Page 27 - 1960-10
P. 27
Nr. 1801 DRUMUL SOCIALISMULUI pas:. 3
EHSE
Profilarea şi specializarea D IN P B 0 8 B Â M U L D C M & LiM l, tfLTLOBQlQBfa
La1. PENTRU 24 ORE
întreprinderii, cale Importantă
pentru ridicarea nivelului 10 OCTOMBRIE 1360 II OCTOMBRIE 1960 Vremea nestabilă, ou cerul varia
tehnic al producţiei Programul 1 : 6,45 Salut voios de Programul 1: 5,10 Emisiunea pentru bil, mai mult noros ziua. Izolat vor
pionier; 7,30 Sfa.tul medicului: Boli s a te : Sfatul agronomului; 6,45 Salut
Hotârîrile Congresului al III- întreprinderea noastră stă pro le de ochi la copii; 9,10 Cîntece ro- voios de pionier; 9,30 Roza vînluri- cădea ploi slabe. Temperatura staţio
blema mecanizării unor opera mîneşti şi sovietice ; 10,30 Muzică din lor; 10.30 Melodii populare romîneşti;
lea al P.M.R. pun în faţa in ţiuni ce necesită efort fizic şi opere; 11,03 Teatru la microfon: 11,45 Radio Prichindel: „Puiul de vra nară, ziua va fi cuprinsă între 18 şi
dustriei textile din ţara noas volum mare de muncă cum „Nota zero la purtare“ ; 12,49 Jocuri bie“ de Maxim Gorki; 13,05 Din mu
tră sarcini deosebit de impor s in t: încărcatul şi descărcatul populare romîneşti; 14,00 Muzică popu zica popoarelor; 15,30 Răsună cîntecul 22 grade, iar noaptea între 6 şi 10
tante. Ea va trebui să creeze din camion şl transportul in lară romînească şi a minorităţilor naţio şi jocul pe întinsul patriei; 16,15
produse cit mai multe, mai tern al semifabricatelor; au nale ; 15,50 Note de lector; 16,33 Piese Vorbeşte Moscova I; 18,30 Limba noas grade. Vînt potrivit cu intensificări
bune, mai variate şi la un preţ tomatizarea operaţiunilor fina instrumenta!» şi vocale de compozitori tră. Vorbeşte acad. prof. Al. G radr;
de cost cit mai scăzut. Faţă de le în fabricarea ciorapilor (ciu rom îni; 17,30 Vreau să ştiu ; 18,10 19,05 Revista economică radio; 20.30 locale din sectorul sud şi vest
anul 1959, producţia globală a curii, împachetat, legat) ; găsi Melodii populare sovietice interpretate
industriei uşoare va creşte pînă rea unui sistem de ventilaţie la diferite instrumente ; 19,30 Emisiu Pe-un picior de plai — comentariu li Industria ceramica
în anul 1965 de ciroa 2,1 orT, pentru eliminarea scamei de ne pentru sate; 21.15 Concert de mu „CRINUL" Timişoara
din care, producţia de ţesături bumbac ce se formează la u- zică populară romînească; 22,30 Mu ric ; 21,15 Muzitfă de dans.
de bumbac, lină, mătase, in şi nele secţii; folosirea cit mai zică de estradă. Programul II : 14,07 Muzică cora lansează
cînepă de 1,9 ori, iar producţia raţională a materiei prime ; sta
de tricotaje de peste 2,3 ori. bilirea greutăţii celei mai ra Programul I I : 14,30 Muzică uşoară ; lă romînească ; 15,00 Valsuri de com RADIATORUL CERAMIC
15,50 Cîntecul săptămînii: „Cîntec ti INFRAROŞU NELUMINOS
Realizarea sarcinilor trasate ţionale a produselor, fără a neresc pentru pace“ de Anatol Vieru; pozitori sovietici; 16,45 Tribuna Ra
rde Congres, pentru dezvoltarea 16,30 Vorbeşte Moscova !; 17,50 „In dio: Marx-Engéls, volumul VIII — de tip concav şi disc.
economiei naţionale în perioa dăuna caracteristicilor lor cali pas cu ştiinţa“ : „Utilizarea multilate recenzie; 17,35 Emisiune muzicală ® accelerează procesele de
rală a izotopilor radioactivi; 19,30 Al uscare în industria textilă,
da 1960-1965, necesită intensifi tative. manah ştiinţific; 20,00 Program mu pentru copii: Mici artişti amatori în metalurgică, agricultură, in
zical pentru fruntaşi în producţie din studio; 19,00 Scriitori la microfon: dustria chimică, a materiale
carea introducerii tehnicii noi, In scopul creşterii gradului industrie şi agricultură; 21,15 Din Nina C assian; 19;45 Opera „Fide lor plastice şi mobilă etc.
creaţia compozitorilor sovietici Mokrou- lio"; 22,40 Muzică de estradă; 23,15 ° polimerizează peliculele
ridicarea continuă a nivelului de mecanizare, telecontrol şi sov şi Blafiter; 22,20 Fragmente din de lacuri peţ piese vopsite în
oratoriul „Tudor Vladimirescu“ de Concert de noapte. metalurgie şi mobile.
tehnic al producţiei. Una din automatizare, s-a format un Gheorghe Dumitrescu; 23,15 Concertul Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; * ridică productivitatea
„Noapte bună". muncii şi permite automati
condiţiile cele IlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIli, colectiv de mai Trasatorul Octavian Oprişa, de la atelierul mecanic al C. S. Hune 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00; zarea instalaţiilor de finisare.
doara, este îndrăgostit de meseria sa. Lucrările executate de el sint de cea 22,00 23,52 (programul 1 ); 14,00; Pentru informaţii supli
!miai importante Progresul tehnic ştri, ingineri şi !nai mare precizie. 16,00; 18,00: 21,0 0 ; 23,00 (progra mentare şi detalii adresaţi-vă
pentru ridicarea —¦ tehnicieni, care mul II). Industriei Ceramice „Crinul“
IN C L IŞ E U : Octavian Oprişa execatînd trasarea unei piese ce va Timişoara II, str. Anton
nivelului teh- f W f U n o n ‘y i l o î pînă la d'ata de intra in lucru. Pan, 13; Teieion 3044.
nlc al produc- 0 / CUlieU Z i l e i 1 âecembrie
ţiel o constituie Pllliilţ.!! tllllllilIlilIIIP1"' 1960, are sarcina Agitatorul de la cuptorul trei.ee / M irM im iei!
intensificarea profilării şi spe să Întocmească studii şi pla
cializării întreprinderilor. nuri de măsuri ce vor fi tra V/ \ /W /'V A V 'S .A oam enilor cu care lucrează -NAAT 10 şi 11 OCTOMBRIE 1960
duse în viaţă în anii viitori. antrenindu-i in lupta pentru DEVA : Poznaşa ; ALBA IU-
Pînă în anul 1957, la între Pe platforma de încărcare oţel mai mult şi de calitate. nu s-a mulţumit cu atît. El a LIA : Edeş Ana: Război şi pa
prinderea noastră se producea Pentru trimestrul IV al anu a cuptorului Siem ens Martin căutat şi alte căi de reduce ce ; SIMERIA: La doi paşi de
un număr mare de sortimen lui 1960 s-a întocmit din timp de la oţelăria veche a Com Problema reducerii preţu re a preţului de cost. Astfel, graniţă; In zilele lui Octom
te : tricotaje din bumbac, lină un plan de măsuri în care sint binatului siderurgic „Gheor lui de cost al oţelului l-a ştiind că cu cit încarcă cup brie ; BRAD : Ani înflăcăraţi;
şi fire artificale, ciorapi din prevăzute lucrări ce se vor e- ghe Gheorghiu-Dej“ din Hu preocupat m ult pe agitatorul torul cu m ai mult fier vechi, Prima zi de pace : PETROŞANI:
bumbac şi ciorapi din fire ar xecuta în această perioadă. Ast nedoara, este o animaţie deo Topor Loghin. In consfătuiri făctnd economii la fonta de
tificiale. Acest lucru, nu per sebită. Topitorii, cu feţele le de producţie, precum şi în furnal, se reduce preţul de Cerneala roşie; Drumul Hris-
mitea folosirea pe scară largă fel, în prezent se lucrează la scăldate de sudoare privesc convorbirile cu muncitorii el cost pe şarja de oţel, el si-a tin ei: LONEA: Trei fete la ti
a procedeelor tehnologice noi, prin sticla fumurie a oche a ridicat "deseori discuţia a- adunat colectivul cu care lu monă ; ZLATNA : Primăvara ;
nici o sporire a productivităţii transformarea unor maşini cir larilor bulbucii de fontă in supra acestei problem e. Nu crează, şi a discutat cu el HUNEDOARA : Un cîntec stră
muncii. Numărul de sortimente candescentă, iar la anumite a fost zi ca Topor Loghin să serios. De atunci, ei se stră bate lumea ; HAŢEG : Un meci
culare de ciorapi, existente în intervale de timp ei aruncă nu facă cite ceva pentru a duiesc să facă cit m ai multe neobişnuit; ORAŞTIE : Undele
fiind mare, utilajele variate, e- conservare, pentru a se ajunge cu lopelile pe uşa de încăr antrena colectivul de la cup econom ii la fonta de furnal.
xistau greutăţi atît în ce pri care material granulai ce se torul 3 să contribuie la ac etern e; N-a fost in zadar;
veşte aprovizionarea cu mate ou ele la o creştere a produc mistuie Într-o clipită in lava ţiunea de reducere a pre Agitatorul Topor Loghin, TEIU Ş: 105 la sută alibi; I-
rie primă cit şl în ce priveşte din cuptor. ţului de cost. pe lingă faptul că se ocupă LIA : intrigă şi iubire : SEBEŞ :
ţiei în anul 1961 cu circa 20 la tn perm anenţă de bunul m ers Război şi pace ; APOLDUL DE
întreţinerea utilajelor. In faţa cuptorului nr. 3 un Intr-una din zile, văzind că al procesului de producţie, SU S: Mireasa răpită.
In anul 1957, s-au făcut pri sută faţă de acest an. Este în om de statură potrivită, slă se foloseşte multă cără supraveghind şi dind ajutor
buţ, cu faţa-i lunguiaţă urmă midă de magnezită la căptu- oamenilor cu care lucrează, el ¦s/—./—<i—11—i r
curs de execuţie o instalaţie reşte cu atenţie m işcările to şirea rinei cuptorului, el a caută continuu să-i fină la
pitorilor ce se pregătesc pen stat de vorbă cu topitorii Gi- curent cu cele mai im por
specială pentru dedurizarea a- tru elaborarea unei noi şar dea loan şi Dumitrică Ştefan tante evenimente ce se pe
je. Din cînd în cind, cu o care se ocupau de curăţarea trec pe plan internaţional.
mii paşi în direcţia profilării pei de alimentare a centralei mină streaşină ia ochi, iar rinei, spunindu-le: Prin convorbirile individua Centru! şco!ar veterinar Arad,
şi specializării întreprinderii. U- termice, prin care se realizea cu cealaltă apărindu-şi faţa le de la om la om, prin citi
tilajele pentru tricotaje din ză înlăturarea depunerii pietrii de căldura infernală, cerce — O cărămidă de magne rea presei in colectiv — in fine examen de admifere în ziua de
bumbac, lină şi fire sintetice, pe pereţii cazanului, economii tează cu ochi de specialist, zită costă 25 de lei. Dacă o pauzele de m asă — el dis- 17 ocf. 1960, la şcolile:
au fost transferate altor între de combustibil, reducerea chel lava ¦albicioasă şi flăcările să avem grijă la curăţitul cufît multe problem e im por
prinderi, iar la noi, au rămas tuielilor de întreţinere şi con care ţişnesc ţpe ia încheietura zgurei să nu le spargem , pu tehnică veterinară,
numai utilaje pentru ciorapi de duce Ia mărirea siguranţei în le usei de la cuptor. tem să le folosim de mat tante ce frămintă azi omeni
bumbac şi fire sintetice. exploatare. De asemenea, se va multe ori. Prin aceasta noi tehnică topografică şi
reaTiza în acest trimestru me Omul din faţa cuptorului reducem preţul de cost. Ce rea. Cu o deosebită atenţie
Capacitatea de producţie pen canizarea operaţiunii de încăr , este comunistul Topor Lo- părere aveţi ? tehnică de hidroam elioraţii.
tru aceste sortimente a fost şi cat şi descărcat din camion, \ ghin prim-topitor, cunoscut urm ăreşte în prezent lucrări
ea sporită prin darea în folo Oamenii L-au aprobat. Cu [•Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii de cul-^
sinţă a circa 4.000 m.p. spaţiu printr-un sistem de bandă tran de întregul colectiv al ofelă- ajutorul prim topitorului To le celei de a XV-a sesiuni a
industrial. sportoare, se vor monta şi pune por Loghin ei au curăţat de Adunării Generale a Organi [tură generală, cu şi fără diplomă de maturita-T
in funcţiune două maşini de riei prin rezultatele bune pe 2-3 ori rina şi văzind că se
Dacă în direcţia profilării în vopsit în suluri, ceea ce înlă poate curăţa fără să se spar zaţiei Naţiunilor Unite. [ie. Candidaţii care nu au diplomă de m atu ri-1
treprinderii am' obţinut rezul tură munca manuală Ia aceste care le-a obţinut în lupta pen gă cărămizile, au început să
tate bune, în ce priveşte specia faze de lucru. Atît cuvintarea rostită de j-tate, vor prezenta adeverinţă de absolvirea^
lizarea ei mai avem încă multe tru oţel de calitate şi la un muncească după indicaţiile [şcolii medii.
de făcut. Există In întreprinde Sub îndrumarea organizaţiei lui Topor. tovarăşul N. S. Hruşciov cil t
re utilaje Învechite (în special de partid, muncitorii, maiştrii preţ ae cost cit mai redus.
maşinile circulare de ciorapi) tehnicienii şi inginerii între Acelaşi lucru a fost făcut şi cuvintarea rostită de / U U c J u J w J k f U—/w/«—t v.
care au un randament scăzut prinderii noastre se străduiesc Simpatia şi dragostea colec apoi şi de colectivele celor
şi nu dau posibilitatea produ să ridice continuu nivelul teh lalte cuptoare. In momentul tov. Gheorghe Gheorghiu- Âtesaţiune!
cerii sortimentelor cerute de nic al producţiei. Ei văd în a- tivului şi-a dobindit-o prin de faţă, cite o cărămidă se
consumatori. Tehnicienii şi in ceasta o oale sigură pentru atitudinea sa sănătoasă faţă Dej la sesiunea Adunării Ge Magazinele cooperaţiei de consum
ginerii noştri au sarcina de a sporirea producţiei, realizarea de cei cu care lucrează, pre foloseşte uneori la 2 şi 3 e- nerale a O.N.U. au fost dez din regiunea Hunedoara
studia fiecare din aceste utila unor produse de cea mai bună cum şi prin ajutorul pe care-l bătute pe larg de către topi
je în parte, şi pe acelea care calitate şi la' un preţ de cost acordă împărtăşind din bog a labcrări de şarjă. torii cuptorului 3. itÎM td ? m T & 4 &
rentează, să le modernizeze şi cit mai scăzut. ta lui experienţă celor mai
automatizeze. tineri. Ca agitator, comunis Agitatorul Topor Loghin El nu uită nici o clipă că GOîifecp pentru femei, bărbaţi şi Gopii,
DUMITRU CAPRA tul Topor hoghin desfăşoară a fi agitator înseamnă a des aparate de radio indigene, bioiclete,
Acum, în atenţia maiştrilor, făşura o m uncă neobosită în
tehnicienilor şi inginerilor de Ia ing. şef la fabrica „Sebeşul“ o muncă susţinută in rindul rîndurile maselor.
din Sebeş
Aşa este Topor Loghin, a-
gitatorul de la cuptorul 3.
De la o zi la alta, faţa ora C onstructori şi construcfii iectare să se depună mai mult maşini de cusut, mobilă.
şului Deva se schimbă. In ulti interes pentru calitatea proiecte
mul timp s-au construit un în cheltuieli reduse lor, şi pentru predarea lor în iţmt/ftwtkarl JU lflif 1Cll"ICp
semnat număr de blocuri de lo termen cît mai scurt. Deşi în re
cuinţe. S-au construit noi blocuri rului pot şi trebuie lichidate. tot 'muncitorii folosesc din plin sajul“ între blocuri, stau arun laţiile cu şantierul nr. 1 Deva,
pe străzile Aurel Vlaciu, Filimon Ge-i drept, şantierul nu are timpul de lucru. Aceasta şi din cate la întîmplare cărămizi, D.S.A.P.G. a dat dovadă de ope
Sîrbu, Floria. In acest an au în lipsa de control a şefilor de e- printre care şi cărămizi refrac rativitate, totuşi unele deficien
ceput lucrările de construcţie la suficiente forte de muncă Ia chipe şi a maiştrilor, şi din mo tare. Cantităţi importante de că ţe din munca acesteia s-au răs-
noul centru al oraşului. Numai punctele de lucru. Dar ne între dul defectuos de repartizare a rămidă spartă şi aruncată se a- Irînt asupra construcţiilor. Aşa
pînă acum, în oraşul Deva au băm, au fost oare folosite în mo muncitorilor pe puncte de lucru tlă şi între blocurile E 1, E 2 de pildă la blocul G 1, s-au dat
fost date în folosinţă oamenilor dul cel mai raţional forţele de şi a sarcinilor pe fiecare om în şi E 3 din cvartalul 23 August. iniţial nişte planuri de fundaţie
muncii peste 200 de apartamen muncă existente? Faptele ne a- parte. la cota normală a terenului, ca
te. rată că nu. Nici acum nu s-a Gă există puţin spirit gospo apoi să se revină şi să se arate
ajuns încă să se creeze front Lipsa unei aprovizionări rit dăresc pe şantier ne-o demons că blocul are o altă cotă şi deci
Munca organizata,, singura larg de lucru echipelor. Din a- mice a şantierului cu materiale, trează şi modul cum sînt depo trebuie tăcute săpături. Tot din
ceastă cauză, ele sînt prea des în mod deosebit pentru instala zitate unele materiale. Intr-unui lipsa de răspundere faţă de pro
care dă rezultate mutate de la un loc de muncă la ţii, a dus la crearea de goluri din depozite, aflat lîngă sediul iectele executate, la instalaţia e-
altul. Aşa de pildă, cu cîteva în procesul de muncă. şantierului, sînt depozitate la un lectrică de Ia blocul E 1, E 2 şi
In cadrul şantierului nr. I săptămîni în urmă, la cvartalul loG ciment şi parchet. Fără chib E 3 s-a dat iniţial un proiect ca
Deva al T.R.G.H. s-au înfăptuit „23 August“, echipele de tencui- Risipa-duşmanui preţului zuială sînt depozitate şi unele re, după ce a început lucrarea,
multe lucruri frumoase. Pentru tori au stat zile în şir fără să materiale ca ipsos, ciment, var, â trebuit modificat. In mod cu
ele, mulţi din constructorii şan li se creeze front de lucru, dînd de cost balast. totul inexplicabil s-au proiectat
tierului merită felicitări. un randament scăzut, doar 2-4
m.p. tencuială într-o zi pe echi Una din lacunele cele mai Calitatea slabă a unor lucrări armăturile stîlpilor de beton de
Există însă în cadrul şantie pă. mari ale activităţii şantierului au umflat în mod artificial pre Ia blocul G 1 cu oca. 90 cin. mai
rului şi o serie de deficienţe nr. 1 Deva a! T.R.G.H. constă ţul de cost. Iată un exemplu. lungi decît trebuiau. Şi apoi, în
care fac ca rezultatele să nu fie Tot legat de organizarea mun în nerealizarea sarcinii de redu La unele blocuri din strada Au general la proiectul de armături
pe măsura posibilităţilor şi nici cii trebuie amintit şi faptul că cere a preţului de cost. Aşa cum rel Vlaicu, din cauza proastei de la blocul G 1, proiectantul nu
la nivelul sarcinilor de plan. De lipsa — timp îndelungat — a arătam, în 8 luni de activitate, calităţi a betonului turnat în 5 avut nici pe departe în vede
ce spunem acest lucru ? Şantie unui grafic de desfăşurare a lu şantierul nu numai că nu şi-a planşeul de pe acoperiş, acesta re stilul nou. El a proiectat niş
rul a realizat planul valoric, pe crărilor a făcut ca ritmul să fie realizat sarcina de reducere a a permis infiltraţii de apă şi te armături imense.
primele 8 luni, doar în propor inconstant, mai ales că planu preţului de cost, ci a înregistrat drept urmare, la cîteva blocuri
ţie de 83 la sută, şi nici planul rile erau deseori schimbate de o depăşire a acestuia de 410.000 s-a returnat betonul. Am ţinut să arătăm şi aceste
fizic nu a fost realizat în între Ia o săptămînă la alta. Din a- lei. Cauzele? Le vezi aproape oîteva deficienţe ale proiectului
gime. In perioada Ia care ne re ceastă cauză — şi din încă mul la fiecare pas pe şantier. In pri La umflarea costului unor lu întrucît ele influenţează ritmul
ferim, şantierul nu şi-a realizat te altele — la blocurile de lo mul rînd risipa, mai face casă crări a contribuit şi slaba folo de muncă pe şantiere şi chiar
nici sarcina de reducere a preţu cuinţe din strada Horia a tre bună cu conducerea şantierului. sire a utilajelor pe şantier. In preţul de cost. Este necesar deci
lui de cost al construcţiilor, ci buit să treacă aproape un an pî La cele 3 blocuri de pe strada mod deosebit acest lucru s-a în ca şi în cadrul D.S.A.P.G. să e-
dimpotrivă, a înregistrat o depă nă să fie date în folosinţă. Gam Horia, în spatele lor, stau arun registrat la punctul Veţel. xiste aceeaşi răspundere pentru
şire a acesteia de 410.000 lei. de tot atîta timp au început şi cate, pradă ruginei, mari canti înfăptuirea sarcinilor de con
lucrările la decantorul de ape tăţi de radiatoare (şi unii duc Proiectantul să strucţii.
Aşa stînd lucrurile, se pune menajere, dar care nici acum nu lipsa lor). Tot aici s-a „strîns“
pe bună dreptate întrebarea: o mare cantitate de cherestea, colaboreze mai mulf
este în putinţa şantierului nr. 1 este gata.
să se încadreze în sarcinile de de care nimeni nu mai are gri- cu co n stru cto ru l
plan, să le îndeplinească ? Ana- Vizitînd punctele de lucru ale
lizînd cauzele care au generat şantierului observi că ou peste iă. Si parcă a complecta „pei Ritmul intens al construcţiilor
situaţia de fapt, lipsurile din ac de locuinţe impune ca şi în pro
tivitatea de pînă acum a şantie-
