Page 30 - 1960-10
P. 30
pag. 2 JROMUL SOCIALISMULUI Nr. 1802
întrecerea dintre G. A. C. Prin m agazinele de textile
Se dezvoltă continuu sectorul zootehnic şi înealţăm iuie
La G. A. C. Turdaş La G. A. C. Qrâst tie Nicolae cruciaţi, In aceste zile, magazinele de despre costumele bărbăteşti, ca zate. Aşa de pildă, în magazi
confecţii, textile şi încălţăminte re în majoritate sînt de culori nul de încălţăminte pentru fe
Gospodăria agricolă colectivă In mai puţin de 18 luni, şep- şofer la autobaza §gf§|g| din regiunea noastră, cunosc o mei nr. 15 din Hunedoara. în
„6 Martie“ din Turdaş, raionul telul gospodăriei colective „Dr. din Devii, a îoşt mare afluenţă de cumpărători. închise şi stau în magazin fără ultimul timp, s-au găsit, dintr-un
Orăştie, a luat fiinţă cu mai bi Petru Groza“ din Orăştie a cres primul suţarniist Fiecare se aprovizionează cu ce anumit model, 'doar numerele
ne de patru ani în urmă. Pe din regiunea Hu le necesare penlru sezonul de să fie soiicitate de cumpărători. 37 şi cîteva perechi 39. Nume
atunci, colectiviştii aveau ca cut de la 50 la 246 bovine din nedoara. Iii pre iarnă. Desigur că această aflu De asemena, în acest magazin, rele 34, 35 şi 36, din acelaşi mo
proprietate obştească doar două care 145 vaci de lapte. Gospo zent el este de Irej enţă de cumpărători impune mai unii vînzători, pun în vînzare
vaci, doi boi pentru muncă şi dăria mai dispune acum şi de ori suţarniist. I'1 multă operativitate în muncă del de încălţăminte, s-au găsit
şapte cai. Treptat însă, pe mă 1.135 oi din care 500 sînt cu ultimele luni a rea din partea gestionarilor şi vîn- confecţii care au defecte de fa doar la magazinul din OM ., în
sură ce gospodăria s-a dezvoltat lînă senxifină, de 110 porcine lizat economii in zătorilor din magazine şi mai bricaţie. Tov. Florica Tătaru, de schimb aici lipseau numerele 37
din punct de vedere economic, pe din care 25 sînt scroafş fătă- valoare de 14,21)9 multă promptitudine faţă de ce pildă, după ce a cumpărat un şi 39. Gestionarii magazinelor
măsură ce fondul de bază al toare etc. Iei. rinţele şi deservirea oamenilor pardesiu care în magazin avea
acesteia a crescut, colectiviştii muncii. Numai că nu peste tot o singură culoare, a trebuit să-t trebuie să se ocupe mai îndea
s-au preocupat îndeaproape dc Dezvoltînd continuu sectorul In folo : Nicolae se petrece acest lucru. Iată, de aducă înapoi pentru că la lumi proape de aprovizionare, să-şi a-
dezvoltarea creşterii animalelor. zootehnic, colectiviştii din O- Ciuclan, înainte da pildă, ce a reieşit cu ocazia u- na zilei pardesiul cumpărat, era sigure în permanenţă sortimen
O sporire simţitoare a şeptelului răştie s-au preocupat şi de ridi plecarea la drum. nui raid-anchetă organizat prin pînă la talie bej deschis, iar de tul minimal de produse în ma
s-a înregistrat mai cu seamă în carea construcţiilor, creind con unele magazine din oraşele De ta talie în jos bej închis. Aceas gazin, pentru a nu pune cum
acest an, după ce membrii gos diţii pentru obţinerea unor pro va şi Hunedoara. părătorii pe drumuri de la un
podăriei au răspuns chemării la ducţii tot mai mari de lapte, tă atitudine de inducere în eroa magazin la altul.
întrecerea lansată de colectiviştii carne si lînă. Deservirea cumpărăforilor re a cumpărătorilor este con
din Gîlnic. Din fonduri proprii damnabilă si ea nu trebuie să Spiritul gospodăresc
şi din împrumuturi acordate de Din fondurile proprii şi cu ma — îr» ccnfrul afeniiei se mai repete. să-şi spună cuvînful
stat, gospodăria a procurat nu teriale procurate pe plan local,
meroase animale, mai ales vaci colectiviştii de aici au reuşit, Gartea de vizită a oricărui ma Şi Ia magazinele de încălă* De felul în care sînt depozi
de lapte, din rase de mare pro ca într-un termen scurt să cons gazin este vitrina. Normal ar minte se înfîmplă ca în vitrine tate mărfurile depinde în mare
ductivitate. Aşa se tace că în truiască un siloz cu o capacita fi ca ceea ce vezi în vitrină să să fie expuşi pantofi sau altă măsură şi desfacerea lor. La
prezent colectiviştii dispun de te de 560 tone, să amenajeze un găseşti şi în magazin. Nu aşa încălţăminte cu talpă de cau magazinul de confecţii din Deva,
102 capete bovine din care 55 grajd pentru 100 capete vite sfau însă lucrurile la magazinul ciuc, care însă în magazin nu de pildă, confecţiile sînt de cele
vaci de lapte, 07 porcine din mari, o maternitate pentru scroa de confecţii din oraşul vechi Hu se găsesc. De piidă, la magazi
care 20 scroafe, 320 oi şi altele. fe, o stînă pentru oi, un coteţ La colectiva din Spini nedoara. Aici, în vitrină, sînt mai multe ori şifonate. Aceasta
pentru 1.500 păsări etc. In pre expuse pardesie pentru femei, în nul de încălţăminte clin Deva, se datoreşte faptului că în ma
Concomitent cu dezvoltarea Era seară. La sediul gos fina Susan, María Costea Şi culori vii, iar în magazin nu sînt expuşi pantofi cu talpă ele gazie sfau aruncate unele peste
şeptelului, colectiviştii şi-au zent se munceşte de zor la ter podăriei colective din Spini, alte colectiviste in frunte cu găseşti decît pardesie de .culori piele de 140 lei, 'dar în magazin altele. Motivul invocat de res
construit două grajduri cu o minarea construcţiei unui nou oamenii s-au adunqt să dis brigadiera . Cornelia Ripoşan, închise. Argumentul că acestea asa ceva nu există. Tov. Zoltăn ponsabilul magazinului, tov. Ilie
capacitate de 60 şi respectiv 30 grajd în care vor putea fi adă cute măsurile ce trebuiau au pornit-o cu paşi repezi din urmă sînt ,,culorile preferate Huszar, gestionarul magazinului’ Răpceanu, că nu are spaţiu, este
capete vite mari, o maternitate postite 100 vite mari, a unei ma luate pentru a grăbi însă- spre tarlaua cultivată cu ale hunedorenilor“, cum susţine avea expuşi în magazin, printre neîntemeiat. Din contră, spaţiul
pentru scroafe cu 30 de boxe, o ternităţi pentru 80 capete scroa minţatul griului şi a orzului, sfeclă de zahăr. Şi aci, mun gestionarul Ion Cărăbuş, esle cu cismuliţe de cauciuc şi o pereche de înmagăzinare de care dispu
îngrăşătorie de porci, un saivan fe şi la amenajarea unui grajd recoltatul sfeclei de zahăr şi ca a pornit cu spor. Erau totul neîntemeiat. Dovadă sînt 'de galoşi Cînd cumpărătorii ari ne nu este judicios folosit. In
pentru 300 oi. pentru 80 viţei. a cartofilor şi pentru a înce hotărîte ca pînă seara să ter cererile cumpărătorilor de a ti se solicitat galoşii, răspunsul a fost loc să amenajeze încă un suport
pe culesul porumbului. Era mine de recoltat sfecla de scoale, confecţiile din vitrină. A- ..aceasta este singura pereche“. pe care să pună confecţiile, el
Pentru asigurarea bazei fura Concomitent cu lucrările a- vorba mai ales de termina pe mai bine de un hectar cit celaşi lucru se poăte spune şi Desigur că acest fel de prezenta Ie lasă aruncate grămadă. Cu
jere în perioada de iarnă, s-au gricole din campania de toamn- rea insămînţării griului pe le mai rămăsese. Şi-n timp re induce în eroare pe cumpă puţin spirit gospodăresc, aceste
însilozat pînă acum 600 tone nâ, colectiviştii desfăşoară o vie tarlaua din „Luncă“ care se ce mâinile lor harnice smul rători. confecţii care se sifonează, şi-ar
porumb şi s-a depozitat finul, activitate pentru asigurarea ba întinde pe 62 lia. Pe tarlaua geau şi curăţau sfecla. Achim putea găsi locul potrivit în ma
trifoiul şi lucerna de pe 85 ha. zei furajere. Pînă acum, ei au „Din sus de deal“ cum ii Ripoşan, Samoilă Pintea, Uneori mărfurile cate pleacă
teren. însilozat peste 500 tone de po spun spinenii, semănatul s-a loan Ghinea şi loan Popa, . din depozite sînt prost reparti- gazia unităţii.
rumb siloz şi au strîns finul şi terminat, sînt acolo aproape purtători de atelaje. încăr- ^
Preocuparea' colectiviştilor din trifoiul de pe 291 ha. Acţiunea 19 ha. pe care Viorel Cimpo- cau carele care luau apoi Să fie reluată activitatea Nici la magazinul 'de încălţă
Turdaş pentru continua dezvol dc însilozare continuă. însem neru de la S.M.T. Orăştie, drumul spre gara din Tur brigăzilor ştiinţifice minte din Deva lucrurile nu stau
tare a sectorului zootehnic a fost natele realizări obţinute dc co harnic ca totdeauna, le-a dat daş, de unde urma să ia dru mai bine. Peste încălţămintea în
încununată de succes. In cele 9 lectiviştii din Orăştie, mai ales gata în mai puţin de 4 zile. mul fabricilor de zahăr. Sub îndrumarea permanentă a or lişti (agronomi, medici umani şi ve magazinată s-a depus un strat
luni care au trecut din anul ganelor de partid, iu regiunea noas terinari, profesori de ştiinţele naturii, gros ’de praf, iar cînd vînzătorii
acesta, ei au realizat, numai din în sectorul zootehnic, au făcut Şedinţa a ţinut doar o ju O altă echipă de colecti tră au luat fiinţă 27 de brigăzi ştiin fizică, istorie, literatură, jurişti etc.), au nevoîe de un anumit pantof,
ca fondul de bază al gospodăriei mătate de oră. Atît cit a fost viste a muncit in ziua aceea ţifice, fie pe lingă secţiile raionale pentru a asigura lămurirea compe trebuie să-I caute prin toată
acest sector, venituri băneşti în să crească în această perioadă nevoie, pentru ca munca să la recoltatul cartofilor. S-a \ de înyăţămînt şi cultură, fie pe lingă tentă a problemelor ce sînt ridicate de magazia. Tn aceste cazuri, răs
fie bine rînduttă. Apoi, colec •muncit şi-aici cu spor şni e- ţ casele raionale de cultură. Activita cetăţeni.
valoare de 135.173 lei. de la 269.755 lei la peste tiviştii şi-au văzut de trea tea acestora a contribuit în mare mă punsul pe care-1 primeşte cum
1. 100.000 lei. bă şi dimineaţa cind zorii a- fortul a fost încununat de sură la răspîndirea şi popularizarea După reorganizarea brigăzilor ştiin
bia începuseră să se iveas cunoştinţelor ştiinţifice şi de cultură ţifice, secţiile de învăţămînt şi cultură părătorul este că pantofii res
IOAN CRISTIAN că, organizaţi pe echipe, s-au succes. Seara, cind s-au re generală, la lămurirea unor probleme raionale au datoria să întocmească
apucat de treabă. Angheluş în legătură cu aplicarea regulilor a- programe de ieşiri pe o perioadă de
corespondent întors din cîmp, şefa de e- grotehnice, creşterea animalelor efc. trei luni pentru fiecare brigadă ştiinj
Căndroiu, preşedintele colec ţifică- Recomandăm ca brigăzile ştiin
chipă a raportat m inără: Un aspect pozitiv în activitatea ţifice să fie însoţite îndeosebi de bri pectivi nu se află în magazin
tivei. inginerul Viorel Balo brigăzilor ştiinţifice I-a constituit făp găzi artistice de agitaţie care, prin
„Pînă azi am recoltat carto tui că acestea şi-au îndreptat atenţia programele lor, să susţină problemele Şi ciceasta din cauza proastei
ta, venit de la secţia agricolă înspre satele unde se simţea mai mult ridicate în localitatea respectivă. De
Prin muncă voluntară fii de pe mai bine de 3,50 nevoia îmbunătăţirii activităţii cultu asemenea, penlru o mai complectă do organizări a magaziei. Tov.
din Orăştie pentru a-i spri rale- Astfel, brigăzile ştiinţifice din ra cumentare şi înţelegere a răspunsuri
ha. In cel mult 3-4 zile va fi ionul Alba s-au deplasat în satele lor pe care membrii brigăzilor Ie dau, Huszar, gesionarul magazinului,
jini pe colectivişti în campa Ampoiţa, Valea M ică; cele din raio este necesar să se folosească şi ma
9 Cetăţenii celor 9 siate ale tiv al sfatului popular cetăţe strînsă întreaga recoltă“. nul Haţeg la Unciuc, Răchitova, Ho- terial intuitiv (microscopul, dlâfilme, ar trebui să aibă grijă ca atunci
comunei Lăpugiul de Jos raio nii acestui sat au terminat prin nia de toamnă, şi brigadierul ¦ biţa, Valea Diljii; cele din raionul planşe, aparafe de laborator etc.),
nul Ilia, mobilizaţi de comitetui muncă voluntară fundaţia. Au Şi, pe nesimţite, a mai tre Hunedoara la Gerbăl, Topliţa, Bunila materia! pe care membrii brigăzii să-! cînd tace inventarul să aranjeze
de partid şi comitetul executiv fost efectuate peste 4.400 ore gospodăriei umblau prin etc. aibă Ia îndemînă atunci cînd ies pe
al sfatului popular comunal, au muncă voluntară. Cetăţenii a- cut o zi, o zi în care munca teren. judicios mărfurile şi să cureţe
întreprins’ munci voluntare la cestui sat s-au angajat ca în tre colectivişti, supravegheau In toate deplasările făcute, brigă
săpatul gropilor pentru reţeaua cinstea zilei de 7 Noiembrie spornică şi-a arătat roadele zile ştiinţifice s-au bucurat de o lar Dată Fiind eficacitatea brigăzilor ştiin magazia.
de înaltă tensiune ce se întin clădirea să fie ridicată în ro pregătirea căruţelor şi a ce gă popularitate. Rău este că în perioa ţifice în ridicarea nivelului ştiinţific
de pe o distanţă de 18 km. Un şu şi trei săli de clasă să fie peste tot. Pînă în seara a- da lunilor de vară, activitatea acesto şi de cultură generală al oamenilor S. POP
număr de 360 cetăţeni au să date în folosinţă. lorlalte atelaje care trebuiau ra a încetat. Se pare că atît secţiile muncii, secţiile de învăţămînt şi cul
pat 180 gropi, efectuînd peste ceea, colectiviştii din spini raionale de învăţămînt şi cultură cit tură vor trebui să treacă neîntîrziat Pentru sporirea
2.880 ore de muncă voluntară. @ Tot prin miuncă volunta să transporte griul la locul şi casele raionale de cultură, au scă
S-au evidenţiat comunistul Si- ră s-a construit la intrarea în unde se insămînţa ori gu însăminţase-ră griul pe a- pat din preocupările lor această pro Ia reorgainzarea acestora şi, mai mult, producţiei de fonta
minic Burier şi candidatul de comuna Lăpugiul de Jos un noiul de grajd pe tarlalele blemă. De aceea, împreună cu subfi
partid Ionel Oioroagă şi Gheor- pod, Ia care s-au prestat 850 unde Suclu Avram, alt trac proape 50 ha., orzul pe în lialele S.R.S.G., ele trebuie să treacă Ia o activitate practică. Alături de iurnalişti, încărcători, do
ghe Popa. ore muncă, voluntară şi a fost la reorganizarea brigăzilor ştiinţifice. zatori, la sporirea producţiei de fontă
economisită suma de 25.000 lei. torist, executa arături pen treaga suprafaţă planifica V. MUREŞAN îşi aduc contribuţia şi meseriaşii de
® In satul Ohaba au început tă, recoltaseră in întregime Se ştie că în componenţa brigăzi întreţinere din cadrul secţiei a l-a
lucrările de construcţie a unei Printre cei ce au adus o con tru însămînţări. lor ştiinţifice trebuie să intre specia îndrumător cultural la secţia furnale a 0.S . Hunedoara.
şcoli de 7 ani. Pentru buna des sfecla de zahăr, strînseseră de învăţămînt şi cultură
făşurare a lucrărilor a fost a- tribuţie de seamă la această Sofia Munteanu, Lidia su- a Sfatului popular regional In lunile august ?i septembrie bu
les un comitet de cetăţeni care recolta de cartofi de pe 6,5 năoară, datorită unei judicioase orga
să conducă aceste lucrări. în lucrare, sînt comunistul Laslău ciu, Valerta Ripoşan, Iose- nizări a muncii şi pregătirii din timp
drumaţi de comitetul de partid ha. şi pregătiseră totul pen a pieselor de schimb, s-a reuşit ea
şi ajutaţi de comitetul execu Martin, Vlorel Groza, Roman tru recoltatul porumbului. durata reparaţiilor planificate să fie
redusă în medie cu peste 14 ore. In
Pogan şi alţii. V. PÎŢAN plus, datorită calităţii acestora, s-a
ajuns ca la furnale numărul repara
I. CRIŞAN ţiilor accidentale să scadă cu peste
corespondent
Odată cu dezvoltarea bazei CARTEA 70 lă sută.
materiale a socialismului, în ţa
să pătrundă U.R.G.G. să studieze cu atenţie Faptul că Ia secţia I-a furnale s-au
cerinţele cititorilor din mediul
ra noastră se desfăşoară cu suc sătesc şi să ia împreună cu cele aplicat în anul acesta 7 propuneri de
lalte organe competente măsuri
ces revoluţia culturală. Ştiinţa le necesare pentru a satisface inovaţii, care aduc economii în valoa
aceste cerinţe.
şi cultura devin într-o măsură re de peste 1.500.000 Ici anual, se
In lumina acestor sarcini este
cît mai larg în mase! necesar să se ia măsuri pentru datoreşte în primul rînd colectivului
înfiinţarea de puncte permanente
tot mai mare bun al maselor penlru difuzarea cărţii în comu de inovatori, format în majoritate din
largi de la oraşe şi sate. ne, prin librării săteşti, chioş
curi, raioane specializate în ca meseriaşi, maiştri şi ingineri de la
drul magazinelor mixte, să se
Munca de editare şi răspândi felinîcd-profeslonâlă a oameni Ştefanovici din Deva şi alţii, au binatul siderurgic Flunedoara, în cercuriloF A.S.I.T. pentru răs organizeze difuzarea cărţii şi întreţinere.
re a cărţii — latură importantă lor muncii de la oraşe şi sate, pîndirea cărţii tehnice etc. prin difuzori remuneraţi procen Printre inovaţiile aplicate amintim
creşterea nivelului lor de cunoş tual în G.A.S., G.A.6 ., întovără
a revoluţiei culturale — se bu tinţe, ridicarea pe o treaptă mai vîndut cărţi în rîndul salariaţi unităţile aparţinînd Gombinatu- Gele mai mari lipsuri se ma şiri, S jM.T. etc. „Dispozitiv mecanic de manevrare a
înaltă a atitudinii faţă de mun ţiitestă însă în munca de răs
cură de toată atenţia din partea că şi avutul obştesc. lor din întreprinderile şi institu lui carbonifer Valea Jiului, în pîndire a cărţii în mediul rural. Cooperaţia mai are posibilităţi clopotelor furnalelor", „Schimbarea sis
Aceste lipsuri pornesc de la fap de a răspîndi larg cartea în
partidului pentru că în viaţa de Activiştii pe tărîm politic sau ţiile în care lucrează, în valoa întreprinderile miniere din raio tul că unele organe ale coope rîndul maselor săteşti. Ea are o temului de manevrare a benzilor de Ia
cultural, muncitorii, inginerii şi raţiei de consum precum şi o vastă reţea de unităţi şi un nu
toate zilele cartea s-a dovedit a tehnicienii, simt tot mai mult re de mii şi zeci de' mii de lei. nul Brad şi în alte locuri. Con meros personal de deservire. gttut furnalului 3 Ia mijlocul benzilor“
fi unul din cele mai importante nevoia de a căuta în paginile parte a lucrătorilor din acest Este necesar ca lucrătorii din
cărţilor răspunsurile la nume O serie de unităţi ale G.L.D.G. ducerile administrative, organi sector, nu înţeleg în suficientă cooperaţie să acorde muncii de şi altele. Aceasta din urmă, aplicată
roasele probleme pe care viaţa măsură rolul important pe care-1 răspîndire a cărţii atenţia cuve
şi puternice mijloace de educare, şi producţia le ridică în faţa lor. au organizat, în vederea atrage zaţiile sindicale. IJ.T.M. şi de are cooperaţia în culturalizarea nită, să iacă această muncă cu dc numai cîteva zile, a dus la uşura
organizare şi mobilizare a mase masei largi de ţărani muncitori. toată dragostea şi cu tot simţul
lor în opera de construcţie so A crescut de asemenea cere rii unui număr cît mai mare de partid din aceste unităţi, acordă Numai aşa se explică faptul că de răspundere, cu conştiinţa că rea muncii furnalişiilor şi la obţine
cialistă, pentru că ea s-a dove rea de cărţi la safe. Ţăranii in felul acesta îşi aduc contribu
dit un puternic mijloc de luptă muncitori, a căror viaţă a luat cumpărători şi cititori de cărţi prea puţin sprijin — şi în unele aprovlzonarea cooperativelor cu ţia la ridicarea nivelului cultural rea unei însemnate economii prin mă
împotriva rămăşiţelor capitaliste înfăţişare nouă, sînt tot mal cărţi a fost neglijată vreme în
din conştiinţa oamenilor, pentru dornici de a lua contact cu slo din domeniul literaturii politice, locuri chiar deloc — pentru or delungată, că unele conduceri de al oamenilor muncii de la sate. rirea duratei de funcţionare a tam-
dezvoltarea şi întărirea conştiin va cărţii pentru a cunoaşte mai cooperative cum sînt cele din Gă-
ţei socialiste, a dragostei şi de bine sensul şi cauzele transfor tehnice şi, beletristice, numeroa ganizarea de ştanduri cu cărţi lan, Simeria, Hunedoara, Hă- O condiţie importantă penlru burilor.
votamentului faţă de patrie. mării satului, pentru a învăţa rău, Aăihalţ, Ighiu, Sarmizege-
cum să-şi organizeze mai bine se bazare şi expoziţii. In scopul la locurile ‘de muncă pentru a tusa ş. a. au neglijat perioade răspîndirea largă a cărţii în In lupta pentru îmbunătăţirea cali
Prin grija partidului şi guver viaţa şi să-şi lucreze mai bine îndelungate aprovizionarea cu
pămîntul. cunoaşterii de către cititori a lu înlesni muncitorilor, inginerilor cărţi. rîndul oamenilor muncii de la tăţii şi scurtarea duratei reparaţiilor
Iată un motiv cît se poate de crărilor apărute în diferite do şi tehnicienilor posibilitatea de Munca de răspîndire a cărţii oraşe şi sate este întărirea răs planificate s-au evidenţiat echipa con
serios ca organizaţiile noastre la sate se bucură de un sprijin
de partid să-şi îndrepte atenţia, menii de activitate — siderurgie, a lua cunoştinţă şi de a se a- încă nesatislăcător din partea punderii organizaţiilor de partid dusă de maistrul Teodor Hagc.r şefii
cu toată răspunderea, asupra unor cadre didactice, cămine cul
muncii de răspîndire largă a minerit, construcţii, metalurgie proviziona la timp cu cele mai turale şi organizaţii de masă. pentru îmbunătăţirea muncii în dc echipă Petru Almăşan şi Dumitru
cărţii în mase. Această situaţie se reflectă în
etc. — air fost organizate de .noi cărţi apărute. faptul că în satele regiunii sînl acest domeniu de activitate, In Struţa. O contribuţie însemnată la suc
Trebuie subliniat că în direcţia încă puţine recenziile, şezătorilc
nului s-au luat măsuri, în vede aceasta nu sîntem la început de cade ale cărţii tehnice, cu pri literare şi alte manifestări în faţa organizaţiilor de partid stă cesele amintite au adus-o şi electri
drum. Avem deja o experienţă lejul cărora s-au organizat ac scopul popularizării cărţii în rîn
rea satisfacerii nevoilor culturale bună. Intr-o serie de localităţi ţiuni de difuzare a cărţii în ma Este b realitate neplăcută fap dul ţărănimii muncitoare, De a- sarcina de a controla în mod cianul loan Ciubuc, sudorul Nicolpe
mereu crescînde ale celor ce s-au obţinut rezultate frumoase rile întreprinderi, s-a intensifi tul că o bună parte din organi semenea, sînt încă puţine punc
prin acţiunile întreprinse pentru cat munca de prezentare şi popu zaţiile de partid nu acordă tele de difuzare a cărţii organi sistematic cum pătrunde cartea Safta, lăcătuşii loan Bobină, loan Dan
extinderea difuzării cărţii la lo larizare a cărţii tehnice în libră atenţia cuvenită problemei pâ zate în unităţile socialist-coope-
muncesc, pentru dezvoltarea u- cul de muncă. Difuzori volun rii, în presa locală şi la staţiile trunderîî cît mai largi a căr în rîndul oamenilor muncii din şi alţii. —O—
tari cum sînt tovarăşii Gheorghe ţii în mase. Ga urmare, şi o ratiste din agricultură.
nei bogate activităţi de editare Tănâsescu, Anton Weber şi Me- de radioficare. serie 'de organizaţii, .cum sînt raza lor de activitate, şi de a
lania Petrică de ia I.G.S.H., loan In scopul îmbunătăţirii difu
a cărţilor. Enuică şi Nicolae Şchiopu din Gu toate aceste acţiuni şi cu sindicatele, U.T.M., A. S. T. T., analiza periodic felul în care Kievi îa munci
Concomitent cu dezvoltarea Petroşani, Gheorghe Sîngeor- toate rezultatele bune obţinute S.R.S.G. ş. a. se ocupă slab de zării cărţii la sate, se încredin patriotica
geanu din Orăştie, Eleonora în munca lor, munca de răspîn răspîndirea cărţii în mase. Gea ţează sarcina difuzării cărţii în unităţile care răspund de difuza
producţiei editoriale au fost cre dire a cărţii nu s-a ridicat încă mai mare parte a organizaţiilor mediul rural cooperaţiei de con
la nivelul' cerinţelor. Valoarea U.T.AA. se preocupă slab de sum. In acest scop se recomandă rea cărţii satisface cerinţele
ate şi condiţii pentru răspîndirea Elevii Şcolii medii „Aurel Vlaicu"
oamenilor muncii. din Orăştie şi-au început anul şco
cit mai largă a cărţii în mase. lar cu frumoase rezultate în dome
Ca urmare, volumul cărţilor des niul muncii patriotice.
făcute anul acesta în regiunea La recoltarea cartofilor de pe cele
3 ha. ale lotului şcolar au participat
noastră a crescut simţitor fată cărţilor vînduie, repartizate pe popularizarea şi răspîndirea li peste 200 de elevi. Printre cel mai
de anul trecut, In localităţi cum cap de locuitor, esie încă scă teraturii care se adresează tine harnici s-au dovedit a fi l.azăr Cris-
tescu şi Livia Ştire din clasa a XI-a
sînt Petroşani, Alba Iuiia, Orăş zută în regiunea noastră, în retului. Drept rezultat, o carie şi Timiş Dragoş din clasa a X-a.
tie ş. a- acest volum este cu deosebi în mediul rural. interesantă şi instructivă cum La pepiniera Ocolului silvic OrăŞ-
7_14 la sută mai mare decît fie, peste 400 de elevi au plivit pu-
Una din cauzele care influen este „'400 de zile în oraşul flăcă ieţii de salcîm şi stejar de pe o
în anul trecut. „„ ţează' în mod negativ răspîndi rilor“, care înfăţişează în ima suprafaţă de 3 ha. S-au evidenţiat
Rezultatele obţinute sînt insa Antoaneta Crăciun din clasa a VII l-a.
rea cărţii o constituie slaba pre gini vii şi reale viaţa tinerilor Cornelia Tăutu şi Adina Sălişleapu
departe de a corespunde cerin ocupare ce se manifestă faţă de hune'doreni, a cunoscut o slabă din clasa a IX-a, August in Bigus di"
ţelor de carte şi setei de citit a difuzarea acestui bun cultural, răspîndire în regiune. clasa a X-a şi alţii.
oamenilor muncii. la locul de muncă, mai ales în Se manifestă de asemenea o
Sarcinile mari şi complexe
întreprinderi. In mod nepermis slabă preocupare din partea co
rare stau în faţa poporului in este neglijată încă difuzarea mitetelor sindicatelor pentru
noua etapă în care a păşit ţara
- noastră — etapă desavi ş cărţii într-o serie de mari uni popularizarea lucrărilor apărule
construcţiei socialiste - „ c e r n - tăţi industriale cum sînt Com în Editura G.G.S., din partea
dicarea nivelului de pregătire
