Page 25 - 1960-10
P. 25
Y\uní' „.Deva \
PROLETARI DIN TOATR ŢĂRILE, UNIŢI-VA t Aprobăm cu căldură politica Calitatea producţiei —
malsocialismului în atenţia activităţii
de p ace a statului nostru
Anul XII. Nr. 1801 Duminică 9 octombrie I960 4 pagini 20 bani Nu există om cinstit căruia treagă, de a făuri pe glob o lu Congresul al IlI-lea al partidului a
propunerile făcute la O.N.U. de me fără arme şi războaie, o lu pus în faţa noastră, a minerilor din
INDICI ! NALŢI — tovarăşii N. S. Hruşciov, Gh. me în care energia creatoare a Teliuc, sarcina sporirii continue a pro
Gheorghiu-Dej şi ‘de reprezen oamenilor să nu mai fie folosi ducţiei de minereu şi îmbunătăţirea
OOOOOOOOCKOOOOOOOOOOCOOOOOOOO >o< tanţii celorlalte ţări socialiste, tă pentru fabricarea de arme a- ¦ calităţii lui. Pentru a o îndeplini cu
să nu-i fi mers lia inimă. Aoeste ducătoare de moarte, isucces, conducerea întreprinderii, îm
producţie sporită de metal propuneri de un înalt simţ uma preună cu comitetul sindicatului, sub
nitar, exprimă 'de fapt poziţia Avem planuri măreţe pe care îndrumarea permanentă a comitetului
^ 000< x x x > 000^ 000<'000000000</000vv>000v v w 0000 fermă de pace pe care o promo vrem să ie înfăptuim. Dar mun de partid, a luat o serie de măsuri
vează statele socialiste. In cu- ca noastră paşnică este amenin tehnico-organizatorice, printre care puş-
Roadele unor măsuri chibzuife vîntarea tovarăşului Gheorghe ţată de uneltirile unor minţi carea selectivă, integrarea forezorilor
Gheorghiu-Dej sînt exprimate imperialiste înfierbîntate, care iîn cadrul brigăzilor de mineri şi altele.
Furnaliştii secţiei a Il-a din 6 .S.H., Roadele acestor măsuri se concre cît se poate de olar voinţa şi ho- vor să transforme tot ce am
iau luat în ultimul timp unele m ăsuri: tizează în indicele de utilizare realizat tărîrea de pace ale întregului construit într-un morman de rui La rîndul nostru, am luat măsuri în
ridicarea temperaturii aerului insuflat în luna septembrie, cu 118 kg. fonia pe nostru popor, constructor a! ne. Popoarele vor şti însă să-i ¦ scopul îmbunătăţirii calităţii minereului.
cu peste 100 grade G. faţă de 1959, m.c volum util şi zi, mai mare decîtcel unei vieţi noi. pună la zidul infamiei, să-i a- Printre ele amintesc formarea unei ve
menţinerea unui mers constant al fur planificat. ru/ice la lada cu gunoi a isto tre curate la puşcare, construirea unei
nalelor, dozarea corectă a încărcăturii. Dorim pacea pentru că ne este riei. Propunerile concrete ale linii de garare pe care se repartizează
dragă viaţa, munca. In aceste delegaţiei sovietice, susţinute cu minereul rebut. Aceasta, pentru ca mi
Cea mai mare producfie lunară zile, noi traducem în fapt, sar tărie de tovarăşul Gheorghe nerii, la ieşirea din subteran, să vadă
Gheorghiu-Dej, de delegaţiile ce calitatea muncii lor.
Golectivul oţelăriei Martin nr. 1 din Acest succes se datoreşte sporirii cinile Congresului al IlI-lea al lorlalte state socialiste şi de nu
Combinatul siderurgic Hunedoara a e- considerabile a indicelui de uti P.M.R. Construim fabrici şi uzi meroase alte delegaţii, cores Ca urmare a acestor măsuri, in pe
laborat în luna septembrie, în afara lizare. Pe întreaga secţie s-a ob ne noi dotate cu tehnica cea mai pund năzuinţelor de pace ale rioada iulie-septernbrie inclusiv, cali
sarcinilor de plan, 4.329 tone oţel Mar ţinut un indice mediu de utilizare cu modernă, construim oraşe noi. popoarelor. Ele au trezit în ini tatea minereului s-a îmbunătăţit cu
tin, ceea ce reprezintă cea mai mare 920 kg. oţel pe m.p. vatră mai mare Peste tot oamenii înscriu fapte mile noastre mari speranţe. 1,20 la sută lucru care ne-a situat
depăşire de plan lunară realizată pînă măreţe. Dar pentru ca munca Vrem să trăim şi, să construim sector Iruntaş pe mină.
noastră să-şi atingă scopul a- în pace, să folosim descoperirile
vem nevoie de pace. Iată de ce ştiinţei pentru ca munca noas Răspunzind ’întăririlor partidului şi
aprobăm din tot sufletul cuvîn- tră să fie mai rodnică. guvernului cu privire la pregătirea
tarea tovarăşului Gheorghe şi promovarea, cadrelor tehnico-ingine-
Gheorghiu-Dej. Ea reflectă do IULIU VERNICHESCU reşti şi economice, precum şi la îm
rinţa noastră şi a tuturor oa bunătăţirea salarizării lor, colectivul
menilor cinstiţi din lumea în ing. şef Atelierele G.F.R. Simeria nostru de muncă se angajează să îm
bunătăţească calitatea minereului cu
Bine aprovizionaţi pentru iarnă cel puţin 1,70 la sută, să sporească
productivitatea muncii cu 4 la sută pi
să reducă preţul de cost cu 6 Ia sută.
în prezent. decît cel planificat. Conducerea şcqlii de şapte ani din lucrează la conservarea a 60 kg. ar Pentru ducerea la îndeplinire a acestor
comuna Pui, raionul Haţeg, s-a preo dei umpluţi cu varză roşie, circa 500 angajamente vom lua în continuare
cupat intens de crearea unor condiţii kg. varză şi înmagazina rea cantităţii noi măsuri de introducere a tehnicii
§IM E R IA - STATUE bune de trai elevilor interni. Şcoala de 1.500 kg. Cartofi recoltaţi de pe noi, vom extinde la toate locurile de
• IFA R A A C A R I a fost aprovizionată cu 27 tone lem lotul şcolii. muncă metodele avansate care duc la
ne de foc, 180 sticle cu bulion, 120 îmbunătăţirea calităţii minereului de
kg. fasole conservată în bulion, 60 kg. S-au evidenţiat in acţiunea de apro fier.
compot, 1.000 bucăţi ardei umpluţi cu vizionări cu legume şi zarzavaturi con
servate tov. luliana Deac şi Margareta ION LUCA
carne şi 200 kg. diverse murături. Kelemen. p . FĂRCAŞIU şeful sectorului II al minei
Semaforul îşi ridică braţul instalaţiei de centralizare de Zilele acestea, la şcoala din Pui, se corespondent Teliuc
dină cale liberă trenului ca care e vorba.
re aşteaptă plecarea. Aca S-au pregătit şi oamenii
rul, lingă macaz, salută, im staţiei. Lecţiile predate în le Se împart avansuri colectiviştilor
piegatul de mişcare telefo gătură cu funcţionarea noii
nează de zor cabinelor dînd instalaţii au fost ascultate cu
dispoziţii peste dispoziţii, un viu interes, explicaţiile cons
tren vine, altul pleacă, se tructorului de asemenea.
Zilnic, la redacţie sosesc nu surplusului de produse vege- răştie. Colectiviştilor din Pia- i
fac manevre. Forfota, zi şi Totodată, prin grija con
m eroase scrisori prin care ni tale şi anim aliere, cite 3 lei nul de Sus li." s-au repartizat, S
noapte, nu conteneşte. lată ducerii staţiei, mecanicii de In luna septembrie a.c., fur naliştii din Călav au produs în se Iace cunoscut că in g o s
afara sarcinilor de plan mai mult de 2.700 tone fontă. podăriile agricole colective se ia ziua-muncă. drept avans, 20.000 kg. griu, <
tabloul obişnuit al unei sta la ăepouri, au primit expli împart avansuri colectiviştilor.
IN FOTO : Un grup de fur nalişti: loan Stăniloiu, loan Redăm mai jos fragm ente din Colectivistul Igna Petru, bu- 55.000 lei, însem nate cantităţi ţ
ţii de calc ferată de talia caţii cu privire la semnifica Suciu, Vasile Singeorgian, loan Rusu, Nicolae llngureanu, Nico- scrisorile primite.
colae Chira şi Gheorghe Craş ca.
celei din Simeria. ţia noilor semnale luminoase. Rod al hărniciei năoară, care împreună cu so- de fructe şi alte produse, iar >
¦------- -¦ - Yv::? r = = a » = : : . , r ^ - b = --------
De clteva zile inse, această Şi, în prima zi a acestei Membrii gospodăriei colec ţia a_ efectuat 314 zile-muncă, celor din. Bcilomirul de cîmp, <
tive „Dr. Petru G roza“ din
staţie şi-a schimbat cu to luni, roadele muncii lor s-au Sîntuhalm — ne scrie tov. a primit la avans 942 kg. in afară de produsele vegetale, /
Ilie Almăşan, secretarul or
tul înfăţişarea. Macazele, în văzut. Un impiegat a apăsat ganizaţiei de bază — au ob griu şi aproape 1.000 lei, Tra- şi cite 8 lei la fiecare zi muncă. $
ţinut anul acesta, in medie,
forma lor clasică, au dispă două butoane, lumina sema Magazin auto-moto peste 1.600 kg. griu la ha. Ca ian Almăşan 924 kg. griu şi
rut. Semafoarele cu braţ, de forului nou a indicat cale li urmare, s-a putut repartiza 924 lei, iar Iştoc Aron care a La colectiva
pentru fiecare zi-muncă cite 3
asemenea. Acarii nu se mai beră, macazele au ascultat In aceste zile s-a deschis, la Hune- schimb pentru maşini, motociclete şi kg. griu, iar din veniturile făcut singur 180 zile-muncă, din Aurel Vlaicu
doara uu magazin auto-moto. Magazi- biciclete, realizate prin vtnzarea către a primit 540 kg. griu şi tot
văd nici ei. Unde să fie toa comenzile unor mîini ne nu) este bine aprovizionat cu piese de stat pe bază de contract a
atiţia lei. loan Boşorogan, preşedin-
te acestea ? De unde schim văzute şi trenul a intrat în
bările survenite? Şi ce-i mai staţie.
Curind urmează să se im- lele gospodăriei colective din
interesant, trenurile vin şi Instalaţia, concepută şi partă colectiviştilor şi restul satul Aurel Vlaicu, ne face cu-
pleacă, se fac manevre ca şi construită la un înalt nivel O nouă coostFiicfîe de produse vegetale şi anim a noscut că de curînd s-au Un
părţii colectiviştilor, drept a-
înainte. tehnic prezintă o seamă de Here.
Explicaţia acestor schim avantaje mari. lată citeva chimie, un atelier de tîmplărie şi unul „w w vans de 40 la sută, pentru fie-
de lăcâtuşerie, o sală de clasă, o sală După muncă şi răsplată care zi-muncă, cite 8 lei, 1 kg.
bări o găseşti din acestea : De cîteva zile. în curtea şcolii de mese şi centrala termică.
într-o clădire, ___ - — nu permite pri „Dr. Petru Groza" din oraşul Deva Corespondentul voluntar Vir- griu, 0,200 kg. ovăz şi cite 3
constructorii de la T.R.C.H. au început La noua construcţie au început deja gil Barbu ne inform ează că in kg. trifoi. In prezent se întoc
zveltă cu două Din carnetul mirea trenu o nouă lucrare. Aici se va construi o săpăturile pentru fundaţii. puărumrţ.iă.i. cauvacnisteuvrai. zşii.le: mcse,-'muauub. ri7îlm,o"r- mesc borderourile pentru a se $<
etaje, din ca rilor pe liniile clădire pentru laborator de fizică şi îm. p' ărţi 4mkem brilofr f gf osp>ofd•ăriei
re ultimul a- DE REPORTER ocupate; ma gospodăriei agricole colective z¦ i.-muncă*. S- ¦ I I ,
ăăposteşte un nevra se efec-
„Nicolae Bălcescu" din Pianul j
tablou de co-. — _ —— tuează prin a- de Jos. Ca avans de 40 la su >
tă, s-au repartizat colectiviş-
manăă. înăun păsarea a cite S-a deschis noul an şcolar Colectivistul Aurel Mariş,
care împreună cu soţia sa a
tru o atmosferă plăcută, tul va butoane, de regulă două;
burată doar de difuzorul şi toate macazurile se manipu iilor 30.271 kg. griu, 30.271 kg. efectuat Pînă în prezent 396 <
vocea impiegatului, in legă lează de la un aparat de co in învăţămîntul de partid z ovăz, 19.389 lei, mari canti- zile-m uncă, a primit ca avans <
} lăţi de fructe şi alte produse, aproape 400 kg. griu, peste Ş
tură cu toate punctele prin mandă deservit de un
cipale ale staţiei. singur om ; efectuarea ce > însem nate avansuri — reia- 3.170 lei, 1.189 kg. trifoi, <
Tabloul cu pricina, pe ca lui mai lung parcurs du Zilele acestea şi-au început man Ernest, Gheorghe Lula şi Laurenţiu Drăghici, Roman Şer- > tează corespondentul nostru — 179,30 kg. ovăz etc. Avansuri <
activitatea majoritatea cercu ceilalţi membri ai comitetului
re se aprind şi se sting lu rează cel mult 8 se rilor şi cursurilor învăţâmîn- de partid, care au participat la ban şi Nicolae Popescu, tova *> s-au împărţit si la gospodării- au PrJ mjt ?i colectiviştii. \
tului de partid. In prima parte deschidere, au vorbit cu acest
mini roşii, galbene, verzi, punc cunde, faţă de 10 minute cit a noului an şcolar va stu prilej cursanţilor despre succe răşi cu un nivel corespunzător * Ic colective din calele Pianul pa şi Ana Bota, ca,orae nauR efŞec0-' <<
dia, în toate cercurile şi cursu sele obţinute la studiu şi în pro X de Sus, raionul Sebeş şi Ba tuai. în gospodărie intre 260 <
tat de zeci şi zeci de butoane, dura în condiţiile vechi; rile învăţământului de partid, ducţie de cei care âu studiat a- de cunoştinţe politico-ideolo-
Raportul C.C. al P.M.R. pre nul trecut în învăţămîntul de gice.
cuprinde în el — figurat vor procesul tehnologic de pre zentat de tovarăşul Gh. Gheor partid şi au scos in evidenţă
ghiu-Dej la cel de-a! IlI-lea necesitatea însuşirii temeinice
bind — întreaga forfotă a gătire a parcursurilor s-a a teoriei marxist-leniniste. Zilele trecute, într-un cadru lomirul de Cîmp, raionul O- şi 350 zile-muncă.
Congres al P.M.R. festiv, a avut loc deschiderea
staţiei, zecile de semafoare, redus la minim — respectiv In rîndurlle de mai jos redăm Pentru a veni în ajutorul
muncitorilor care urmează
macaze şi acari. E tabloul la intrarea şi ieşirea trenuri cîteva aspecte de la deschiderea noului an şcolar în învăţămîn
învăţămintului de partid din cursurile serale ale şcolii me
instalaţiei de centralizare e- lor ; o foarte mare siguranţă tul de partid. Cu acest prilej
lectrodinamică cu relee a a circulaţiei, o considerabilă cursanţii şi-au manifestat ho-
staţiei (în sistem C.R.3), ta creştere a productivităţii tărîrea fermă de a depune tot
blou care arată cu exacti muncii. interesul pentru a-şi însuşi cît
tate de cronometru situaţia Legat de aceasta e semni mai temeinic învăţătura mar-
parcursurilor trenurilor prin ficativ a aminti că persona xist-leninistă.
staţie, a staţionărilor. lul devenit disponibil a fost întreprinderi. dii, comitetul de partid, la ce I. C. S. Hunedoara
rerea unora dintre aceştia, a
Pentru a înţelege mai bine în întregime plasat fără A telierele C.F.R. Simeria organizat pentru ei, separat, Ou cîteva zile in urmă, in
despre ce e vorba să ne în pierderi de salariu. Despre a-
toarcem cu cîtva timp în u r cest lucru, tov. ing. Mthai In zilele de 3 şi 6 octombrie două cercuri de studiere a eco toate organizaţiile de bază din
a avut loc deschiderea cercu nomiei politice. In aceste cadrul I.C.S. Hunedoara a avut
mă. in primăvara anului tre Vasilică vorbeşte mai mult, rilor şi cursurilor de partid în cercuri sînt încadraţi peste 90 Ioc deschiderea învăţămintului
muncitori-elevi. La deschidere de partid. In noul an de învă-
cut, un grup de tehnicieni, şi arătînd că la noi, în condiţii toate organizaţiile de. bază de s-a stabilit ca cercurile amin ţămînt din cadrul I.C.S.H. vor
la Atelierele C.F.R. Simeria. tite să funcţioneze în zilele de funcţiona 39 de cercuri şi
ingineri au poposit la Sime le ofensivei tehnicii, oamenii Deschiderea s-a făcut pe orga joi, din două în două sâptă- cursuri de studiu în care au
nizaţii de bază cu participarea mîni. Ca propagandişti la cursu fost încadraţi peste 640 mem
ria. Veniţi cu o misiune spe nu ră.mîn fără serviciu, dim tuturor celor 623 membri de rile respective au fost confir bri şi candidaţi de partid, to
partid, candidaţi şi muncitori maţi tovarăşii ing. Iuliu Ver- varăşi din activul fără de par
cială, au început lucrul, cer- potrivă, sînt crescuţi, li se fruntaşi din activul fără de nichescu şi Grigore Nistor. tid. La deschiderea noului an
partid care vor frecventa şi stu de învăţămint au participat
cetînd, măsurînă, notînd, a- încredinţează alte posturi. dia în 29 cercuri şi cursuri or întreprinderea regională membrii comitetului de partid
ganizate. al I.C.S.H.
ducînd schimbări aproape Aşa dar, la Simeria, ca de e lectricita te
Tovarăşii Lăscuţ Vlad, Moise Cu acest prilej, în toate
imperceptibile în fizionomia peste tot de altfel, tehnica Adam, Pavel Budeanu, Fried- Hunedaara-Deva cercurile şi cursurile a fost ex
staţiei. Concomitent, la o nouă vine în sprijinul omu
uzină din Bucureşti, un anu lui, al mersului înainte. Aşa
mit număr de oameni, pe dar, încă o dovadă că hotă-
baza unor prototipuri sovie rîrile Congresului al IlI-lea
tice, dădeau viaţă unor sche al partidului prind viaţă.
me complicate — proiectele A. JURCAÍ
In acest an, organizaţia de pusă tematica primei lecţii:
partid din cadrul întreprinde „Realizări de însemnătate isto
rii regionale de electricitate rică, obţinute de poporul mun
Zilnic minerii din Hunedoara-Deva a acordat o citor sub conducerea partidu Lucrind bine pămîntul şi du pă normele agrotehnice indi
Valea Jiului sînt a- deosebită atenţie pregătirii lui în perioada 1956— 1960“. cate, colectiviştii din G.A.C. „Pe tofi Şandor“, Deva, au obţinut
provizionaţi cu mari noului an şcolar în învăţămîn în acest an o producţie de 3.000 kg. boabe porumb la hectar.
cantităţi de lemn tul de partid. Pentru aceasta, Pentru o cît mai bună des
de mină răşinos, cei aproape 80 de cursanţi, făşurare a discuţiilor în ca IN FOTO : Un grup de colec tivişti discută despre calitatea
membri şi candidaţi de partid drul cercurilor şi cursurilor în porumbului.
care se transpor şi din activul fără de partid noul an de învăţămint, comi
tă din Aăunţii Rete au fost repartizaţi pe următoa
zatului rele forme de învăţăm int: Sta tetul de partid a luat măsura
tutul P.M.R., Istoria P.M.R. a-
IN FO TO : Un nul I, Istoria P.C.U.S, anul II, ca un număr de 30 tovarăşi, Consfătuire cu cumpărătorii
nou lot de lemn membri şi candidaţi de partid,
de mină răşinos de Economie concretă.
la parchetul Cema Printre cursanţi se numără elevi la şcoala economică sera Din iniţiativa secţiei comer roase gospodine. Consfătuirea 3
se transportă la de
pozitul central Pi muncitori, tehnicieni şi ingi lă de pe lingă comitetul oră
ci îşa, de unde va neri fruntaşi în producţie ca
lua apoi drumul tovarăşii loan Drăghici, mais şenesc P.M.R. Hunedoara, să ciale a Sfatului popular orăşe analizat felul în oare O.A.D.L.F.
exploatărilor mi tru, Dumitru Lascu, electrician,
niere, loan Budai, electrician şi alţii. răspundă de cite un cerc şi să nesc Deva, a fost organizată Deva aprovizionează populaţia
w w w w v w -/'' Ca propagandişti au fost con asigure astfel desfăşurarea dis miercuri o consfătuire cu cum oraşului cu legume, zarzavaturi
firmaţi tovarăşii Aurel Barbura,
cuţiilor la un nivel corespun părătorii. ha consfătuire au luat şi fructe, precum şi stadiul în ca
zător. De remarcat este şi fap parte echipele de control obştesc re se află pregătirile în vederea
tul că la cercurile de econo din întreprinderile şi cartierele, aprovizionării pentru iarnă. Par
mie concretă, încă de pe acum, oraşului, administratorii de can ticipanţii la discuţii au făcut
s-a stabilit tematica probleme tine, vînzători ai unităţilor propuneri privind îmbunătăţirea
lor ce urmează a fi studiate, i O.A.D.h'.F. din oraş şi nume continuă a aprovizionării.