi folosirea de către
\ preş). — TASS transmite: dului cu privire la naţionalizare a ră litare germane. Bundeswehr a aeroporturilor
pială cum este ideea naţionalizării mij mas neschimbat şi că acesta este de economic din S. U. Â. franceze şi crearea unor baze
< Grupul de presă de pe fapt articolul care trebuie să deter Se crede, scrie ziarul, că a- navale de aprovizionare a Bun-
< lingă preşedintele Consi- loacelor de producţie, a repartiţiei şi mine politica partidului în această WASHINGTON 7 (Agerpres). faţă de luna iulie, iar vînzările proximativ 35.000 de soldaţi deswehrului într-o serie de por
\ livlui de Miniştri anunţă: problemă. Totuşi, Comitetul Executiv a Intr-un raport dat publicităţii cu ridicata cu peste 300 milioa vest-germani vor efectua anual turi de pe litoralul francez a!
/ In ăupă-amiaza zilei de 6 schimbului, înscrisă în articolul 4 al reuşit să-şi creeze o portiţă pentru la Washington, Departamentul ne dolari în comparaţie cu luna exerciţii militare în Franţa. Tot Atlanticului.
> octombrie, înaintea ple noi încercări de a revizui articolul 4- Comerţului al S.U.A. a anunţat precedentă. odată, acordul prevede construi-
statutului. Suferind o înfrîngere în în că in cursul lunii august vîn-
cării in patrie, preşedin La şedinţa din după-amiaza aceleaşi zările în industrie şi comerţ au Adăugîndu-se la creşterea nu
tele Indoneziei, sukarno, cercările de a revizui în mod direct zile, după o scurtă examinare, confe înregistrat a patra scădere con mărului şomerilor, restrîngerea
rinţa a adoptat rezoluţia comună a secutivă în ultimele luni. Potri producţiei şi scăderea cursurilor
a făcut o vizită lut acest articol conducerea de dreapta în sindicatului lucrătorilor din comerţ şi vit datelor publicate, în luna au acţiunilor la Wall Street, scăde
N. s. Hruşciov preşedinte din reţeaua da desfacere şi sindica rea vînzărilor, reprezintă o nouă.
frunte cu Gaitskell a recurs Ia o ma tului . constructorilor, intitulată „Vii gust vînzările cu amănuntul au mărturie a declinutot economiei
le Consiliuhd de Miniştri toarea politică“. scăzut cu !00 milioane dolari Statelor Unite.
nevră incercind să substituie ideii na Bugefui R. F. G. în slujba scopurilor
al U.R.S.S. In această rezoluţie delegaţii Ia con
In cursul convorbirii ţionalizării discuţii despre „cucerirea ferinţă declară din nou că „sprijină milifariSîe
proprietatea obştească asupra între
prieteneşti şi sincere, N. S. posturilor d e. comandă" în economie, prinderilor industriei metalurgice şi
Hruşciov şi preşedintele transportului rutier“, şi cer Comitetu
despre „participarea societăţii" la con lui Executiv să ia măsuri în vederea BONN 7 (Agerpres). militar, scrie „Westfalische
Rundschau“, în acest buget sînt
cernele particulare prin cumpărarea de Comen tînd proiectul noului
buget al R.F. Germane pe anul incluse doar cheltuielile directe
L Sukarno au avut un ac{iuni etc. i Persecutarea unor organizaţii 1961 în sumă de 45' miliarde pentru Bundeswehr în sumă ds
< schimb de păreri tntr-o progresiste în R.F.G . mărci, ziarul vestgerman „West 11,2 miliarde mărci şi nu se ţine
j Aceasfă declaraţie a fost întîmpînată falische Rundschau“, demască seama de cheltuielile militare
\ serie de probleme impor- Ş încercările guvernului de la indirecte care „reprezintă o creş
k tante care prezintă inte- cu ostilitate de delegaţii Ia conferinţă Bonn de a ascunde opiniei pu tere uriaşă a bugetului militar“.
\ res pentru U.R.S.S. şi in- blice cheltuielile reale destinate In aceste cheltuieli intră, printre
> ăcnezia. care s-au pronunţat împotriva ideilor BERLIN 7 (Agerpres). potriva „rînduielilor constituţio pregătirilor de război. Totodată altele, cheltuielile pentru între
nale“ ale statului de la Bonn. ziarul infirmă declaraţia minis ţinerea trupelor puterilor occi
capitalismului de stat şi „economiei Autorităţile de la Bonn au in trului finanţelor al R.F.G., Et dentale din R.F.G. — 1,2 mi
terzis Organizaţia democrată a Ministrul a declarat că „cercul zel, care a pretins că cheltuielile liarde mărci, pentru întreţinerea
> N. S. Hruşciov a u- mixte“, conţinute în declaraţia Comi ţăranilor — „cercul muncitoresc muncitoresc german“ a menţi pentru nevoile sociale constituie aşa-numitei „paze federale de
<' rat preşedintelui. Sukarno german pentru problemele agri nut contact cu Uniunile ţără capitolul cel mai important din frontieră“ — peste un miliard
L drum bun şi succes in ac- tetului Executiv. Delegatul Spearway. culturii şi silviculturii“ din Lan neşti din R.D. Germană şi a
- tivitaîea lui pentru binele dul Baden-Wurtemberg. După luptat împotriva înarmării ato
l poporului Indoneziei şi a a declarat: Trebuie, să ne decidem în cum anunţă agenţia ADN, mi mice a Germaniei Occidentale.
r păcii generale. nistrul Afacerilor Interne al a-
> NEW YORK 7 (Ager- sfîrşit, dacă vrem să cîrpim economia Acum cîteva zile sub acelaşi
capitalistă sau să construim socialis
mul. F. Cousins, secretarul general al
<; preş). — TASS transmite: sindicatului muncitorilor din transpor lărgirii sferei proprietăţii obşteşti, in- cestui land a motivat această pretext a fost interzisă o altă buget şi că ele cresc. în perma de mărci şi multe alte cheltuieli
In ăupă-amiaza zilei de turi şi al muncitorilor necalificatl a cluzînd pămîntul, asigurările sociale, măsură represivă prin aceea că organizaţie democratică — „U- nenţă.
ironizat L)eea că societatea ar putea industria chimică, principalele ramuri obiectivele şi activitatea acestei niunea democrată a alegătorilor care servesc exclusiv scopurilor
'¦> 6 octombrie N. S. Hruş- să controleze economia capitalistă prin ale industriei constructoare de maşini organizaţii ar fi îndreptate îm din Saxonia Interioară“. In ceea ce priveşte bugetul militare.
ţ ciov, şeful delegaţiei so- cumpărarea de întreprinderi particulare. ca construcţia, de maşini-unelte şi in
p vietice la O.N.U., s-a în- Parlamentarul Hart i-a îndemnat pe dustria construcţiilor. „Pentru prima oară în timp de pace“ Greve în Chile şi Columbia
l tllnit cu Eleanor R.osse- delegaţi să ceară excluderea acestui
punct din declaraţia conducerii de Intr-o altă rezoluţie intitulată „Prin BONN 7 (Agerpres). vrele, la care vor participa pa NEW YORK 7 (Agerpres). Gompany". Greviştii cer majo
velt, militantă de seamă dreapta. Numai naţionalizarea, a su cipiile socialiste“, se arată că poli La începutul lunii noiembrie tru unităţi de tancuri ale Bun După cum anunţă agenţia rarea salariilor.
pe t&rlm obştesc clin bliniat ea, duce Ia lichidarea barierelor tica economică a partidului laburist pe teritoriul Franţei urmează să deswehrului cu un efectiv total Prensa Latina, în Chile continuă
S.U.A., care a oferit un de clasă şi oferă posibilităţi egale tu trebuie să prevadă „proprietatea obş aibă loc pentru prima oară ma de 3.000 de oameni, se vor des din septembrie greva a 9.000 de La 6 octombrie a început gre
ceai tu cinstea lui. turor membrilor societăţii. tească asupra mijloacelor de produc nevre ale Bundeswehrului vest făşura- timp de două săptămîni muncitori de la minele de sal va generală a salariaţilor din
ţie, repartiţiei şi schimbului“. german. După cum arată ziarul într-o regiune -situată la est de petru aparţinînd companiei ame serviciile de telecomunicaţii- din
A avut loc o convorbire Comitetul executiv a recurs însă „Frankfurter Allgemeine“, mane- ricane „Anglo - lautero Nitrat Goiumbia, care cer satisfacerea
®u aceasta şedinţa a luat sfîrşit. unei serii de revendicări econo
prietenească la care a mice.
participat şi ministrul
Afacerilor externe al
U.R.S.S., A. 'A. Gromiko.
'N /'N/'V/’V 'V '' •/ *1
^ Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: l88j 189 J 75. Taxa plătită tn numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generai« P .r.T R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: Întreprinderea Poligrafică „1 M ai“- — Deva.