Page 29 - 1960-10

o f - ; ¦Iio^sc# Centrală !.
TÜhR'/Y
mmsKiâsmki Aduearea festivă
i.-iitwwjţj
Anul XÜ. Nr. 1832
Progresul tehnic -
a ordinea zilei
|P§P^ J
Creşte gradul de mecanizare
al exploatărilor forestiere
Munca in exploatările fores­
tiere ale regiunii noastre de­
vine pe zi ce trece tot nuai
spornică. Aceasta, datorită fap­
tului că instalaţiile şi utilajele
noi, moderne, înlocuiesc intr-o
măsură tot mai mare efortul
fizic al muncitorilor. Numai în
exploatările întreprinderii fo­
restiere Sebeş, au fost intro­
duse anul acesta 4 funiculare
pentru scosul şi apropiatul buş­
tenilor (altele sînt în curs de
Maşini şi utilaje noi .
Ridicarea continuă a nivelu­
lui tehnic al producţiei consti­
tuie una din preocupările de
seamă ale muncitorilor, tehni­
cienilor şi inginerilor de la
U. M. Cugir. Astfel, în sectoa­
rele şi secţile uzinei au fost in­
troduse anul acesta numeroase
maşini şi utilaje noi, din cele
mai moderne. Numai la secto­
rul tîmplărie, de pildă, aii fost măsură apreciabilă.
In Valea
La exploatările miniere din
Valea Jiului se urmăreşte
extinderea armării metalice
la un număr cit m,ai mare
de abataje frontale. Astfel, se
prevede ca pînă la sfîrşitul a-
nului să se armeze metalic încă
6 abataje la Lupeni, 4 la Lenea,
2 la Vulcan şi cîte unul la mi­
nele Petrila, Aninoasa şi Uri­
narii.
A ş a a fo s t c y P o p e s e y 1 ÍS ES E
Doi muncitori mai vîrstnici
stăteau de vorbă in curtea mi­
nei. din Petrila. Prin faţa lor
trecuse un tînăr miner, care-i
salutase cuviincios. Cei doi îi
răspunseră la fel. Unul dintre
ei insă. se arătase surprins :
— Nu-l cunosc şi totuşi văd
că ne-a salutat...
__ Cum aşa ? ! Acesta e Po­
pescul Dumitru, despre care a-
cum vreo şapte luni se vorbea
că e un chiulangiu fără leac...
că umblă teleleu pe străzi şi
colindă cîrciumile la rină.
— Parcă nu-mi vine să
cred... Acela avea un mers ca
de moşneag, privirea ii era
mat mult in pămint... Ş i par­
că toată ziua ii ploua şi nin­
gea... Cred că te-ai înşelat.
N-ai văzut cum călca acesta,
sigur de el ?
__ Păi tocmai aici vroiam
să te aduc. Dumitru ăsta nu
mai e cel de acum 7 luni.. in­
tre timp s-au schimbat multe
în viaţa sa. Azi e un muncitor
de nădejde. De fapt. n-a fost
niciodată om pierdut. S-a tn-
ttmplat să nu ştie să.-şi alea­
gă prietenii, şi asta l-a făcut
să alunece la un moment dat
pe un drum greşit...
...Venit in Valea Jiului de la
tară. de undeva din părţile ăe miner în e l ; e indemînatic, vină. Noi avem încredere în Acum aud că e vorba să fie
Gorjului. a cunoscut viaţa n- curajos...
bia tv anii de ucenicie, ca elev De cite ori se apropia astfel, nu prea ai... Totuşi, noi ne-am rea orfanilor săi V-du redat co­
la şcoala profesională... N-a de el şeful de brigadă. Popes- gîndit că... Ei, ortaci! Ce zi­ lectivităţii. l-du rupt de influ­
avut de unde să. ştie cum. să-şi cu simţea că intră tn pămint
deosebească prietenii adevă­
raţi aşa cum nu ştia la înce­
put să deosebească un mun-
itv w y /A W W v W A '
RsQ'onaiă
ma^doQrarDeva •I*
Marţi 11 octombrie 1961)
ln parte, proca*
dea(a tehnologice
noi introduse !a
G. S. Hunedoara,
sînt urmare a ac­
tivităţii serviciului
de cercetări siderur­
gice. ma de 300.000 lei.
In clişeu: Labo­
ranta Eva Holom obţinute realizări însemnate.
şi inginera Nicu- Femeile din Cunţa, Draşov şi 691.000 de ore muncă patriotică o amplă expunere despre în­
iina Bologa execu-
tind o analiză.
montare), cinci fierăstraie me­
canice pentru doborit etc.
Prin străduinţa inovatorilor
au fost introduse dispozitive
peintru măsurarea precisă a
buştenilor pe jgheaburi, s-a
schimbat radical procesul de
sortare a materialelor ce ies
din hala gaterelor la fabrica
de cherestea, s-a mecanizat
scosul buştenilor din parchetul
Gînjăria ete.
introduse dispozitive de striat,
maşini de întins clei, maşini de
şlefuit cu bandă şi scule de me­
tal dur pentru prelucrarea plă­
cilor aglomerate. Drept urmare,
la această secţie, producţia şi
productivitatea muncii au cres­
cut simţitor, iar calitatea pro­
duselor s-a îmbunătăţit într-o
Promovarea noului cuprinde
foarte multe aspecte. Printre
acestea mai amintim introduce­
rea a două transportoare blin­
date în stratul 15 al minei Lu-
peni, studierea problemei auto­
matizării pornirii şi opririi ben­
zilor cu raclete şi pompelor la
Lonea, introducerea perforaju-
lui pneumatic rotativ la 3 aba-
taie ale minei Vulcan etc.
citor adevărat. îndrăgostit de
meserie, de unul doar cu nu­
mele. intre chiulangii a nime­
rit întîmplător... Deşi parcă
se sfia s-o arate viaţa dezor­
donată. fără rost. îl obosea
şl-l scârbea.. Uneori, atras de
frumuseţea îndeletnicirii sale,
de miner, uita ăe această o-
boseală şi sclrbă. Atunci se da
cu trup şi suflet muncii. Tova­
răşii săi îl priveau cu dragoste
şi-l lăudau, văzindu-l harnic,
tncercînd în aceste clipe să-l
rupă dc aşa-zişii săi prieteni.
Ne părea un timp că reuşeau
s-o tacă... Apoi. el iar era vă­
zui în prietenii dubioase, iar
muncea slab. fără randament,
mai mult încurcindu-i decit
aMtîndu-i în abataj pe or-
thci. După o astfel de zi de-
muncă fără spor. s-a apropiat
ăe el şeful brigăzii, care era
şi secretar ăe partid în sector.
Pînă atunci mai stătuse el
de multe ori ăe vorbă cu Po-
pescu. mai ales cină îl vedea
că venea mahmur la şut. fără
chef de lucru, sau cină afla că
a făcut scandal pe undeva...
II mustra atunci cu asprime,
deşi cu durere in adîncul ini­
mii : fiindcă vedea că tînărul
nu e om rău. că are şi stofă
de ruşine, se angaja că. va ru ­
pe cu prietenii săi de pahar
şi se va îndrepta. întotdeauna,
PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VA t
P re g ă tiri
din oraşu l ©eva
p e n tru
c o n c u rs
4 pagini 20 bani Ieri după-amiază, în sala ci- P.G.U.S. în toate domeniile de Elevii şcolilor medii din raionul Pe­
nematdjŞrafultii „Filimon Sîrbu“ activitate. Totodată, au tost troşani se pregătesc intens pentru con­
din Deva a avut loc adunarea subliniate eforturile pe care cursul gen „Drumeţii veseli" pe tema
festivă cu prilejul deschiderii P.G.U.S. şi guvernul sovietic le „Influenţa Marii Revoluţii Socialiste
Lunii prieteniei romîno-sovietice. depun pentru menţinerea păcii
«EggaaKaasi^^^ fignsMfigsassg
In prezidiul adunării au luat loc în lume, pentru destinderea în­ din Octombrie în mişcarea muncită-
Peste 2.600.000 lei tovarăşii Petru Furclui, prim-se- cordării în relaţiile internaţio­ rească din Romînia“, ce va avea loc
econ om ii cretar al Comitetului regional nale. in această lună-
de partid, Dumitru Dejeu, pre­
şedintele Comitetului executiv al Vorbind despre importantele Ajutaţi de profesori, elevii studiază
sfatului popular regional, Carol realizări ale poporului romîn în bibliografia indicată, îşi fac notiţe, cer
Szabo, prim-secretar al Comite­ construirea socialismului, tov. consultaţii etc.
tului regional U.T.M., Ladislau V. Greavu a arătat pe larg aju­
torul multilateral şi dezinteresat De asemenea, muncitori mineri,,
Femeile din regiunea noas­ triotică la acţiunile pentru în­ Fedoranici, prim-secretar al Co­ acordat de către Uniunea So­ maiştri, ingineri şi studenţi ai Insti­
mitetului orăşenesc P.M.R. De­ vietică patriei noastre. Acest a- tutului de mine din Petroşani, se pre­
tră, mobilizare de comisiile de frumuseţarea comunei. La suc­ va, Elena Borza, preşedinta Co­ jutor s-a făcut simţit şi în .re­ gătesc pentru un alt concurs gen „Cine
mitetului regional al femeilor, giunea noastră. Laminorul blu- ştie, cîştigă", ps tem a: „Noutăţi teh-
femei, participă cu însufleţire cesele brigăzii, o contribuţie Ion Copîndeanu, secretar al Con­ ming, laminorul de 650 tnmt, nico-ştiinţifice în minerit“.
siliului sindical regional, Octa- noile furnale de la Hunedoara
la acţiunile de înfrumuseţare însemnată au adus-o tovarăşe­ vian Floca, directorul Muzeului ca şi alte obiective industriale, Cîştigătorii acestor concursuri vor
regional, Virgil Greavu, secre­ au fost realizate cu ajutorul Uni­ face o vizită în Uniunea Sovietică. A-
a oraşelor şi satelor. Astfel, în le Margareta Felzer, Ma-ria Cos- tar al Consiliului regional unii Sovietice. cest fapt îi face atît pe elevi, cît şi pe
A.R.L.U.S. şi Nicolae Duna, mi­ muncitori, maiştri, ingineri şi studenţi
localităţile din Valea Jiului, fe­ tin, Ida Ccsmescu, Viorica Bau- ner la întreprinderea minieră Intr-o atmosferă entuziastă,' să se pregătească cît mai bine,
Deva. cei prezenţi au ovaţionat pen­
meile au prestat în acest an man şi altele. tru prietenia romîno-sovietică. AUREL LAZĂR
Adunarea a fost deschisă de
peste 210.000 ore m-uncâ patrio­ Şi in comunele raionului Alba tov. Ladislau Fedoranici, prim- In continuare a rulat filmul corespondent
seoretar al Comitetului orăşe­
tică. multe femei au dus o muncă sovietic „Prima zi“.
Valoarea to- g5Sg^H^seşEiar^3S25?a Maw»rataaB«mim««i susţinută. In I-
ta.lă a muncilor Din acHvifafea ghiu, Almasul
patriotice efec­ Mare, Peţelca şi
tuate de femeile comisiilor de femei Meteş, femeile
din Valea Jiului au prestat mii
depăşeşte su­ de ore de mun­
că patriotică, economisind pes­ nesc de partid Deva. Tov. Vir­
Şi în raionul Sebeş au fost te 512.000 lei. gil Greavu, secretar al Consiliu­
In total, prin cele peste lui regional A.R.L.U.S., a făcut
semnătatea Luni’ prieteniei ro­
Miercurea, au efectuat peste prestate de femeile din regiu­ mîno-sovietice, sărbătoare tradi­
7.000 de ore muncă patriotică nea noastră, au fost realizate ţională a poporului nostru. Vor­
la repararea drumurilor, econo­ economii care depăşesc suma de bitorul a scos în evjden+ă isto­ Timpul prielnic din toamna Darul colectivului
misind astfel 35.000 lei, iar co­ 2.100.000 lei. ricele realizări obţinute de po­ acestui an a permis constructo­
lectivistele din comuna Daia porul sovietic sub conducerea Cu citeva luni in urmă, con­
au. prestat peste 5.000 ore, rea- S. P. rilor de pe şantierul din Pe­ structorii din Petroşani, s-au
lizind economii în valoare de ¦ m ¦v^ thizz:— ------- troşani să-şi desfăşoare acti­ angajat să execute, numai prin
74.000 lei. muncă voluntară, lucrările unei
vitatea cu mult spor. Astfel, în case cu patru apartamente. A
La Călan, în întrecerea, care ultimul timp, constructorii ăe cum, construcţia acestei case
s-a desfăşurat intre cele 7 bri­ este pe terminate. Ea consti­
găzi oare au cuprins peste 270 in r e p « noastră - aproape 1.200 ' aici au obţinut succese cu ca­
re pe bună dreptate se pot tuie un dar al întregului colea-
de femei din comună, fruntaşă minări.
tiv de constructori făcut mine­
este brigada a doua. Femeile Angajamentul
In regiunea Hunedoara au împreună cu cele ale unităţilor rilor din localitate.
din această brigadă, conduse de luat fiinţă anul acesta 70 de bi­ agricole socialiste, trece astfel eonsirucîonler
blioteci săteşti şi comunale. Nu­ de 500. Numeroşi oameni ai Fruntaşi pe şantier
tovarăşa Lucia Riciu, au efec­ mărul bibliotecilor de la sate, muncii, unii dintre ei în trecut, Constructorii de pe şantier
neştiutori ai slovelor, au deve­ au sarcina ăe a preda oame­ Dintre toate brigăzile şi e-
tuat peste 280 ore muncă pa- nit acum prieteni buni ai cărţii. nilor muncii din localitate, pină chipele care lucrează pe şantie­
la sfîrşitul anului, 536 aparta­ rul din Petroşani, cele mai bu­
In comuna Poiana Sibiului, mente. Muncind cic deosebită ne rezultate au fost înregistra­
raionul Sebeş, de exemplu, bi­ însufleţire, ei au reuşit să ter­ te de către brigăzile de tencui-
blioteca are peste 800 citi lori mine pină în prezent şi să dea tori conduse ăe către Constan­
permanenţi, în majoritatea lor in folosinţă 472 apartamente. tin Burghiu, Marin Budică şt
ţărani crescători de animale. Dar, angajamentul lor este ca Petru Găvan, precum şi echipa
pină la 7 Noiembrie, să-şi rea­ de timplari condusă de Con­
In satul Sîntuhalm. sat com­ lizeze în întregime planul anual. stantin Barbă, echipa de calo-
plet colectivizat, aproape 70 la Ţinîncl cont de stadiul lucră­ riferişti condusă de Ştefan An-
sută din numărul colectivişti Io* rilor cit şi de hărnicia oameni­ draş şi altele. In afară de fap­
sint cititori ai bibliotecii. lor de aici, există toată garan­ tul că aceste brigăzi şi echi­
ţia, că angajamentul va fi în­ pe au înregistrat frumoase suc­
Pe întreaga regiune, în între­ deplinit. Astfel, pină la sfîr­ cese in depăşirea sarcinilor de
prinderi, instituţii, la sate şi în şitul acestei luni, se prevede a plan, ele au realizat şi lucrări
şcoli, există în prezent aproape se termina lucrările de finisaj de bună calitate. Pentru toa­
! .200 de biblioteci, faţă de nu­ la 7 case in şir, fiecare cu cîte te acestea, brigăzile şi echipele
4 apartamente, precum şi lu­ amintite au fost declarate frun­
mai 227. cîte e-rau la sfîrşitul a- crările unui bloc cu 36 apar­ taşe pe şantier.
tamente.
nului 1048, şi care dispun de un
mare fond de cărţi.
Toate forţele — Ba semănatul culturilor de toamnă
In numen cinci zile gricole de toamnă se desfăşoară ne­ De ce în fîrsie
satisfăcător. Insăniîn ţarea cerealelor
Garol Roza, şeful unei echipe de mecanici de la Fabrica „Siinion Băr- Membrii gospodăriei agricole colec­ păioase care în prezent trebuie să se în săm in fările ?
nuţiu“ din Sebeş, este un vechi inovator, in cursul acestui au, el a propus tive „Petofi Sândor“ din satul Oiej- prezinte într-un stadiu avansat, este
3 inovaţii, printre care şi „Maşină efectrică de găurit piese fine de la maşina dea, ari început zilele trecute recoltatul mult rămasă în urină. Din cele 300 , întovărăşiţi} idin cele 4 sate ale co­
de cusut". porumbului. In numai cinci zile, a fost ha. care trebuie semănate în toamnă munei Rîu de Mori, raionul Haţeg, au
recoltat şi transportat în magazie po­ s-au însămînţat pînă la 8 -octombrie hotărît să însămînţeze în acest an 350
Fotografia noastră îl înfăţişează în timp ce verifică maşina de găurit- rumbul de pe 19 ha. Din calculele fă- abia 45 ha. Unele gospodării agricole ha. cu grîu şi secară. Pînă în prezent
rute, recolta va depăşi anul acesta Insă, ei n-au .început nici efectuarea
urasasHEos 3.000 kg. la ha. colective ca, spre exemplu cele din arăturilor pentru insămînţări.
Bretelin şi Găoi, nici măcar n-au în­
Odată cu recoltatul porumbu'ui, co­ In loc să mobilizeze întovărăşiţii la
lectiviştii au început şi însâinîuţatul ceput însămînţările- Motivul întârzierii executarea lucrărilor agricole din cam­
griului de toamnă. Pînă la 7 octom­ pania de toamnă, tovarăşii din sfatul
<AAAA/>î A -N .W V, brie. ei au însămînţat dej.< peste 17 insămînţărilor, invocat de conducerile popular al comunei Rîu de Mori se
ha. cu grîu. acestor unităţi, este că nu au unde preocupă de interese personale. In ziua
insămînţa deoarece cea mai mare su­ de 6 octombrie a. c., bunăoară, tov.
Muncind cu însufleţire pe tarlalele (on Gornenci care ţine locul preşedin­
gospodăriei, colectiviştii Nagy Ale­ prafaţă de grîu urmează după po­
după o astfel de discuţie, deşi mit şef de brigadă la stratul xandru, Victor Vlad. Cornel Popa, rumb. Dar, la G.A.G. din Veţel şi telui, era plecat Ia rudenii, în satul
320, aşa că... în locul său... Nagy Sigismund şi Auret Grişan, au Leşnic, porumbul este copt. Deci poate Valea Dîljii. In acelaşi timp, Mircea
se ferea s-o spună, simţeai că obţinut cele ma.i frumoase rezultate fi recoltat, cocenii pot fi tăiaţi şi, ast­ Ursu, secretarul sfatului popular se
se supără pentru ceea ce i se — H m ! Da... Cred că ai în­ in această campanie. fel terenul, eliberat, se poate a'ra şi plimba cu motocicleta, iar tehnicianul
spunea. Se închidea atunci în ţeles... Ortacii te-au numit şef insămînţa. Dar tocmai această lucrare agronom Ioan Mureşan era plecat a»
el ca un melc şi umbla supă­ Recoltează, ară casă.
rat zile întregi... ăe schimb. Ce zici, primeşti ?
— Eu... păi eu... Ştiţi, pînă
...Şi acum, Popsscu credea Pentru ca însămînţările să înceapă
că. şeful de brigadă se apropie nu ăe mult v-am făcut atîtea sni seamănă bate pasul pe loc. Din cele 162 ha. fi să se termine la hmp, sfatul popu­
iar să-l ieie la rost pentru ce­ greutăţi... cultivate cu porumb au fost recoltate lar al raionului Haţeg trebuie să tre­
va. De aceea se posomori, Folosind pe lingă cele trei tractoare sbla 15 ha., iar pe o parte din supra­ zească la realitate pe tovarăşii din
fiindcă în ultima vrem.e se — Ce m a i! Am hotărît... sie S.M.T. Orâştie şi atelajele gospodă­ faţa recoltată, cocenii np au fost încă Rîu de Mori, să ia cele mai eficiente
schimbase destul ăe m ult; Ce-a fost a fo st! Am şters cu riei, colectiviştii din Rapoltul Mare «coşi de pe teren. măsuri.
nu-şi mai încurca ortacii şi buretele. Nici nu vrem să mai au reuşit să însămînţeze pînă în di­
nici nu-i mai făcea de rîs. auzim de ce-a fost... Vrem să mineaţa zilei de 10 octombrie a. c.
te vedem însă ăe-acum încolo 12 ha. cu orz şi 165 ha. cu grîu. Pa­
Brigadierul se părea că-i de ce eşti în stare. ralel cu însămînţările ei au terminat
simţise frământarea. Abia îşi recoltarea sfeclei de zahăr de pe cele
putu ascunde un zîmbiet. Popescu simţi că i se puse­ 32 ha. şi a cartofilor, de pe 23 ha.
se un nod în gît. Parcă i se Votodată' au început recoltarea carto­
— Ei. crezi, cumva că vin zbătea o pasăre speriată in filor şi a porumbului. O mare parte din
iar să te iau la „săpuneală“? ! piept. ..Nu. nu-şi va mai face suprafeţele eliberate de culturi au fost
ăe ocară ortacii... De-acum arate pentru a fi însăniînţate cu grîu.
Celălalt se scărpină la cea­ trebuie să fie alt om, dacă ei
fă. încurcat, mai ales că văzu îl înconjoară cu atîta încre­ Fruntaşi în aceste munci sînt trac­
că ceilalţi ortaci îşi lăsaseră, dere...“. toristul Virgil Grişan de la S.M.T. O-
lucrul în faţa frontului de răştie şi colectiviştii Petru Trif, Dio-
cărbune şi acum se apropiau, Tînărul nu mai spuse nimic, nisîe Munteanu şi Gheorglie [acob.
de ei, curioşi. Oare ce-or ţi îşi imbrâţişă doar pe tăcute
vrlnă ? ! ortacii, apoi trecu primul la Muncesc cu însufleţite
ptchamer. in clipa cină picul
— Uite. ce-i Popescule... Noi pătrunse tn stratul gros de In dorinţa de a obţine producţii spo­
am băgat de seamă că te-ai cărbune, zuruitul maşinii par­ rite la ha., colectiviştii din Şeuleşti,
schimbat in ultimul timp. că împrumutase şi el ceva din îndrumaţi de către organizaţia de ba­
Munceşti mai cu spor, nu ne bucuria omului. ză au pregătit terenul şi au început
mai ocoleşti ca mai înainte... !risâmînţările în epoca optimă. Pînă
— Vezi. aşa a fost cu Po- la 8 octombrie ei au însămînţat orzul
— Eii nu v-am ocolit nicio­ pescn acesta, ist încheie spu­ de toamnă pe întreaga suprafaţă pla­
dată... dar... sele muncitorul, urmărinău-l nificată şi griul pe 30 ha. Semănatul
— Ştiu, ştiu ce vrei să sici. cu privirea ne cel în cauză.
N-ai teamă că nu-ţi băgăm
se tace cu. semânătorile de ia S.M.T.
tine, deşi parcă tu, parcă tu yium.it sef de brigadă. încrede­ Orâştie.
Concomitent cu însămînţârile de
toamnă, colectiviştii dau zor recoltării
ceţi ? Să-l spunem acum ? Nu entele asa-sisitor săi prieteni, sfecle•i de••zahăr. *. ,i In luna trecută, echipa de turnători condusă de comunis­
v-aţi schimbat părerea ? / care l-ar fi tîrit. pe un drum. tul Ludovic Matei de la turnătoria de lingotiere; a uzinei
primejdios. Bat pasul pe loc „Victoria“ Călan, n-a făcut nici un rebut.
— Ee... dac-am. hotărît!
IRIMIH STRAUŢ La cele 5 gospodării agricole co­ In foto: Tovarăşii Ludovic Matei şi Dumitru Scutaru, pri-
Tovarăşul Manea şi aşa e nu­ lective din comuna Veţel, lucrările a- rnind indicaţii de la 'maistrul turnător Antoniu Copeţ.
"s/WN/^/V