Page 28 - 1960-10
P. 28
p&g. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1801
mBmasammaamaBBaamm
VOM UNI EFORTURILE TIJTiROiî !I LUPTA PL ITBU ?*CE
— Intîlnirea lui N. S. Hruşciovcu ziariştii
NEW YORK 8 (Agerpres). — TASS cordul cu privire la dezarmare. Dom ne, vi-o prezicem, veţi fi voi în mi guvernul sovietic a guvernului alge acorda ajutor real, pentru că aceasta millan asigura că conferinţa la Ar fi bine ca această Adunare să se con
transm ite: nul Macmillan consideră că pentru rea noritate. Aşadar, dv, nu trebuie să rian. ar contrazice esenţa capitalismului. nivel înalt va avea loc. Eu voace în Europa. Potrivit situaţiei lor
lizarea unei atmosfere de încredere ar abuzaţi de majoritatea vremelnică din m-am situat pe aceleaşi poziţii pe care geografice, 80 la sută dintre ţări gra
Grupul de presă de pe lingă preşe putea trece aproximativ 5— 10 ani, iar, O.N.U. pentru a vă impune hotărîrile Nu aţi dori să comentaţi aceasta şi De aceea, domnilor ziarişti, trebuie ie-am expus deja. Noi sîntem pentru vitează din punct de vedere teritorial
dintele Consiliului de Miniştri al deocamdată, ar fi mai bine să se creeze minorităţii, pentru că, repet, aici nu-i în mod special să ne spuneţi ce ajutor să ştiţi să citiţi, dar să ştiţi şi să în conferinţa la nivel înalt, pentru a spre Europa. De aceea am prefera
U.R.S.S. anunţă: nişte comisii tehnice de experţi care parlament. Aici nu discutăm proble presupuneţi să acordaţi poporului al ţelegeţi cele citite. Vă declar aceasta rezolva acolo problema încheierii Tra ca sesiunea extraordinară să fie con
să studieze aceste probleme. Cu alte mele interne ale vreunei ţări sau al gerian în lupta lui pentru indepen pentru că aşa îmi dictează experienţa tatului de pace cu Germania şi pentru vocată la Geneva. Dar, dacă partici
La 7 octombrie, Asociaţia corespon cuvinte el propune să înaintăm lent, teia, ci discutăm problemele interna denţă ? vieţii. Luaţi Anglia. Cit de bogată este a rezolva problema care decurge din panţii ia sesiune ar dori să se în
denţilor de pe lingă O.N.U. a oferit la fel cum se mişcă pe pămînt nenu ţionale în condiţiile respectării suve aceasţă tară. Dar cît de săracă este aceasia şi anume a Berlinului occi trunească în Uniunea Sovietică şi
un dejun în cinstea lui N. S. Hruşciov, mărate insecte, melcii şi alte organis ranităţii şi neamestecului în treburile N.S. HRUŞCIOV, Aţi înţeles în mod India 1 Cit de bogată este Franţa, dar dental, ca oraş liber. Dar eu am for ne-ar face această cinste, noi am prim
conducătorul delegaţiei sovietice la me care înaintează cu mare . greutate. altor state. Acest lucru trebuie avut just că din întîlnirile şi convorbirile cît de sărace sînt ţările africane je mulat şi alte probleme. cu plăcere Adunarea Ia Moscova sau
cea de-a 15-a sesiune a Adunării Ge în vedere şi după el trebuie să ne că noastre rezultă că noi recunoaştem de fuite de Franţa. Cît de bogată este la Leningrad. Acolo ar fi create con
nerale a O.N.U.. preşedintele Consi Discuţiile care au ca temă cu ce lăuzim. Atunci se va obţine o rezol facto guvernul algerian. Consider că Anglia şi cît de sărac este Ceylonul. In cursul convorbirilor cu domnul diţiile cele mai normale pentru lu
liului de Miniştri al U.R.S.S. anume să se înceapă — cu crea vare justă a problemei. nu numai noi îl recunoaştem, dar că Macmillan am spus că ar trebui poa crările ei.
rea condiţiilor de încredere sau cu de el este recunoscut de multe ţări ale Oare sărăcia este o calitate naţională te să prezentăm de la bun început pro
Preşedintele Asociaţiei, dl. P. Sun- zarmarea — sînt sterile. Mă situez pe In afară de aceasta, vă rog să re lumii, şi în primul rînd el a fost recu a acestor ţări ? Nu. Aceasta este un blema Tratatului de pace cu Germania ÎNTREBAREA CORESPONDENTU
ders, a salutat călduros pe N. S. poziţia că trebuie să se înceapă cu flectaţi serios asupra propunerii noas noscut de preşedintele Franţei, De fenomen sociat, aceasta este un feno spre examinare unei conferinţe de pa LUI AGENŢIEI UNITED PRESS
Hruşciov în numele membrilor asocia ceea ce este cel mai important, — a- tre cu privire la structura O.N.U. Noi Gaulie, care a dus tratative cu repre men politic. Jefuitorii au venit, au je ce a tuturor ţărilor care au luptat îm INTERNATIONAL, H. SHAPIRO :
ţiei şi i-a mulţumit că a acceptat să dică cu dezarmarea: trebuie distruse nu pretindem pentru noi situaţia ca zentanţii acestui guvern provizoriu al fuit popoarele ţărilor înrobite iar apoi potriva Germaniei hitleriste şi să în Va fi oare menţinut statul-quo-ul in
se întîlnească cu ziariştii acreditaţi pe armamentele, trebuie instaurat un con astăzi să ocupăm un număr egal de gerian. mai şi spun: pentru că v-am jefuit, cheiem acolo Tratatul de pace. Cine Berlin pînă la viitoarea conferinţă la
lingă O.N.U. trol pentru ca nimeni să nu se mai locuri cu ţările occidentale în Con tot nouă să ne mulţumiţi pentru că va dori să semneze acela va semna. nivel înalt ?
înarmeze. In felul acesta vor fi siliul de Securitate şi Secretariatul Am răspuns înainte la întrebări ase v-am adus civilizaţia. Dar ştiţi cum Am făcut această propunere din do N. S. HRUŞGIOV: Dacă s-ar injele-
Intîmpinat cu aplauze călduroase, create condiţii optime pentru o încre O.N.U. Noi nu cerem majoritatea, ci mănătoare. Am spus că noi, oamenii se spune la noi — fereşte-mă doamne rinţa de a accelera încheierea Trata ge această întrebare aşa cum o înţele
N. S. Hruşciov a spus între altele: dere sinceră şi pentru relaţii frăţeşti numai partea noastră. sovietici, nutrim sentimente de simpa de asemenea prieteni, că de duşmani tului de pace cu Germania pentru că gem noi, in sensul că după alegerile
între toate popoarele. tie faţă de toate popoarele coloniale mă voi feri singur. La fel trebuie spus soluţionarea acestei probleme s-a a- prezidenţiale va avea loc conferinţa la
Cea de-a 15-a sesiune a Adunării In Organizaţia Naţiunilor U- care luptă împotriva colonialiştilor, şi aici — fereşte-ne doamne, de aşa mînat prea mult. Domnul Macmillan nivel înalt, atunci vom respecta riguros
Generale a O.N.U. este sesiunea cea Cu cît se va amina mai mult nite — organizaţie internaţională — pentru independenţa lor. Cum putem civilizaţie, iar civilizaţiei, fără îndoială, m-a asigurat că conferinţa şefilor de cuvintul dat. Dacă vom constata că nu
mai importantă de la crearea Organi realizarea unui acord, cu atît, an de ar fi reprezentate toate cele trei gru exclude un popor atît de mare ca po îi vom face faţă noi înşine şi vom guverne ai marilor puteri va avea loc există dorinţa ca o conferinţă la ni
zaţiei Naţiunilor Unite. La această se an, va spori numărul ţărilor deţinătoa puri de sta te : cele capitaliste — ţă porul arab care luptă pentru indepen cuceri această civilizaţie 1 şi că la conferinţă vom putea discuta vel înalt să aibă loc, atunci ţările
siune urmează să se examineze proble re de arme atomice şi de rachete. Iar rile capitalului monopolist, puterile co denţa sa, pentru libertatea s a ? Noi această problemă. Dacă este aşa, noi care consideră că încheierea Iratatului
me internaţionale atît de importante dacă vor fi mai multe state înarmate cu loniale ; ţările socialiste — ţări cu a- salutăm lupta lui. Am acordat şi vom In afară de aceasta, India se află la ne vom ţine cuvîntul pe care l-am dat de pace este necesară, se vor întruni
ca dezarmarea şi lichidarea totală a bomp atomice, cu bombe cu hidrogen devărat ale lumii libere, cele mai li acorda un ajutor multilateral — în un nivel mai înalt în vremea cînd An după zădărnicirea în mai de către Sta pînă la urmă şi vor semna Tratatul
ruşinosului sistem colonial. şi cu rachete, se vor crea şi mai mul bere din cele libere şi ţările neutre. măsura posibilităţilor noastre — care glia a subjugat India. Anglia nu se tele Unite ale Americii a conferinţei de pace. Şi atunci, regimul de, ocu
te dificultăţi pentru realizarea unei Şi ele toate ar avea partea lor, — să fie util poporului algerian în lupta sprijinea pe civilizaţie, ci pe forţa je la nivel înalt de la Paris. paţie pentru Berlinul occidental îşi
In condiţiile contemporane este ab înţelegeri referitoare la dezarmare. treimea lor. In felul acesta ar fi crea sa pentru independenţă. fuitorului. Pe forţa celui mai puternic- va încheia existenţa.
surd să se încerce să se impună altor Aceasta înseamnă că trebuie să con te condiţii egale pentru toate cele trei Şi a s ta .s e numeşte drept! Iar acum Considerăm, după cum am consi ÎNTREBAREA CORESPONDENTU
ţări anumite hotărîri, folosind majori damnăm tratativele la sterilitate. în grupuri de state. Aceasta ar face cu ÎNTREBAREA CORESPONDENTU ei vor să facă pe nobilii. Ei, asta, derat şi în trecut, că problema dezar LUI ZIARULUI IRLANDEZ „IRISH
tatea mecanică din Organizaţia Naţiu seamnă că aceste tratative le voi în putinţă rezolvarea problemelor interna LUI AGENŢIEI WORLDWIDE PRESS ştiţi... sau, la drept vorbind, ajunge mării este cheia problemelor. La ac TIMES“, dl. Muray.
nilor Unite. Este necesar ca Organi cepe eu, bunicul, şi că nepoţii mei ţionale în aşa fel incit aceste soluţii SERVICE - A. FLET 6 HER. Intrucît şi a tît! (Ilaritate în sală). tuala Adunare nu există, pare-se, con
zaţia Naţiunilor Unite să ţină seama vor fi aceia care le vor termina (rî- să nu prejudicieze nici unul din gru Uniunea Sovietică face apeluri perma diţii pentru a obţine rezultate utile în Aţi putea dv. să spuneţi in mod pre
de interesele tuturor grupurilor de state sete în sală). întreaga omenire va fi purile de state. Oare nu ar fi înţelept nente pentru dezvoltarea ţărilor slab ÎNTREBAREA CORESPONDENTU această problemă, tn primul rînd, tre cis, că veţi trimite un om pe orbita
existente, atît ale celor care sînt mem aceea care va trebui să plătească pen să se procedeze astfel ? dezvoltate, va spori ea oare contribu LUI ZIARULUI „STAR" DIN WA buie să se ţină seama că discutarea pămîntului în acest an ?
bre ale blocurilor militare occidentale, tru o astfel de reacţie în lanţ. ţiile în cadrul programului de ajutor SHINGTON, J. BOYD Şl A ALTOR acestei probleme Ia O.N.U. a coincis
cît şi ale statelor socialiste şi neutre. Dacă prin intermediul majorităţii O.N.U. aşa cum au promis S.U.A. ? CORESPONDENŢI. cu momentul cînd este în toi cam N. S. HRUŞCIOV : Noi considerăm
Crearea unei structuri corespunzătoare PREŞEDINTELE : Următoarele două vreţi să ne subordonaţi şi să ne siliţi pania pentru alegerea preşedintelui acest zbor ca fiind foarte important,
a organelor de lucră ale O.N.U. poate întrebări sînt analoage şi de aceea să soluţionăm problemele în condiţii N. S. HRUŞCIOV. Ne-am pronunţat Are Uniunea Sovietică vreo propu S.U.A. In aceste condiţii pe cît se prezentînd o mare însemnătate ştiin
rontribui la îmbunătăţirea activităţii m-am gîndit să vi le citesc simultan. de inegalitate, proceclînd astfel ne veţi în repetate rînduri în această proble nere în legătură cu modalităţile de vede, America nu va putea participa ţifică. De aceea, practicile sportului nu
Organizaţiei Naţiunilor Unite. sili să ne apărăm interesele nu prin mă. Participăm la acordarea de ajutor înviorare a activităţii Comitetului Na acum în mod activ !a discutarea aces se potrivesc aici, iar să fixezi o dată
ÎNTREBAREA LUI .1. NEWMAN, intermediul votului în O.N.U., ci în ţărilor slab dezvoltate prin intermediul ţiunilor Unite pentru folosirea spaţiu tei probleme foarte importante. Aceas anumită şi în această zi să trimiţi
Apoi N. S. Hruşciov a răspuns la CORESPONDENT AL ZIARULUI afara Organizaţiei Naţiunilor Unite, O.N.U., dar preferăm ca atîta timp lui cosmic în scopuri paşnice? tă este o cauză. neapărat un om în Cosmos — înseam
întrebările corespondenţilor. „NEW YORK HERALD TR IB U N E": adică ne veţi sili să ne bizuim pe for cît nu s-a realizat un acord cu privire nă să abordezi din punct de vedere
ţa noastră, pe tăria noastră. Iar a- la dezarmare să rămînem aproximativ N. S. HRUŞCIOV. Am expus la tim In al doilea rînd, unii motivează, sportiv această problemă de cea mai
ÎNTREBAREA CORESPONDENTEI Aţi fi de acord cu rezultatele unui ceasta vă daţi seama, chiar numai a- ia nivelul existent al acordării de ajutor pul său propunerile noastre şi sintem aceasta, prin faptul că există multe mare importanţă. Noi nu ne propunem
SOSIETAŢII „NATIONAL BROAD- vot la O.N.U., bazat pe principiul ma ceasta duce la agravarea relaţiilor. prin intermediul O.N.U. Cînd va fi gata, dacă se va ţine seama de do probleme care necesită să fie discúta această sarcină. Vom trimite omul in
CASTING GOMPANY“ - P. FREDE- jorităţii de două treimi, pentru a ho realizat un acord cu privire la dezar rinţele noastre, să facem parte din le în şedinţa plenară a Adunării. Cosmos atunci cînd vor fi pregăi-le
RIGK. tărî rămînerea domnului Hammarsk- Propunerile noastre conţin un sîm- mare, va exista deplina posibilitate, în acest comitet. Propunerile Statelor U- condiţiile corespunzătoare acestui zbor.
joeld în postul de secretar general al bure raţional. Noi dorim micşorarea urma dezarmării, de a face economie nite ale Americii le considerăm uni Problema dezarmării am considera
Domnule preşedinte! Consideraţi oa O.N.U. şi pentru a lua o hoiărîre în încordării internaţionale, dorim coexis de mijloace şi prin urmare, vom putea laterale, ele nu ţin seama de interesele t-o întotdeauna şi o considerăm ca In încheiere, N. S. Hruşciov a de
re că sînt speranţe de realizare a u- legătură cu propunerea dv. cu privire tenţă paşnică, dorim pace şi prietenie, spori ajutorul acordat ţărilor slab dez ţărilor socialiste, S-U.A. vor să coman fiind sarcina primordială, o proble clarat :
nui progres în domeniul dezarmării, la organul executiv alcătuit din trei în timp ce dv. vă pronunţaţi pentru voltate, în urma unei înţelegeri cu alte de în acest comitet. Dacă vreţi să co mă care prevalează asupra tuturor
încă înainte de a se obţine o slăbire persoane ? dominaţia asupra noastră, asupra ţă state. Dar noi preferăm să acordăm mandaţi nu în comitet, ci în cosmos, celorlalte probleme. De aceeea, dacă Să ne unim eforturile în lupta pentru
o divergenţelor şi lichidarea temerilor rilor socialiste şi asupra ţărilor neutre. ajutor pe bază bilaterală, adică să că — poftim, comandaţi, acolo este loc se ţine seama de aceste considerente, pace. Sînt comunist. Nu voi divulga
şi neîncrederii între S.U.A. şi U.R.S.S-? ÎNTREBAREA LUI ARNO TORREN Prin urmare vă situaţi pe poziţiile con dem de acord cu ţările slab dezvoltate destul pentru toţi. Comandaţi voi şi evident că va fi util să convocăm o un secret dacă voi spune că aici se
DE LA ZIARUL „EXPRESSEN “ : tinuării „războiului rece“ şi agravării şi, pe baza acestei înţelegeri să le a- vom comanda şi noi. (rîsete în sală). sesiune extraordinară a Adunării Ge află şi alţi comunişti, în afară de mine,
N. S. HRUŞCIOV. Cred că, dacă relaţiilor. Reflectaţi la aceasia domni cordăm un ajutor dezinteresat. nerale şi să nu discutăm la această îi văd. Ei asistă aici. (animaţie). Dar
am renunţa să sperăm că există posi Domnule preşedinte, în discursul pe lor I Dacă nu veţi reflecta astăzi ş< ÎNTREBAREA CORESPONDENTU sesiune decît o singură problemă — majoritatea celor prezenţi aici nu sini
bilitatea realizării unui acord cu pri care l-aţi rostit luni in Adunarea Ge veţi înţelege greşit, atunci, sper, o Acum în ce priveşte declaraţia preşe LUI ZIARULUI „NEW YORK TI realizarea unui acord referitor la de comunişti. Asupra unui singur lucru
vire la dezarmare, ar însemna să con nerală aţi spus că veţi trage conclu veţi înţelege mîine, pentru că altă dintelui Eisenhower despre ajutor. Aş MES“, T. HAMILTON. zarmare şi la stabilirea controlului in însă trebuie să fim de acord — asu
damnăm lumea la un nou război, ar ziile ce se impun din situaţia exis ieşire nu există. considera, că dacă ţările imperialiste ternaţional asupra dezarmării. pra faptului că sîntem cu toţii oameni,
însemna că oamenii care trebuie să se tentă, dacă secretarul general nu va ar înapoia cel puţin a zecea parte din In cursul convorbirilor cu domnul iar omul, care trăieşte pe pămînt, vrea
gîndească la pace şi să creeze condi demisiona. Domnul Hammarskjoeld a Problema se pune astfel: sau vom cea ce ele au jefuit în ţările slab dez Macmillan aţi propus, pare-se, convo In legătură cu această problemă am să trăiască. Repet, să ne unim aşa
ţiile coexistenţei paşnice, să recunoas răspuns că nu-şi va părăsi postul. Nu dezvolta relaţiile noastre pe calea li voltate — şi ele le-au jefuit pînă la ulti carea la începutul anului viitor a unei discutat nu numai cu domnul Mac dar eforturile intr-o singură problemă,
că neputinţa lor. De aceea, şi in prezent aţi putea să spuneţi ce concluzie aţi chidării încordării internaţionale şi mul fir de aţă, — dacă ele ar restitui conferinţe la nivel înalt şi a unej se millan, ci şi cu oameni de stat din în lupta pentru pace. Problemele orîn-
sînt optimist în ceea ce priveşte posibi şi tras sau intenţionaţi să trageţi ? „războiului rece“, vom tinde către pace chiar a zecea parte, şi aceasta ar fi siuni speciale a Adunării Generale du alte ţări. duirii sociale şi politice a societăţii
litatea realizării unui acord de dezar şi prietenie, sau iie vom orienta şi pe puţin. Eu însă nu nutresc speranţa pă ce succesorul preşedintelui Eisen constituie o chestiune internă a fie
mare. N. S. HRUŞCIOV. Aceste două în viitor spre agravarea care numai dum că ajutorul din partea ţărilor imperia hower îşi va fi luat în primire pos Care ar fi data indicată pentru a- cărui popor, iar cauza păcii în întreaga
trebări sînt înrudite, dar ele nu sînt nezeu ştie cu ce se poate termina liste va fi sporit. Doar una este să vor tul. N-aţi putea să ne spuneţi mai ă- ceasta ? Aş fi de părere că am putea lume este o chestiune comună a po
Actuala sesiune a Adunării Generale analoage. pentru că orice agravare a încordării beşti, iar alta este să faci. Capitalismul mănunţit, cînd, după părerea dv. tre să ne întrunim în februarie sau în poarelor.
a coincis cu o „perioadă de asalt“ în şi a „războiului rece“ se poate trans poate doar să jefuiască. El nu poate buie să aibă loc această întîlnire, ce martie. Unii au spus că poate în a-
viaţa poporului american. Mă refer 'a In legătură cu declaraţia domnului forma într-un război cald. ar trebui să se examineze în cadrul prilie, — atunci le convine mai mult.
alegerile prezidenţiale. In S.U.A. toată Hammarskjoeld că nu va renunţa Ia ei?
lumea este preocupată acum cu aceasta postul pe care îl ocupă. După cum Cine vrea pace şi prietenie între po
totul este subordonat acestor alegeri, aţi auzit în intervenţia mea am spus : poare, acela trebuie să ţină seama nu N. S- HRUŞCIOV: Domnul Mac-
iar personalităţile de care depinde re Dacă domnul Hammarskjoeld ar da numai de intersele ţării sale şi ale
zolvarea problemei dezarmării nu sînt dovadă de cavalerism el ar renunţa grupului de ţări din care face parte, B X'iT frn r« n w i w g ţgirr-tw m g
preocupate decît de a şti care din can Ia postul pe care-1 ocupă. Dar eu nu ci să lină seama şi de interesele ţă
didaţi va fi ales preşedinte. Aces+a eram convins că are asemenea cali rilor socialiste, de interesele ţărilor Ce au arătat dezbaterile de pînă acum
este un fenomen trist, pentru că pre tăţi şi, în această privinţă, domnul neutre. din Adunarea Generală a O.N.U«,
şedinte poate fi o personalitate sau Hammarskjoeld a îndreptăţit întruto-
alfa, acest lucru nu prezintă o impor tul părerea pe care o am despre el. Noi nu cerem nimic în dauna altor NEW YORK. Trimisul special dezbaterea complicată şi uneori care s-au făcut puternic auzite afro-asiatice, scrie acest ziar,
tanţă hotărîfoare pentru problemele in- state. Dorim numai conjiţii egale pen înverşunată (în jurul acestui în cadrul actualei sesiuni a găsesc că în mare măsură pro
'«rnaţionale, — este doar o problemă Acum, în legătură cu soluţionarea tru toţi, dorim să depunem şi pe viitor Agerpres, Al. Gheorghiu, trans proiect de rezoluţie) au un e- Adunării Generale — de a se gramul lui Hruşciov prezentat
internă a unei singu-e ţări. Gum spn-' acestei probleme printr-o majoritate eforturi pentru cauza comună — asi fect mult mai larg, scrie ziarul aici la O.N.U. este mai atrăgă
neam, aşadar, acum în Statele Urnte de două treimi. gurarea păcii în întreaga lume. mite : „New Yorlc Times“. Din partea începe in sfîrşit tratative pen tor decît orice ar avea de oferit
totul este subordonat alegerilor. A- in cursul acestei săptămini tru rezolvarea problemelor care occidentalii“. In ce priveşte
ceasta însă este ceva trecător. Dacă o astfel de hotărâre, ca aceea ÎNTREBAREA CORESPONDENTU unor ţări asiatice care în mod constituie surse ale încordării problema dezarmării generale şi
despre care vorbiţi ar fi adoptată cu LUI DE LA „COLUMBIA BROAD- In O.N.U. au continuat dezba frecvent critică Washingtonul internaţionale. Iată ce scrie în totale, ziarul recunoaşte fără
Considerăm că trebuie să facem to două treimi din voturi, chiar dacă CASTING SISTEM“ — R. HOTTE- terile generale, s-a discutat au fost exprimate proteste îm acest sens ziarul marii finanţe nici un echivoc că „propunerea
tul pentru a asigura pacea, s5 nu stăm ea ar fi adoptată cu o majoritate de LET : Ce aţi realizat, după părerea dv., proiectul de rezoluţie depus de potriva faptului că S.U.A. nu americane „Wall Street Jour sovietică de a se semna un tra
cu braţele încrucişate, ci să luptăm 99 Ia sută, tot n-am fi de acord cu o la New York — atît în Organizaţia cinci ţări neutre recomandînd numai că au acţionat în mod nal“ ': „Indiferent cine va fi a- tat de dezarmare generală şi
în continuare cu dîrzenie pentru co astfel de hoiărîre, Naţiunilor Unite cît şi în afara ei ? o întîlnire Hruşciov— Eisenho- activ pentru a şterge referirile les — Nixon sau Kennedy — el totală... este mai atrăgătoa"e
existenţa paşnică, pentru dezarmare, foarte importante la tratative se va afla în faţa unor cereri decit insistenţa Statelor unite
pentru asigurarea unei păci trainice Acele principii ale majorităţii, pe N. S. HRUŞCIOV: Cred că este wer şi a fost de asemenea dis- Eisenhov)er—Hruşciov, dar că energice pentru tratative cu de a se ajunge mai Intli la un
în întreaga lume. Dar principalul în care dv. le stabiliţi la două treimi, la imposibil să fie măsurafă cu o anumită cutată importanta problemă a ele au recurs la trucuri parla Rusia“. După. părerea ziarului, acord asupra controlului“.
lupta pentru o pace trainică este un rezolvarea problemelor litigioase, sînt măsură cantitatea şi calitatea muncii includerii pe ordinea de zi a mentare, împingînd Argentina o asemenea conferinţă ar urma
singur lucru — dezarmarea şi nu, aşa pe deplin acceptabile în interiorul ţării, mele în urma scurtei perioade de cînd Adunării a punctului privind re să ceară un vot separat asupra să examineze problema Berli Referindu-se la ideile cuprin
cum propune preşedintele Statelor U- cînd se hotărăsc probleme interne — mă aflu la Organizaţia Naţiunilor U- prezentarea Chinei în O.N.U. frazei respective astfel incit a- nului şi a dezarmării. Ziarul a- se tn propunerea sovietică de
nite, dl. Eisenhower controlul a- politice, economice şi altele. Aici însă nite. Un singur lucru pot să spun: ceastă propunere să poată fi merican arată că printre cei a se lichida ruşinosul sistem
supra înarmării. Repet, şi voi avem de-a face cu o problemă inter cine crede că eforturile noastre au Modul cum s-au desfăşurat înfrintă“. care se opun ideii acestor tra colonial, ziarul citat scrie tn
repeta pînă ce va deveni clar pentru naţională complexă. Această problemă fost zadarnice, acela nu înţelege tot tative sînt „diplomaţii din continuare : „Puţine sau chiar
toţi, deşi am vorbit de multe ori des o rezolvă ţările care fac parte din ceea ce se întîmplă. aceste discuţii a arătat că mul „New York Times“ arată că S.U.A.“ şi „conducătorii Germa nici una dintre ţările afro-asia
pre aceasta, că dezarmarea, distrugerea Organizaţia Naţiunilor Unite. Aici doar te lucruri »-au schimbat în A- numeroase ţări afro-asiatice, niei occidentale“. tice sau dintre ţările Americii
armamentelor este singurul mijloc de nu este un parlament, ci un for in Am semănat aci seminţe bune, se dunarea Generală in ultima precum, şi alte ţări mici privesc Latine consideră că ar putea
a se evita războiul, iar controlul asu ternaţional care a fost creat pentru minţele păcii şi prieteniei, am demas vreme, că glasurile celor ce se cu regret eşecul acestei acţiuni. După cum a reieşit din desfă vota împotriva propunerii lui
pra înarmării înseamnă menţinerea a rezolva problemele în aşa fel în- cat minciuna şi am semănat adevărul. pronunţă in favoarea unor so Surse indiene, scrie ziarul, au şurarea lucrărilor Adunării Ge Hruşciov pentru o declaraţie a
armelor. Iar dacă armele sînt păstrate, cît soluţia să nu dăuneze nici unui Şi oricît de tare ar ţipa unii pentru a luţii constructive sînt mai pu declarat că regretă acest prilej nerale, „cererile“ la care se re O.N.U. de eliberare imediată a
fie chiar şi sub control, cel căruia îi stat care face parte din acest for. înăbuşi vocea adevărului, tot degeaba ; ternice decît ale acelora care pierdut şi au arătat că, prin feră ziarul Wall-Streetului, s-au tuturor teritoriilor încă colonii“.
aparţin armele poate să le folosească Ie este glasul slab. Adevărul nu poate se opun unor asemenea soluţii. respingerea acestei propuneri a intensificat cu atît mai mult cu
întotdeauna în scopuri agresive, ori- Dacă doriţi, voi pune această pro fi ucis 1 Adevărul va triumfa. Cînd Faptul a fost consemnat chiar cît în faţa întregii lumi au fost Cercurile conducătoare ame
cînd va dori. De aceea, cel care doreşte blemă în mod mai deschis. Inchipui- va trimfa ? Pentru aceasta trebuie să de numeroşi comentatori de pre ţărilor neutre,- Statele Unite nu expuse cu claritate de către ricane care. după cum sublinia
într-adevăr pace, trebuie să lupte nu ţi-vă că reprezentanţilor statelor — ai răbdare. să americani a căror atitudine au contribuit la crearea unei at conducătorul delegaţiei sovieti ză ziarul „New York Times“,
pentru controlul asupra înarmărilor membre ale O.N.U. — le-ar trece prin este departe de a fi una de mosfere corespunzătoare în A- ce şi de către şefii delegaţiilor au impus timp de nouă ani. a-
ci pentru dezarmare, pentru distruge minte următorul gînd „ideal“ : hai să Noi nu încetăm lupta pentru adevăr, prietenie faţă de ţările socia dunarea Generală. celorlalte ţări socialiste propu minarea discuţiei privind resta
rea armamentului sub cel mai riguros, hoiărîm lichidarea sistemului socialist am început-o şi o vom continua, vic liste. „Vechea hegemonie ameri neri importante, judicioase, so bilirea locului legitim al Chi
larg şi profund control internaţional. în Uniunea Sovietică. Ce s-ar întîm- toria va ti de partea noastră. Vă rog cană cu care îi place d-lui Lod- Comentînd la rîndul său. fe luţii care ţin seama atît de rea nei în O.N.U., au constatat că
pla, dacă pentru aceasta ar vota toţi, să ţine*ţi m inte: Adevărul va triumfa ge să se laude, scrie ziaristul lul în care S.U.A. au obţinut lităţile existente astăzi în lume, la actuala sesiune un mare nu
In legătură cu acepsta aş dori să afară de noi, reprezentanţii ţărilor so pentru că minciuna nu poate trăi american Walter Lippmann în respingerea proiectului de rezo cit şi de aspiraţiile cele mai măr de delegaţii au sprijinit
rectific informaţia care a apărut în cialiste ? Ce am spune noi la aceas multă vreme, oamenii vor înţelege min ziarul „New Yorlc Herald Tri luţie al celor cinci ţări neutre, scumpe ale omenirii, simpto fără rezervă poziţia Uniunii So
ziarele americane despre intîlnirea mea ta ? Am spune, după cum se zice ciuna oricît ar fi ea de machiată, ori bune“, este acum pe cale de ziarul „New York Post“ consi matic pentru reacţia produsă de vietice şi a celorlalte state so
ru di. Macmillan. Ziarele nu au rela la noi, la ruşi, în asemenea împreju cît de iscusit ar fi ea prezentată de dispariţie“. deră că aceasta „nu a fost o aceste propuneri este ecoul pe
tat tocmai exact rezultatele intîlnirilor rări : „Căraţi-vă 1 Voi aţi luat o astfel către fotografi, cineaşti, ziarişti, ar victorie pentru occident, şi cu care ideile formulate de N. S- cialiste în această problemă.
ş- convorbirilor mele cu primul ministru de hotărîre, ţineţi-vi-o, iar noi aşa tişti — oricum fizionomia minciunii va O impresie cit se poate de atît mai puţin pentru S.U.A...“. Hruşciov l-au avut în numeroase
al Marii Britanii, domnul Aîacmillan. cum am trăit în sistemul nostru so ieşi la iveală şi va provoca dezgust. neplăcută au produs manevrele La sfirşitul acestei săptămini.
cialist, aşa vom trăi şi mai departe. Adevărul insă va atrage inimile po După părerea corespondentu ţări neutre. Intr-un amplii co
Intr-adevăr, am discutat cu el des Iar cui se va vîrî, aceluia, scuzaţi poarelor, adevărul este de partea noas cu ajutorul cărora Statele Uni lui la O.N.U. al ziarului fran mentariu consacrat adeziunii a- Organizaţia Naţiunilor Unite va
pre dezarmare, despre posibilitatea rea pentru această expresie nedelicată, în tră. Adevărul va triumfa! (aplauze). te au izbutit să torpileze pro cez „Le Monde“, „Occidentul cestor state la propunerile şe
lizării unui acord în această proble să destul de plastică — aceluia îi vom iectul de rezoluţie al celor cinci fului delegaţiei sovietice, zia număra prin primirea Nigeriei
mă. Domnul Macmillan a spus că nu da una peste mutră“. ÎNTREBAREA CORESPONDENTU apare astfel in faţa opiniei pu rul „Neiv York Telegramm and
LUI POSTULUI DE RADIO TUNIS - ţâri neutre. Nu puţini sînt co blice „ca unibul adversar al Sun“ recunoaşte că ele „cîştigâ 100 de membri, in această or
trebuie să ne grăbim cu această pro Acum, în Organizaţia. Naţiunilor SIMON MOLELET. Atît dv. aci ta mentatorii americani şi alţi zia întrunirii la nivel înalt“ teren în rîndul ţărilor blocului
Unite, care este alcătuită din state New York cît şi alţi conducători so ganizaţie al cărei caracter tre
blemă, că trebuie să aşteptăm momen imperialiste, socialiste şi neutre, ţările rişti occidentali care atrag a- Pînă şi cei mai înverşunaţi afro-asiatic la O.N.U.“.
blocului colonialist, imperialist dispun vietici ia Moscova aţi avut convorbiri tenţia cu îngrijorare asupra apologeţi ai „politicii de forţă“ „Un număr important de ţări buie să devină şi devine tot mai
tul prielnic pentru a crea condiţii mai deocamdată de un mare număr de vo cu conducătorii guvernului provizoriu consecinţelor lor negative asu dintre observatorii politicii a-
algerian, ceea ce s-a interpretat în mericani, nu pot ignora insă universal poziţia avocaţilor
bune în vederea realizării încrederii în turi. Noi, ţările socialiste, sîntetn as sensul recunoaşterii de facto de către pra opiniei publice americane cererile tot mai insistente —
şi mai ales asupra stării de spi încordării şi războiului rece
tre ţări. Atunci s-ar putea realiza a- tăzi în minoritate în O-N.U. Această rit ăintr-un mare număr de
situaţie este însă schimbătoare: as ţări care au primit favorabil a- este din ce în ce mai dificilă.
tăzi sîntem noi în minoritate, iar mîi- ceastă iniţiativă. „Reacţiile la
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: I88j 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva.
