Page 26 - 1960-10
P. 26
paL. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1801
i auxbMMsaPi&Bmp.
Despre expoaîfta bienală Folclor hunedorean Castrul feudal de pe Piatra Craivis
de arfă plastică
cules de /. Marinescu In cursul lunii iulie, colec re albicioasă, amestecat cu ţii mai mici, destinat să m en
Recent s-a deschis în oraşul Deva de Gasa regională a creaţiei populare, tivul ştiinţific al Muzeului re praf de cărămidă romană pi ţină puterea regilor maghiari
expoziţia bienală de artă plastică — Pită alb?, rumenită gional din Alba Iulia, a efec sată — se poate situa în a asupra satelor din jur şi să
faza regională. Expoziţia cuprinde pes precum şi preocuparea cercurilor de ar tuat săpături arheologice pen fie loc de refugiu şi de apăra
te 200 de exponate, Ia care şi-au adus Dragu-mî-i să văd sub soare tru lămurirea castrului feu doua jumătate a secolului al re în vremuri de cumpănă,
contribuţia 10 cercuri de artă plasti tă plastică, mai ales a celor din Hune Cele grlne pe h o ta re: dal, situat la aproximativ 15 XlV-lea, cină cetatea era, aşa aşa cum arată, în armonie cu
că din regiune şi aproape 100 de ar Ce de noi au fost lucrate Km. spre nord de Alba Iulia, cum arată şi documentele, pro primele documente, zidul cel
tişti plastici amatori. doara şi Lupeni, privind orientarea te Cu metode avansate. pe vîrful stincii calcaroase prietatea vicevoevoăului Petru gros, urmele zidului îngust şi
Să mai văd combinele, Piatra Craiviî, la o înălţime de scările din partea de nord,
Pentru a afla o părere mai compe matică a lucrărilor. Aşa se explică fap Ca-n grădini albinele. 1.083 m. de Iara, servind ca punct de iar în a doua jumătate a seco
tentă despre calitatea exponatelor, des Frunzulică de răchită sprijin în acţiunile îndreptate lului al X IV -lea (după 1350)
pre munca artiştilor plastici amatori tul că lucrările provenite din cercurile Inima mi-i fericită Despre existenţa acestui cas- s-a construit un castru mat
din regiunea noastră, am solicitat tov. Că din grlne facem pită tru pomenesc cîteva documen împotriva episcopiei romano- mare, aşa cum arată puterni
Maria Popa, metodistă la sectorul de plastice muncitoreşti exprimă o vie le Pită albă rumenită te, începînd cu secolul al catolíce din Alba iulia, căreia cul zid de incintă, lucrat cu o
artă plastică al Casei centrale a crea XlV-lea pînâ în secolul al îi răpeşte o parte din moşii. tehnică mai superioară, cu
ţiei populare din Ministerul Invăţă- gătură cu viaţa, o impresionantă re (Auzită "de la lA"COBE SCU Z. 10AN — Grid-Hunedoara). XVII-lea, cu unele întreruperi Tot în interiorul zidurilor se mult var, bastionul pătrat şi
mîntului şi Culturii, următorul inter destul de mari, tradiţia popu mai pot distinge: o cisternă cisterna. Ceramica descoperită
viu : dare a specificului economic local, a Am fă c u t tractoare-n ţară lară cu denumirea de „cetate“ săpată în stîncă, adincă de 2,50 confirmă această concluzie.
dată stînciî şi urmele unui m. cu un diametru de 6 m. ca
ÎNTREBARE: Gum apreciaţi, în ur mediului în care trăiesc şi muncesc Foaie verde de negară zid în partea vestică a micu re avea menirea de a păstra 'Groapa comună, cu cele 16
ma vizitării expoziţiei, dezvoltarea ar artiştii amatori. Am făcut tractoare-n ţară, lui platou. apa, în caz de asediu; un bas 'schelete, datată prin talerul de
tei plastice a amatorilor din regiunea Foicică de răsură tion (turn de observaţie), si la Sigismund al lll-lea de Va
noastră ? Observaţi o creştere calita ÎNTREBARE: Gare este, după pă Să le-avem la arătură: Săpăturile au început in tuat in colţul sud-estic, cu sa, marchează probabil un
tivă, comparînd lucrările din actuala Să lucrăm mecanizat colţul nord-vestic, prin urmă vedere spre valea Mureşului şi episod tragic din luptele pen
expoziţie cu cele expuse în expoziţi rerea dumneavoastră, nivelul artistic Ca să scoatem rod bogat, rirea zidului exterior, ajungln- tru tronul Transilvaniei după
ile anterioare ? Colectiva să-ntărească, Alba Iulia; urmele unor scări moartea lui Mihat Viteazu,
al lucrărilor expuse ? Ce lucrări aţi Viaţa mereu să-nflorească. du-se treptat la dezvelirea în săpate în stîncă, servind pro probabil cină soldaţii lui Bas
RĂSPUNS: In răs remarcat ? tregului castru, a cărui formă babil ca loc de refugiu. In mo ta urcă. pe cetate şi măcelă
timpul dintre cele (Auzită în Comuna Băcia-Hunedoară). ovală lungă de 40 m. şi lată mente de grea ameninţare, si resc pe cetăţenii refugiaţi din
două expoziţii bie RĂSPUNS : Este îmbucurător nive de 20 m. ocupă suprafaţa pla A.lba Iulia. Cercetările noastre
nale de artă plasti Tfacloraşole cu plug toului de pe vîrful stincii, pe tuate în partea nordică, chiar aduc o confirmare a istoriei
că ale artiştilor a- lul artistic al unor lucrări, sensibili un perimetru de circa 100 m. pe panta stincii: o groapă co- zbuciumate, legate de acest
matori, organizate Foaie verde foi de rug, castru, care aparţine pînă la
de Casa centrală a creaţiei populare din tatea şi cunoştinţele tehnice dobîndite Tractoraşule cu plug, In interiorul incintei ovale Jnună, cu 16 schelete — 13 jumătatea secolului al XlV-lea
Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Mult te-am aşteptat cu dor s-au identificat: un zid gros bărbaţi: două femei, şi un co regelui Ungariei, fiind coman
dezvoltarea mişcării artistice din acest de artiştii amatori. Am remarcat lu Să te văd arind pe-ogor, de 2 m. format din blocuri pil sub 6 ani — unde s-a dat de un castelan, iar apoi
domeniu a luat proporţii de masă în Să tragi brazda, trac toraş, mari de piatră legate cu un găsit un taler de argint de la intră în posesia unor feudali,
ţara noastră. O contribuţie de seamă crările tînărului Gheorghe Coclitu, fiu Drag prieten de la oraş, mortar sfărimicios de culoare Sigismund al lll-lea de Vasa, cum este Petru de Iara. An
a avut desigur şi regiunea Hunedoara, Pe ogorul nostru mare. gălbuie, zid care traversează rege al Poloniei, (circa 1.600) şi ton Erdely şi Csupor Nicolae.
unde, datorită sprijinului acordat de de cocsar din Hunedoara, (compoziţii Ce ne-aduce bunăstare. castrul de la sud la noră, pe un vas întreg. fiind locuit pînă la începutul
către organele de partid şi de stat, latura vestică ; un alt zid, păs secolului al XVI-lea cînd el de
s-au creat mari posibilităţi de dezvol din munca oţelarilor şî peisagii indus (Auzită de la CRISTEA PAVE1. din com. Călan-Hunedoara). trat numai parţial, mai îngust Din săpături au mai fost cade.
tare a artei de amatori prin organi scoase: numeroase fragmente
zarea frecventă a expoziţiilor de artă triale), care redă cu un real talent, Ce mi-a fost mai cu drag mie decît primul, care împarte ceramice, specifice secolelor Cercetările colectivului nos
plastică, prin îndrumarea temeinică a castrul in două părţi neegale, tru deschid o perspectivă nouă
cercurilor de artă plastică din Hune crîmpee din fresca Frunză verde iasomie XIV-XVI, cătărămi de fier, în lămurirea acestui gen de
doara, Lupeni, Gălan, Brad, Orăştie, Ce mi-a fost mai cu drag mie — situat în partea de nord, cu pinteni, foarte multe cuie lu cetăţi ale Transilvaniei şi aduc
Alba Iulia şi prin înfiinţarea de noi tumultoasă a cetă Să ar clmpul cu tractorul direcţia vest-est. Aceste două crate de fierari şi o mare can o contribuţie importantă la
cercuri de artă plastică la Cugir, Sebeş Si să nu mai bat piciorul ziduri constituie partea cea titate de oase de animale do complectarea materialelor do
şi Bărbăteni. ţii metalului. De a- După plugul cel cu boi mai veche a castrului datină mestice.
Pe arsiiră şi pe plo i: pe la sfîrşîtul secolului al cumentare din secolele XIV-
Activitatea artiştilor plastici amatori semenea, lucrările Una e cu boi pe-ogoare XlII-lea. Prin amenajările ul In exterior, pe carăluia de
din regiunea Hunedoara a cunoscut Alta-i munca cu tractoare, terioare ale incintei, ele au urcare spre castru, s-au pre iXT7 precizind îndeosebi cera
frumoase succese. La expoziţia inter ggmanafK mecanicului Hanpel Şi-alta-î munca-n colectivă: fost distruse, castrul luind for cizat: amenajări în stincâ pen
naţională de la Londra din anul 1958, Henrik — cele Rod cu rod se face stivă. ma ovală. Se pare că a doua tru fixarea ţevilor tunurilor, mica acestei perioade istorice.
spre exemplu, cercul din Lupeni a fost fază a acestui castru, după platforme de tragere săpate in
remarcat în mod deosebit. două peisagii industriale, în care zu (Auzită de Ia IAGOBES GU Z. ION din Grid-Hunedoara). tehnica zidurilor lui — sfăr'i- stîncă, trepte de urcare In Colectivul ştiinţific
mături de stîncă, legate cu un castru dinspre sud.
Actuala expoziţie regională de artă grăveşte cu multă îndrăzneală şi ma mortar foarte tare, de culoa- al Muzeului regional Alba Iulia
plastică, organizată în cadrul celei Se poate spune, deci, că pe
de-a doua expoziţii bienale de artă turitate artistică măreţia furnalelor stîncă Piatra Craiviî a fost zi
plastică a artiştilor amatori, demon hunedorene.
strează din plin o creştere calitativă dit la sftrştiul secolului al
faţă de expoziţiile anterioare, datorită Artiştii amatori din Lupeni, stăpî- XlII-lea un castru de propor--
numărului apreciabil de lucrări de pic nind tehnica linogravurii, au adus în
tură şi grafică cu conţinut inspirat din expoziţie o serie de aspecte din viaţa
procesul de industrializare a regiunii minerilor. Printre aceştia se remarcă
Hunedoara. amatorii, cunoscuţi de altfel şi din al
te expoziţii, Scheau Marcel, Viorel Va-
ÎNTREBARE: Ge părere aveţi des sile, Hegeduş Lazăr şi alţii. Chiar da
pre tematica exponatelor? că unele lucrări nu se ridică la nivelul
unor realizări artistice, ele sînt totuşi
RĂSPUNS : Majoritatea lucrărilor valoroase prin sinceritatea cu care ex
oglindesc aspecte semnificative din primă înaltele sentimente ale autorilor
munca siderurgiştilor' din Hunedoara faţă de viaţa nouă din patria noastră.
şi Călan, a minerilor din Teliuc
şi Lupeni. scene de muncă, portrete de ÎNTREBARE: In urma rezultatelor
fruntaşi în producţie, peisagii indus obţinute, în ce direcţie credeţi că ar
trebui să-şi îndrepte mai mult atenţia
triale. cercurile de artă plastică de amatori
Personal apreciez ca bună această din regiunea noastră ?
orientare a lucrărilor şi apreciez de a- RĂSPUNS : Sînt convinsă că toate Concurs de folclor '*—'/—11—>t—»/-*¦»/—
aceste rezultate bune vor fi şi mai
semenea îndrumările date în acest sens mult valorificate în viitor. Deşi se con Casa Centrală a creaţiei populare în colaborare cu Institutul de folclor a organizat un
stată o tematică bună în pictură, tre
buie să subliniez faptul că încă mai concurs de iolclor contemporan şi cîntece vechi muncitoreşti revoluţionare, care se va desfă
este restrînsă, lipsită de varietăţi. Da şura în întreaga ţară pînă la 30 decembrie 1960,
că aspectele industriale sînt abundente,
sporadic sînt reprezentate în expoziţie La concurs se primesc următoarele lucrări:
aspecte din viaţa şi munca colectiviş
tilor, aspecte din munca de construc Cîntece populare noi (text şi muzică), folclor literar nou (poezii, texte de cîntece — cu
ţii a oraşelor, a drumurilor, aspecte
din realizările social-culturale (şcoli, indicaţia: are şi melodie — ba iade, strigături, ghicitori, snoave, etc.), cîntece vechi muncito
cămine de copii, spitale, cămine cultu reşti revoluţionare.
rale), aspecte din viaţa tineretului,
La concurs pot să participe toţi oamenii muncii de la oraşe şî sate de orice profesie,
din viaţa de familie, din frumuseţile cu excepţia poeţilor şi compozitorilor profesionişti. (Participant se consideră creatorul popu
lar, deţinătorul sau culegătorul).
peisajului hunedorean. Fiecare participant poate trimite una sau mai multe materiale care nu au fost tipărite
In viitor, artiştii plastici amatori din în diferite publicaţii sau difuzate prin posturile de radio.
regiunea Hunedoara trebuie să fie Materialele se primesc pînă la data de 30 decembrie 1960 pe adresa : Casa Centrală
preocupaţi de îmbogăţirea tematică a a creaţiei populare, Piaţa Scînteii nr. 1 într-un plic închis cu indicaţia: „Pentru concursul de
folclor“.
lucrărilor, contribuind astfel cu mo- ¦ In alt plic închis trebuie să se arate titlul lucrării, adresa exactă a participantului —
deştele lor creaţii Ia dezvoltarea cul- Numele şi pronumele, regiunea, raionul, comuna, satul. (In cazul cînd participantul este cule
turii noi, reaiist-socialiste, în patria gător trebuie să indice adresa celor de la care a cules folclorul).
noastră. SONDORI loan Ţîrcă Cele mai bune lucrări sînt premiate în bani.
tmf ¦ I Iju/' ! •__' \----/i-----t <__I <__I \__I ¦ I 1__I \__f 1__t\__r \__/1__I 1__! '¦_/V ! \—J t-_7 \~ -f x—j t—1 1_/i , i , r . 1 1 i v
-jOüSCOOcXXXSXXXKXXyXXWOOCXXXiOOOOOOOOOOOOOÖOOCOOCS» XXXXXXXXXXXXXXXX»00G^iXX)O0000CS300Ü0a00CXXKXKXX>0C ’XXXXXXXXÎOOCîClOOQOOCXJOCXJOOC^OCKXXJOGGOO'SCîaOCOCOO»CCI ’COOOCSOCSOOCOÖOOCOOGOOCOOOOOOOOOOC
Spre un nou avînt a! creaţiei Intrase un soldat cot şi necunosclndu-şi ţelul de Ca să înţelegi ce vrea să spu lege mai strîns pe aceştia de
Şi m -a sărutat... care, să se apuce“. Din strofa nă tov. Găbudeanu in poezia realitate, să-i ajute să cunoas
literare din regiunea noastră Acesta fusese tatăl care, ală a III-a aflăm că atunci cînd a- sa trebuie să faci eforturi deo că mai bine preocupările oame
turi de ostaşii sovietici, şi-a cesta a cunoscut partidul şi-a nilor, să înfăţişeze in lucrări
Creaţia literară a tinerilor viaţa nouă şi hotăririi de a lescu, vrea să fie tot un elogiu continuat drumul urmărindu-i ridicat privirea „spre cerul de sebite, strofele tov. Albu sînt valoroase avîntul constructiv al
scriitori din regiunea noastră munci cu abnegaţie pentru tri al muncii, un imn închinat ce pe hitlerişti pînă în propriul lor smaralde“, în sufletul său încol o înşiruire de banalităţi care nu muncitorilor, ţăranilor munci
a înregistrat în ultima vreme umful cauzei socialismului. lor care scormonesc pămîntul, ţind iubirea. Dar de ce toate a- reuşesc nici pe departe să tran tori şi intelectualilor.
cîteva succese remarcabile. Prin căutătorilor de comori din pîn- bîrlog. ceste rătăciri şi căutări cină smită o ideie care să-l emoţio
grija Casei regionale a creaţiei Dintre poeziile primite în ul tecele Apusenilor. Numai că de Deşi autorul îşi socoteşte a- neze pe cititor, străduindu-se Pentru aceasta este indicat
populare au fost publicate cu timul timp la redacţie, se re această dată intenţiile sale n-au în final aflăm că Bureţea nu doar să potrivească cuvinte ca să se organizeze vizite ale
legerile literare: „Flăcări ne marcă, atit ca tematică cit şi fost decît parţial realizate. A- ceste poezii „ca fiind încheia are nici mai mult nici mai pu re să sune din coadă, unii au membrilor cercurilor literare In
stinse“ de Irimie Străuţ şi Ana ca realizare artistică cele sem ceasta in primul rind pentru te“ ii recomandăm o şi mai a- ţin decît... 20 de ani ? tori săvîrşesc şi greşeli de fond. întreprinderi şi gospodării co
Soit şi „Am crescut cu tine nate de Adrian Răăulescu (Gu- faptul că autorul şi-a propus să tentă aplecare asupra realităţii, lective, convorbiri ale tinerilor
Hunedoara“ la care au cola rabarza) şi Gheorghe Constan spună prea multe, aglomerea o mai mare exigenţă în ceea Constatăm cu satisfacţie că Trebuie înţeles că poezia este creatori cu muncitorii şi ţăranii
borat 15 membri ai cercurilor ză idei şi sentimente încărcînd priveşte construirea imaginii marea majoritate a tovarăşilor „altceva“ decit comunicarea colectivişti, seri literare cu pri
literare din întreprinderi şi de tin (Deva). inutil poezia. O mai atentă se artistice. care ne scriu abordează subiec „oricum“ a unor idei şi senti lejul cărora să fie supuse dis
pe Ungă casele de cultură. Re lecţie a faptelor, clarificarea te din realitatea contemporană. mente (care nici ele nu sînt cuţiilor publicului producţiile
cent Victor Niţă a obţinut pre „Suăoriţa.“ lui Adrian Rădu- ideii de bază a poeziei, evita Pasaje de poezie se întilnesc bine definite). Poezia este în creatorilor literari.
miul I la un concurs republi lescu, poezie care a şi fost pu rea prozaismelor, ar putea face şi in strofele lui Ion Bureţea Ni se trimit mai multe versuri truchiparea în imagini artisti
blicată într-una din paginile li din „Cintec despre mineri“ o (Lupeni) — „Partidului“ şi închinate partidului, conducă ce a realităţii, a unui înalt con Legătura membrilor cercurilor
can de poezie. terare ale ziarului, dovedeşte poezie bună. „Cint de slavă Hunedoarei“. torul înţelept al poporului nos ţinut ideologic. Poetul vorbeşte literare cu colectivele de crea
Consfătuirea regională a crea realele posibilităţi ale autoru tru pe drumul socialismului. în numele colectivităţii într-un ţie ale brigăzilor artistice de
lui în a pătrunde şi înţelege Cu „Prima poezie“ şi „Elibe De exem plu: Sărbătorirea zilei de 23 August limbaj specific. El îi ajută pe agitaţie contribuie implicit la
torilor literari, organizată la viaţa, capacitatea de a transpu rarea“ Gheorghe Constantin a Azi sînt în primăvară, a prilejuit m.ultora să scrie semenii săi să cunoască şi să cunoaşterea vieţii şi ca urmare
începutul lunii iunie de către ne în poezie oameni şi fapte din făcut un vizibil pas înainte. mi-au înfrunzit castanii despre a 16-a aniversare a înţeleagă mai bine viaţa, îi mo a acestui fapt la creşterea ca
Comitetul regional P.M.R. şi zilele noastre. Şi florile din suflet bobocii eliberării. bilizează la muncă şi luptă. lităţii crdaţiei.
Comitetul executiv al Sfatului Cea dinţii este un fel de pro
popular regional a făcut bilan 'Munca valoroasă a unei. tine fesie de credinţă (poezia sa, îşi deschid Dar 'simpla abordare a aces Aceste calităţi nu le întru in cadrul cercurilor literare
ţul realizărilor obţinute in a- re sudoriţe de pe un şantier de spune autorul, sălăşluieşte în Sau: tei tematici nu conferă lucră neşte nici piesa „La dans“ sem trebuie să se manifeste o exi
cest domeniu şi a trasat linia construcţii îi inspiră autorului privirile calde ale oţelarului, pe rilor dreptul de a fi publicate. nată de D. Telu (Alba Iulia). genţă mereu crescinăă faţă de
de dezvoltare a activităţii cercu versuri de o sensibilitate şi în schelele noului bloc, în rîsul Iată. Noi sîntem aceştia. Ne referim la „23 August 1944“ Acesta abordează o problemă lucrările prezentate prin pro
rilor literare în lumina docu acelaşi timp de o simplitate zglobiu al fetişcanelor de la fe de Găbudeanu Romulus (Alba minoră, care nu interesează pe movarea cu curaj a unei critici
mentelor celui de-al lll-lea Con restrele înalte), iar a doua re Am crescut cu schele zvelte — Iulia). „23 August“ de Albu sa nimeni. Este vorba despre un tovărăşeşti şi principiale. Nu
deosebită: aduce în faţa noastră atmosfe Ne iubim pămîntul nostru bina (Lupeni), „Tovarăşe, as dai la care doi tineri se cunosc trebuie încurajate producţii a-
gres al P.'M.R. N-o să uit nici cînd zilele- tăzi partidul“ de Emil Nemeş în timpul dansului, despre fap noste, cenuşii şi care nu au
acestea, ra sumbră a celui de al doilea potopit de frumuseţe; (Haţeg) şi „Voi rămîne credin tul că băiatul nu ştia să dan- dreptul de a se numi litera
Pe adresa redacţiei ziarului război mondial şi momentul e- cios acestei ere“ de Vasile Pop 'seze şi o călca pe fată pe tură.
„Drumul socialismului“ sosesc Munca noastră plină Te vom face toţi cu braţe (Hunedoara). „bombeu“, despre promisiunile
zilnic. din întreaga regiune, lu de temei, liberării. „formale“ pe care acesta le-a In lucrările tinerilor scriitori
crări in versuri şi proză, prin încordate pe unelte „Poeziile“ unora dintre tova făcut fetei şi despre... poşeta din regiunea noastră trebuie să
care muncitorii, ţăranii munci Zîmbetul care-1 purta Războiul este văzut prin ochii Hunedoarâ, cuib de visuri răşii. citaţi aici nu au altă ca pe care la plecare el i-a luat-o se oglindească realizările obţi
tori. intelectualii îşi exprimă pe buze, litate decît aceea că sînt aşe fetei „ca suvenir". nute de oamenii muncii de la
gindurile şi sentimentele de copilului de atunci: regăsite şi măreţe zate în formă strofică şi cuvin oraşe şi sate în anii regimului
Sudoriţa, Ia etajul trei. tele de la sfirşitul şirurilor „ri Cercurilor literare le revine democrat-popular, sub conduce
dragoste şi recunoştinţă faţă de Şi peste noapte Totuşi, in ansamblu, ele mează“. sarcina de a se preocupa in rea înţeleaptă a partidului.
Se desprinde din această poe sînt neizbutite. Să luăm, de pil continuare de îndrumarea con
partid, faţă de poporul sovie zie un sentiment de încredere Deodat-am fost treziţi dă, poezia „Partidului“. Prime E zi trecută-n calendar CLEMENTE CONSTANTIN
în viaţă, o bucurie a muncii le două strofe ne încunoştin- O zi care ne dă de veste cretă şi competentă a tineri
tic, dau glas bucuriei de a trăi Şi am rămas încremeniţi: ţează de faptul că pînă nu de Şi o cunoşti de n-ai habar secretar al Comisiei regionale
împlinite. mult autorul era „prin pusta Un adevăr fără poveste. lor creatori. Ele trebuie să-i
In adăpost, peste noi neagră, un pelerin sălbatic“ (?) de îndrumare a cercurilor literare
„Cintec despre mineri“, o al şi nu ştia ce caută la tinerii săi (R. Găbudeanu)
tă poezie a tovarăşului Rădu- ani, călcînd desculţ nisipul fier
binte, hoinar „ca vîntul care
cutreieră pădurea“ fiindu-i
străină viaţa cu întregul clo
