Page 3 - 1960-10
P. 3
Nr. 1795 Ür ü MUL SOCIALISMULUI. pag. 3
Sp® rlrea d e s f a c e r ii©!8 d© m ă r fu r i VĂ PREZENTĂM: OMEAG DINPROGRAMUL DE
e u c h e U u fe li .1 in im e CKXXyOOOOOOOOOOOOCOOC OOOO B E M iB
o s a r c in a Imp®i8ta n tă
CARIERA 3 OCTOMBRIE 1960
PROGRAMUL L: 5,10 Emi- îru Botez; 16,25 Muzică uşoa-
(Urmare din pag. l-a) această cauză, in timp ce la Hu ciale ale sfaturilor populare ra (Urinare din pag. l-a) apreciază că la nivelul pro siunea pentru sate : Măsuri lua ră ; 17,30 Vreau să ştiu ! ; 18,30
nedoara se găseşte din abun ionale şi regional. Acestea în ducţiei actuale, din carieră
circulaţie. Rău este însă că în denţă peşte sărat, care stă u- loc să pornească Ia studierea înainte de toate se execută s-ar putea extrage piatră de te de Trustul regional G.A.S. Carnet de reporter; 19,05 Pro
acelaşi timp, în sectorul achi neori luni de zile pînă să fie cauzelor în unităţi, se mulţu descoperta, adică înlăturarea corativă timp de multe de
ziţii de produse agroalimentare vîndut, la Deva şi în alte loca- mesc cu dările de seamă tri- argilei de pe util, respectiv cenii. E de prisos orice pentru urgentarea însămînţări- gram de valsuri ; 19,30 Emisiu
s-au înregistrat depăşiri. Astfel, lităţi, lipseşte aproape cu de- mestriale şi semestriale, în care de pe piatră. Apoi, cu perfo comentariu în acest sens.
planul celor şase Agevacoop-uri, organizaţiile comerciale se „jus ratoare pneumatice, se exe l c r ; 6,45.Salut voios de pionier ; nea pentru sate; 21,15 Muzică
pe primele 7 luni, s-a realizat sâvîrşire. Situaţie asemănătoare tifică“ cu fel de fel de cauze, cută găuri de mină. Acestea Oamenii au venit insă cu
doar în proporţie de 60,15 la găseşti şi la alte produse ca care mai de care mai „obiecti se încarcă cu pulbere şi se noi propuneri, una mai valo 7,30 Sfatul medicului : Impor uşoară ; 22.30 Muzică simfoni
sută, iar nivelul cheltuielilor de îmbrăcăminte, patiserie etc. ve“. Desfăşurând o muncă de puşcă. In acest fel se dislo roasă decît alta. Astfel, ei au
circulaţie a fost depăşit cu birou, secţiunile comerciale nu că stinci mari de pînă la 30 propus să se înzestreze ca tanţa somnului la copii ; 8,30 că ; 23,17 Concert de noapte.
789.000 lei. Pierderi însemnate Cert este că organizaţiile coo au reuşit să-şi exercite rolul m.c. Din aceste stinci, cu a- riera cu o maşină Stolearov
a realizat şi O.A.D.L.F. Petro peraţiei de consum nu au de lor, -să-şi ducă la bun Sfîrşit jutorul unor pene metalice, tip SM 428, care pe Ungă Muzică de estradă ; 9,30 Tinere PROGRAMUL II : 14,07 Mu
şani. Lipsa unei preocupări pus tot interesul pentru folo sarcinile ce le revin. se taie mai multe blocuri de că duce la sporirea produc
continue, bazată pe un studiu sirea cit mai judicioasă a fon formă prismatică. Apoi, prin ţiei, are drept efect ieftinirea ţea ne e dragă ; 10,30 Mici pie zică uşoară ; 15,00 Concert de
temeinic, a făcut ca nivelul durilor proprii. Din această Tot atlt de adevărat este că şpiţuire manuală, blocurilor
cauză, multe din ele şi-au imo nu în suficientă măsură au fost li se face prima fasonare. fiecărui m.c. de piatră extra se distractive; 11,03 Teatru la estradă; 16,15 Cîntece: 16,30
cheltuielilor de circulaţie la a- bilizat fondurile proprii recur- atraşi în lupta pentru reduce- să cu 150—200 lei. De ase
eeste unităţi să fie mult depăşit. gînd la credite bancare. Drept Primele rezultate sînt mai menea, se prevede electrifi microfon : „Sînge alb“ scenariu Vorbeşte Moscova ! 19,00 Din
rea acestor cheltuieli toţi lu mult decît mulţumitoare. carea carierei şi extinderea
La depăşirea nivelului chel urmare, s-au plătit dobînzi care crăiorii din comerţ. In consfă- Astfel, beneficiarii apreciază do Harald H ausser; 12,15 Gîn- versurile poeţilor noştri contem
tuielilor de circulaţie a contri au ridicat nivelul cheltuielilor piatra ca fiind de o calitate mecanizării la operaţiunea
buit şi modul defectuos- în caro tuirile de producţie se discută mai bună decît cea din ve de încărcare a blocurilor pe tece populare spaniole aranjate porani ; 19,30 Almanah ştiinţi
serviciile financiare — în mod de circulaţie. prea puţin, uneori chiar deloc chea carieră. In afară de a- autocamioane.
deosebit ale U.R.C.O. — le-au O altă cauză care a influen- de cauzele care au dus la de- ceasta, dat fiind faptul că de Graciano T arrag o ; 13,05 fic. ; 20,00 Din creaţiile lui Geor-
defalcat. In multe cazuri, sta \ masivul nu prezintă fisuri şl -sâr
bilirea şi defalcarea acestora ţat nivelul cheltuielilor de cir- păşirea cheltuielilor de circu- „Guvînt de pionier“ — program ge Enesou ; 21,45 Tribuna R a
s-a făcut în mod birocratic, fără J.aţie, de căile care pot condu- E‘" x .laţii, producţia rebu- Vam prezentat cea mai
a cunoaşte condiţiile locale. oulaţie constă în proasta gos- ce la reducerea lor. Ori, antre ăe extrem de mică. De nouă carieră a întreprinde de cîntece; 15,10 Cîntecul săp dio ; 22,00 „Cresc toate forţele
Astfel, cifrele stabilite nu nu podărire a ambalajelor. Lipsa narea tuturor lucrătorilor la rea, metrul cub de pîa- rii „Marmura“ din Simeria,
mai că nu au fost realizate de simt gospodăresc a gestio- realizarea acestei sarcini deo- •trasă este mai ieftin tămânii : „Gîntec de dragoste păcii în lume“ — program de
dar nu au fost nici cit 'de cit nărilor faţă de acestea face ca sebit de importante este toe- cel planificat. locul de unde zilnic pleacă
mobilizatoare. Asemenea lucruri ele să se deterioreze şi deci să mai cheia succeselor viitoare. blocuri de piatră decorativă pentru Ţara sovietică“ de Dumi- cîntece; 22,15 Muzică de dans.
s-au petrecut în raioanele Ha nu mai poată fi returnate fur- Perspectiva către diverse localităţi din
ţeg, Ilia şi Orăştie. nizorilor. Iată un exmplu con- Pornind de la sarcinile trasate ţară. Oamenii de la această 4 OCTOMBRIE 1960
oludent. In timp ce baza inter- i evaluarea rezervelor carieră, prin entuziasmul şi
La depăşirea nivelului chel raională Alba realizează la am de cel de-al n i-le a Congres al '¦ cunosc pînă acum. se hărnicia lor, ne dau garanţia . PROGRAMUL I ; 5,40 Molo- de muzică populară românească;'
tuielilor de circulaţie au contri balaje economii de 69.000 lei, P.M.R., vor trebui depuse toate că vom mai auzi multe lu dii populare româneşti; 6,45 S a 23,30 Muzică uşoară.
buit şi alte cauze. Aşa de pildă, ca urmare a manipulării şi de eforturile pentru ca nivelul cruri bune despre ei, despre lut voios de pionier ; 8,00 Din
la o serie de unităţi, stocurile pozitării lor cu grijă, baza in- munca lor plină de eroism. presa de a stă z i; 9,30 Roza vui PROGRAMUL I I : 14,07 Va-
supranormative de produse terraionalâ Deva realizează la cheltuielilor de circulaţie să fio turilor ; 11,03 Muzică de estra riaţiuni simfonice de D vorak;
persistă încă de mult timp. acelaşi capitol pierderi de redus. dă ; 12,30 In faţa hărţii: Sue 15,00 „Construind socialismul,
La aceasta contribuie şi modul 51.000 lei. Situaţii asemănătoare dia;' 14,30 Muzică populară din întărim pacea“ — program de
defectuos în care se face uneori R.P. Bulgaria'; 16,15 Vorbeşte cîntece din ţări socialiste; 16,45
aprovizionarea, fără a se ţine se găsesc şi în cadrul O.C.L.-u- Moscova ! 18,30 Limba noastră Tribuna R ad io: Despre rădăci
seama de specificul cerinţelor rilor. Cauza constă în lipsa spi — vorbeşte acad. prof. Ai. Gra nile sociale ale religiei şi operele
şi varietatea produselor. Din ur ; 20,20 Noapte bună, copii: clasicilor rnarxism-leninismului
ritului gospodăresc. „Fata’ cea răsfăţată“ — poveste (partea I) de. lector univ. A.
De starea de lucruri privind populară bulgară ; 21,30 Concert Tache; 18,20 Muzică populară
din R.D. Germană ; 19,00 Scrii
depăşirea cheltuielilor de cir 3 şi 4 OCTOMBRIE 1960 tori la microfon : Nicuţă Tănă-
culaţie se fac vinovate în ega DEVA: Blana de vizon; AL s e ; 19,30 O pera: „Mefistofele“
lă măsură şi secţiunile comer- BA IULIA: Procesul se am ină; de Boito ; 22,30 Program de tan-
Pudriera vorbitoare ; SIMERIA : gou ri: 23,1 {5 Concert de noapte.
r!BR!E Lilly; BRAD : Rătăcirile dra
gostei; PETROŞANI: Mamelu- BULETINE DE ŞTIRI : 5,00,
HOTA cul ; Cercul; LONEA : Genera 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
lul Della Rovere; ZLATNA: In- 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
Meci amica! sau antrenament ? tîlnire cu Fran ţa : HUNEDOA (programul I) ;. 14,00, 16,00,
RA : Mizerabilii; Bădăranii; 18,00; 21,00, 23,00 (programul
La Deva, fotbalul cîştigă toi mai din spectatorii din tribună. Ce a cău HAŢEG : Micuţa ; ORĂŞTIE :
mulţi simpatizanţi- Dovadă, la unele tat pe extrema stingă Ştefan, portarul Lady Hamilton; Jucătorul; 11) .
meciuri, tribunele stadionului devin titular al echipei ? Nu cumva antre TEIUŞ : N-a fost în zadar ; -o - V
neîncăpătoare. Aşa s-au petrecut lucru- norul Zeană vrea să facă o formulă ILIA : suflehil m ării; SEBEŞ :
iile şi joi, 29 septembrie a.c. Echipa mai fericită a echipei cu extrema stin Sînge a lb; APOLDUL DE SU S: PENTRU 24 ORE
Minerul Deva a organizat un meci a- gă în locul portarului şi portarul pe Ultima aventură a lui Don
mica! cu Victoria Călan. In prima extremă ? Sau poate că după el, Şte Juan. Vremea relativ nestabilă cu cerul
repriză, antrenorul Zeană a aliniat fan nu mai corespunde ca portar (?!)• mai mult noros. Vor cădea ploi slabe
fermaţia cea mai bună a Minerului izolate. Temperatura staţionară, ziua
Deva. Ca urmare, Minerul a făcut un Aceste schimbări — care au dus la va ti cuprinsă între 15 şi 20 grade,
joc de bună calitate, spectaculos. Sco degenerarea complectă a jocului, la iar noaptea între 3 şi 8 grade. Vîn-
rul la pauză fiind dc 5—0 pentru Mi subaprecierea, şi de ce nu am spu tul va sufla potrivit cu intensificări
nerul. ne-o, chiar la jignirea echipei ad temporare din sectorul sud şi sud-vest.
verse — au produs nemulţumiri.
Se aştepta ca în repriza a Il-a, me r vw »'.-'
ciul să aibă aceeaşi desfăşurare, ace Dacă echipa Minerul vrea să se
laşi aspect. Dar, spre stupoarea spec antreneze la două porţi aşa cum a- Uniunea raională a cooperativelor de <
tatorilor, echipa Minerul a fost de ne vem impresia că a făcut joi, apoi a-
recunoscut. Motivele ? Antrenorul Zea cest lucru săâ facă dar nu şi pe consum Sebeş ——; regiunea Hunedoara
nă a făcut schimbări în echipă, pasă banii spectatorilor.
mite pentru a-şi încerca rezervele. Nu l desface prin m agazinele sale din oraş
mai că un lucru nu au înţeles mulţi Rău este că nici organele U.G.F.S. şi raion:
nu se sesizează de aceste lucruri.
® Produse Industriale: ţesături de mătase,
V. A.
Noua fabrică de zahăr „ŞIRETUL“ din Bucecea a dat primele tone de produse la 5 septembrie. Fabrica bumbac şi in, imprimeuri, stofe, încălţăminte,
este complect automatizată şi prelucrează zilnic 200 tone de sfeclă de zahăr.. In foto:. Aspect din hala de confecţii şi galanterie, articole cosmetice,
fabricaţie. parfumerie,articole de menaj, chimicale,articole
electrice, radio, maşini de cusut, biciclete,
m stsan m u m soa»
motociclete etc.
1ii
La magazinele noastre de produse alimentare
p m u p a re a noastră principală se găsesc în perm anenţă t o i fe lu l de produse
alimentare, dulciuri şi produse zaharoase.
Una din cele mai importante factorilor de răspundere che comunei Hăpria, Ighiu, Oarda, plu la Căpud, Almaşul Mare, clasa a V-a şi copii din sate în
sarcini puse în faţa şcolii de cul maţi să acţioneze direct în re Stremţ şi altele. S-au luat mă Ţelna, iar la Cistei, Ampoiţa, depărtate care nu au în apropie @ Maşini şi unelte agricole, piese ele schimb,
tură generală de către cel de-al zolvarea acestei probleme. suri pentru lărgirea capacităţii Sînjjmbru, Stremţ, Ighiu, unită re nici o şcoală de 7 ani şi nici gu preţuri reduse.
IlI-lea Congres al P.M.R., o internatelor şi cantinelor şcola ţile existente s-au dezvoltat prin internat.
constituie trecerea' treptată la în- Perioada care a trecut de la re de pe lingă şcolile de 7 ani înfiinţarea de clase în plus. H V izitaţi restaurantele şi b u fetele din raionul
vătămîntul elementar de 8 anL data ţinerii sesiunii statului din Galaţi, Tăuţ, Stremţ, Intre- Un puternic imbold în spriji Sebeş.
popular raional şi pînă la des galde şi altele, de la 35 locuri Prin măsurile organizatorice, nul acţiunii de generalizare a
Apreciind marea însemnătate chiderea cursurilor a constituit pe unitate, la 60—70 locuri. La prin munca politică desfăşurată învăţămîntului dp 7 ani l-a cons Combinatul siderurgic „Oheorghe Oheorgîiiii-Oej* >
a acestei sarcini trasate de par un bun prilej pentru desfăşura Vinţul de Jos şi Almaşul Mare, cu sprijinul organizaţiilor de tituit aplicarea măsurii privitoa
tid, Comitetul executiv al statu rea unei largi munci politice de s-au luat măsuri ca începînd cu partid, prin dezvoltarea bazei re la introducerea gratuităţii HUNEDOARA
lui popular raional Alba, îndru lămurire în nodurile cetăţenilor, 1 octombrie să funcţioneze in materiale, s-a reuşit ca procen complete a manualelor pentru
mat de biroul Comitetului raio pentru a convinge pe tiecare pă ternate şi cantine noi pentru şco tul de cuprindere în clasa a V-a toţi elevii claselor I —VII. pune la dispoziţia tuturor unităţilor so cia liste ,
nal de partid, s-a preocupat din rinte de copii, de necesitatea ca larizarea copiilor din satele mai a absolvenţilor clasei a IV-a cooperative ş i instituţii publice, contra cost
timp de pregătirea condiţiilor fiecare elev înscris la şcoală să îndepărtate de centrul de co din anul trecut să fie realizat Rezultatele obţinute în urma
necesare pentru ca încă începînd termine 7 clase. Deputaţii raio mună. în proporţie de circa 96 la sută. aplicării măsurilor în legătură (174 lei to n a l, co cs granulaţi® Î0-25 mm., înlo
cu acest an şcolar, să îie puse nali şi comunali, împreună cu In plus, au mai fost atraşi la cu generalizarea' învăţămîntului
cadrele didactice din comune şi Ga o măsură nouă ce s-a luat şcolile de 7 ani elevi care au ră de 7 ani la începutul anului şco cu ito r su p erio r a! lem nelor de fo c .
în aplicare numeroase măsuri în sate, sub îndrumarea organiza în raionul nostru în sprijinul mas neşcolarizaţi în anii prece lar 1960— 1961, nu vor putea ii C ei in teresa ţi pot lua inform aţii suplim enta
vederea rezolvării cu succes a ţiilor de partid şi cu sprijinul, şcolarizării absolvenţilor clasei denţi sau au rămas în afara valorificate pe deplin dacă nu
acestor probleme în termenul direct al comuniştilor, în adu a IV-a în clasa a V-a, este or şcolii pe parcursul anului şcolar. vom continua cu aceeaşi insis re zilnic de la Serviciul de d esfa ceri al com bi
stabilit de Directivele Congresu nări populare la căminul cultu ganizarea de gazde comune pe Fată de numărul de 1.412 elevi tenţă munca politică şi organi natului, te le fo n : 2757.
lui al IlI-lea' al P.M.R. ral, în Întâlniri cu cetăţenii pe timpul lunilor de iarnă. In cen cît ne-am propus să cuprindem zatorică în vedera menţinerii la
circumscripţii electorale, în con trele de comună ca Oarda de în clasa a V-a în acest an şco cursuri a elevilor înscrişi în lot AAA/V'«W W V A ^W '.
La 24 iunie a. c., sesiunea vorbiri şi discuţii de la om la Jos, Ampoiţa, Berghin, Cricău lar pe raion, am reuşit să şco decursul anului şcolar. Consfă
Statului popular raional a ana om, au popularizat sub toate as şi altele, unde nu se pot înfiinţa larizăm la data de 15 septem tuirile raionale ale cadrelor di PĂRINŢI!
lizat rezultatele anului şcolar pectele această problemă, crein- internate din cauză că mj se brie un număr de 1.408 elevi iar dactice din 11— 12 septembrie Abonaţi-vă copiii la reviste le sovietice pentru pionieri şi
1959— 1960 şi a stabilit măsu du-se o opinie de masă în spriji realizează numărul de copii ne acţiunea de identificare şi de a- au exprimat hotărîrea unanimă şcolari.
rile ce trebuie luate pentru bună nul ei. Numeroşi părinţi ai co cesari, s-au amenajat camere tragere în şcoli la clasele V—VII a tuturor lucrătorilor din învâ- A început în întreaga ţara primirea abonamentelor la pu
pregătire a deschiderii anului piilor din satele comunelor Ighiu, speciale, dotate cu toate cele ne a continuat pînă la 1 octombrie, tămînt de a depune toate efor blicaţiile sovietice pentru anul 1961.
şcolar 1960— 1961. In centrul Sîntimbru, Stremţ şi altele, au cesare în care să îie găzduiţi co incit putem spune că s-a depăşit turile pentru ca anul şcolar
dezbaterilor sesiunii a stat pro devenit ei înşişi agitatori, sus- piii ce vin de la o depărtare mai şi această cifră. Unele comune şi 1960— 1961 să marcheze o coti ŞC O A LA TEHNICA FIN AN CIARA
blema generalizării învăţămîn- ţinînd această acţiune şi convin- mare de 4 km. de şcoală. Pen sate din cuprinsul raionului au tură hotărîtoare în vederea în ^ din Oraşul Sialin
iulu-i de 7 ani, pe marginea că gînd şi pe alţii de necesitatea tru aceasta, secţia de învăţămînt realizat de pe acum şcolarizarea cheierii generalizării învăţămîn
reia s-au tăcut numeroase pro ca toţi copiii să termine 7 cla şi cultură a repartizat acestor u- sută la sută a tuturor absolven tului de 7 ani. Sfr. Cofîsîanîsn Brincoveanu nr. 10 îelef. 16.64,
puneri. Situaţia speciîică a raio se elementare. nităţi peste 100 de paturi, sal ţilor clasei a IV-a. Astfel, pu
nului, cu numeroase comune şi tele, pături etc. Urmând ca prin tem cita comunele Sîntimbru, Considerăm o datorie patrio continuă în scrierile pentru E X A M E N U L DE A D M I
sate de munte, ridică problema Paralel ou munca politică de grija organelor locale şi cu a- Oarda de Jos, Bărăbanţ, Giugu'd, tică şi de mare răspundere ca TERE ce se va fine la 7 octom brie 1960.
şcolarizării copiilor care termină masă c'a're s-a desfăşurat în lu jutorul părinţilor, să se poată Mihalţ, Teiuş şi altele. In alte fiecare cadru didactic şi organ
şcoala de 4 ani în unele cătune nile premergătoare deschiderii asigura condiţiile necesare şi să comune, prin măsurile luate, de învăţământ să nu-şi precupe informaţii se dau zilnic ia secretariat. 5
şi sate aflate la o depărtare de cursurilor, comitetul executiv al li se pregătească hrana. Părin procentul de şcolarizare la cla ţească munca şi strădania de ă
4— 10 km. de cea mai apropiată sfatului popular raional a îndru ţii copiilor au primit cu satis sele V—VII a săltat mult faţă acţiona cu aceeaşi hotărîre pen ANUNŢ
şcoală de 7 ani. Şcolarizarea a- mat activitatea comitetelor exe facţie această măsură şi din pro de anul trecut. De exemplu, în tru îmbunătăţirea conţinutului şi
cestor elevi în clasa a V-a pre cutive ale sfaturilor populare co pria lor iniţiativă, au hotârît comuna Ighiu, se şcolarizează cu calităţii învăţămîntului, ca şi OFICIUL FARMACEUTIC REGIONAL DEVA recrutează
zintă aspecte diferite şi implică munale şi organele şcolare, să (de exemplu la Oarda de Jos), 20 la sută mai mulţi copii în a- pentru îndeplinirea întocmai a tineri în vîrstă de 17-25 ani, absolvenţi ai şcolilor medii de
rezolvarea unor greutăţi mate- intensifice munca în vederea îm ca prin rotaţie să pregătească ceste clase faţă de anul trecut, sarcinii trasate de Congresul ăl cultură generală, avînd şi exam emil de maturitate, pentru a se
riale. Cunoaşterea temeinică a bunătăţirii şi lărgirii bazei ma hrana elevilor în lunile cu timp în comuna Almaş cu peste 30 IlI-lea al P.A4.R. cu privire la prezenta la un ultim examen de admitere în şcolile tehnice
teriale a şcolilor, în scopul creă nefavorabil. Meditaţia elevilor se la sută, în comuna Peţelca cu încheierea generalizării învăţă sanitare, SECŢIA ASISTENŢI DE FARMACIE, care va avea
situaţiei din comunele şi satele rii celor mai bune condiţii de va tace seara în sălile de clasă. peste 40 la sută iar în comuna mîntului de 7 ani şi crearea pre Ioc în ziua de 5 octombrie 1960.
raionului', a faptului că în anul şcolarizare a tuturor copiilor de Ampoiţa procentul a săltat de miselor necesare trecerii treptate
şcolar 1960— 1961 trebuie să rea vîrstă şcolară şi de cuprindere Pentru cuprinderea unui nu la' 65 la sută în anul trecut, la la învăţământul general de 8 Cei ce doresc a urma aceste şcoli, SE VOR ÎNSCRIE PINA
lizăm un procent de cel puţin în clasele 5—7 a numărului de măr mai mare de elevi absol peste 90 la sută în acest an. ani. LA DATA DE 3 OCTOMBRIE 1960, ORELE 11, la Oficiul far-
95 la sută în ce priveşte cuprin elevi stabilit. Astfel, s-a lărgit venţi ai clasei a IV-a din anul Dezvoltîndu-se internatele şcoli maceutic regional Deva, strada 23 August nr. 40, unde vor
derea absolvenţilor clasei a IV-a spaţiul de şcolarizare prin cons trecut şi din anii precedenţi în lor medii din Alba Iulia, Teiuş Pro?. VICTOR PASTEANU primi toate relaţiile necesare asupra acestui examen de ad-
în clasa a V-a, pentru a ne în truirea şi amenajarea de noi lo clasa a V-a, s-au creat noi uni
cadra în prevederile stabilite de caluri şi săli ele clasă pe raza tăţi şcolare de 7 ani ca ele exem şi Zlatna', au putut fi înscrişi în Şeful secţiei de învăţămînt şi e.
Directivele Congresului, a tăcut
necesară 1 mobilizarea tuturor ciihură a Sfatului popular
i, raional Alba