Page 32 - 1960-10

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 18Ö2

Intîlnirea tovarăşului Gheorghe şlim * juJlÁrruele • jxQI rmele sjuri *.ulim eis ştir iĂAWjmjoXa

* _____ :____________________________________ _________
. ______________________ - sX xrx____________________ » ___

Gheorghiu-Dej şi a membrilor

delegaţiei R.P. Romîne la O.N.U.

cu un grup de cetăţeni americani O statisticăsemnificativă !*e © cal© ju stă
de origine romînă
NEW YORK 10 (Agerpres) an poziţia S.U.A. în ciuda tu­ HANOI 10 (Agerpres). — şi neutralităţii şi speră că el va

Referindu-se la votul care a a turor presiunilor şi manevrelor Poporul Laosului salută cu căl­ urma cu fermitate această cale
dură stabilirea relaţiilor diplo­ justă, folosind ajutorul dezinte­
NEW YORK 10 (Agerpreş). ţii oare au fost ascultate cu mericani din Cleveland (Ohio), vut loc în problema reprezenta nu a întrunit nici jumătate din matice cu Uniunea Sovietică, resat al Uniunii Sovietice pem.
Triraisul special Agerpres tran­ cea mai mare atenţie şi au. fost el l-a invitat pe tovarăşul Gh. rii R. P. Chineze în O.N.U., a numărul voturilor statelor mem­ considerînd-o drept o mare vic­ tru a restabili economia naţio­
smite : In anii dinaintea pri­ subliniate aprobativ de cei Gheorghiu-Dej să-i viziteze. genţia Assooiated Press, face o bre în Adunarea Generală. torie a forţelor democratice din nală, a ridica nivelul de trai al
mului război mondial şi după prezenţi, Tovarăşii Ştefan Voh- analiză a voturilor din ultimii ţară. poporului şi a se opune unelti­
acest război, în perioada cri­ tec şi Leonte Răutu au dat de După ce a mulţumit pen/tru nouă ani, care pune în evidenţă Aceeaşi agenţie a transmis de­ rilor imperialiştilor americani şi
zei economice din anii 1929- asemenea răspunsuri la nume­ prilejul ce i s-a dat de a-1 cu­ scăderea puterniccă a numărului claraţia senatorului Wayne Mor­ Poporul nostru, transmite pos­ ale acoliţilor lor care încearcă
1933, un mare număr de rc- roase Întrebări. noaşte pe conducătorul poporu­ se, membru al delegaţiei S.U.A. tul de radio „Vocea Patet-Lao“, să sugrume ţara prin blocada e-
rnîni au apucat drumul pribe­ lui romîn, avocatul, Ion Vinti- celor ce au urmat S.U.A, în a la cea de-a 15-a sesiune a A- salută guvernul Suvanna Fum- conomică.
giei pentru a căuta pe alte me­ In cursul conversaţiei înde­ lă a arătat că dezvoltarea po­ ma care a păşit pe calea păcii
leaguri posibilitatea de a.şi a- lungate cu cei prezenţi a dom­ porului romîn, ospitalitatea şi titudinea lor în' această proble dunării Generale a O.N.U. El a
nit o atmosferă caldă, de sin­ sinceritatea lui, constatate cu
mă. Astfel în 1952 sub presiu declarat la 9 octombrie că „ad­

sigura existenţa. Unii au ceritate, de stimă. prilejul vizitei în ţara noastră, nea S.U.A. 85 la sută din nu miterea R. P. Chineze în Orga­ Violarea spaţiului aerian al Austriei

emigrat în S. U. A. In po­ Diseutînd cu Andrei Moldo­ au lăsat o amintire de neşters mărul ţărilor membre în O.N.U nizaţia Naţiunilor Unite este i-

fida anilor care au trecut, va«, episcopul bisericii orto­ atît lui cit şi soţiei sale, care au urmat S.U.A. în votul împo nevitabilă“. Morse a afirmat că de către avioane americane
aceşti cetăţeni americani nu doxe romine1din S.U.A. şi Ca­ nu este romîn,că de origine, ci trivă restabilirii drepturilor R votul „extrem de strîns“ al A-
şi-au uitat ţara de origi­ nada, cu sediul la Detroit, a- P. Chineze în O .N .U .; în 1953 dunării asupra rezoluţiei ame- VIENA (Agerpres). TASS tran­ ale S.U.A. s-a stabilit că elicop­
ne şi limba. Ei au continuat cesta ne-a declarat: americană.
„Sîntem mîndri, a spus el,

să urmărească cu atenţie, de-a „Prezenţa delegaţiei romîne că ţara părinţilor noştri, ţara — 81 la sută; în 1954 — 79 la ricane, care a permis S.U.A. să smite : Ziarul „Wiener Zeitung“ terul aparţine unei formaţii a

lungul anilor, mersul evenimen­ aici în S.U.A. şi îndeosebi a noastră natală, este atit de sută; în 1955 — 77 la sută; în amine cu încă un an problema scrie că la 9 octombrie ora 12,15 forţelor aeriene militare ame­
domnului Gh. Gheorghiu-Dej ne dezvoltată“.
telor din România şi foarte face o bucurie deosebită. Dra­ John Popescu (Monroe Mic- 1956 — 66 la sută; in 1957 — reprezentării Chinei la O.N.U., ora locală, un elicopter apar­ ricane oare staţionează in
mulţi dintre ei au simpatizat gostea care ne leagă de popo­ 63 la sută; în 1958 — 61 la su­ precum şi dezbaterile care l-au ţinând forţelor aeriene militare R. F.G.
lupta poporului romîn pentru rul nostru va exista întotdeau­ higan), după ce a arătat că tă; în 1959 — 60 la su tă ; în însoţit au arătat că „admiterea
numeroşi cetăţeni americajni de americane a violat spaţiul ae­ In legătură ou aceasta Mi~
Înfăptuirea unei vieţi noi. rian al Austriei în provincia nisterul Afacerilor Externe al
In ultimii ani, mulţi dintre ei na. Aş dori foarte mult ca origine romînă ar dori să-l in­ 1960 — 43 la sută.
au venit să-şi revadă ţara, domnul Gh. Gheorghiu-Dej să vite pe tovarăşul Gh. Gheor­ Chinei la O.N.U. nu mai poate T'iroi şi a aterizat pe teritoriul Austriei a adresat un protest

ghiu-Dej, a spus: Pentru prima oară în acest fi evitată“,. Austriei in regiunea Schonwil. ambasadei S.U.A. la Viena.

locurile natale, rudele. Ei s-au ne poată vizita la Detroit. Echipajul elicopterului ameri­ Reţine atenţia faptul că spa­
putut convinge de uriaşele pre­ Diseutînd cu doamna Jane „Sînt nespus de fericit că
faceri înfăptuite de regimul de- Vintilă, care a învăţat romi- am avut prilejul să strîng mina can alcătuit din trei oameni a ţiul aerian al Austriei este în

neşte de la soţul ei şi ne-a vi­ conducătorului poporului romîn, Cuvîntarea lui S. Mikunis fost reţinut de autorităţile aus­ mod sistematic violat de avioa­

mocrat-popular. triece. ne militare americane. Numai
Sosirea în S.U.A. a delegaţiei zitat ţara de curînd, ea ne-a domnul Gh. Gheorghiu-Dej.
Victor Blaga (Detroit), care In cursul cercetării acestui în ultima săptămână avioane ale
R.P. Romîne la cea de-a 15-a declarat:
„Eram foarte dornică să-l cu­ lucrează de foarte mulţi ani la TEL AVIV 10 (Agerpres). — tărîtă pentru dezarmarea gene­ nou caz de violare a frontiere­ forţelor aeriene militare ale
nosc pe domnul Gheorghiu-Dej
sesiune a Adunării Generale şi vă mărturisesc că sînt im­ ziarul „Românul american“, a TASS transm ite: Ziarul „Kol rală şi totală şi lichidarea colo­ lor aeriene ale Austriei din S. U.A. au pătruns de trei ori In
a O.N.U., în frunte cu condu­ presionată de personalitatea sa. vorbit de simpatia cu oare a- Haam“ a publicat cuvîntarea nialismului se atlă în centrul a- partea forţelor aeriene militare spaţiul aerian al Austriei.
cătorul iubit al poporului romîn cest ziar a informat despre lup­ rostită la 8 octombrie la un mi­ tenţiei tuturor popoarelor. Acti­
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej, a stîrnit un mare interes Nu mă prea pricep în politică, ta forţelor democratice din Ro­ ting din Tel Aviv de Secretarul vitatea sa corespunde năzuinţe­
in rîndurile cetăţenilor ameri­ dar în cursul vizitei în ţara mînia împotriva fascismului şi general al Partidului Comunist lor întregii omeniri spre pace, Cînd americanii consideră

cani originari din Romînia. dvs. am fost impresionaţi pentru eliberarea socială şi na­ din Izrael Mikunis. In cuvînta­ spre o lume fără războaie şi ro­ că „pot face ce vor“
Pe adresa misiunii permanen­ de poporul romîn şl de ţara ţională a poporului romîn. A- rea sa, S. Mikunis a1 subliniat bie“.
sa care înfloreşte ca o grădină. dresîndu-se tovarăşului Gh. importanţa luptei duse de ADDIS ABEBA (Agerpres). lană ţaţă de reprezentanţii mi­
te a R.P. Romîne din New Gheorghiu-Dej el şi-a exprimat U .R.S.S. pentru pace şi pentru Mikunis şî-a exprimat convin­ — TASS transm ite: Presa e- litari etiopieni sosiţi la locul de
York, precum şi la legaţia R.P. Aş dori să mai vizitez ţara de destinderea încordării internaţio­ gerea că popoarele lumii vor tiopiană relatează despre viola­ aterizare a avionului. După cum
Romîne din Washington, au so­ baştină a soţului meu“. bucuria că Doftana nu l-a pu­ nale. „Nu este întîmplător, a curma, prin eforturi comune, in­ rea teritoriului Etiopiei la 4 oc­ s-a aflat, americanul a căutat
sit în aceste săptămlni nume­ tut dobori şi convingerea că ea spus el, că cuvîntarea istorică tenţiile agresive ale reacţiunii tombrie de către un avion al să demonstreze că avioanele
roase scrisori din partea unor Oaspeţii au fost invitaţi să I-a călit şi mai mult. rostită de N. S. Hruşciov la se­ imperialiste în irunte cu S.U.A. Republicii Somalia deservit de pilotate de americani pot să a-
cetăţeni americani din orăşel« vizioneze filmele romîneşti „Pa­ siunea G.N.U. şi lupta lui ho- şi vor obţine dezarmarea gene­ personal american. In ştire se terizeze unde vor fără să ceară
Detroit, Cleveland, Chicago, gini de vitejie“ şi „Litoral 1959“. Ei a rugat pe tovarăşul Gh. rală şi totală. spune că avionul a pătruns in permisiune, întrucit S.U.A. a-
Youngstown, Cincinatti, Akron. Gheorghiu-Dej să transmită po­ interiorul teritoriului etiopian pe cordă „ajutor“ ţărilor Africii.
Washington şi New York. In a- Timp de două ore, oaspeţii au porului romîn că românii ame­ Pentru soluţionarea problemei Howard White a fost arestat.
ceste scrisori se exprimau sen­ urmărit cu atenţie încordată algeriene o distanţă de 59 de km. şi a Apoi, după ce acesta a prezen­
timente de bucurie în legătură cu imaginile înfăţişînd lupta dusă ricani sînt mîndri de ţara lor aterizat forţat la aerodromul tat scuze în scris pentru în­
faptul că este prima oară cînd un împotriva fascismului şi sceneîe de baştină şi de conducătorii ei — Declaraţia lui Ferhat Ahbas — Galadi (provincia Ogaden). călcarea teritoriului etiopian şi
conducător al poporului romîn oglindind viaţa liberă şi ferici­ pentru atitudinea sa grosolană
vine In Statele Unite, se fă­ tă de astăzi a poporului ro- de astăzi. MOSCOVA 10 (Agerpres). — lor şi guvernelor care năzuiesc După cum s-a aflat în cercu­ ţaţă de autorităţile etiopiene, a-
ceau urări de succes delegaţiei min. Numeroase secvenţe din Spiros Papas (Cincinatti) a TASS transmite: Luînd cuvîn- în mod sincer spre libertate şi rile competente etiopiene, Ho- vionul a tost eliberat şi a pă­
R.P. Romine in activitatea sa la film au fost aplaudate cu en­ ward W. White, inginer al a- răsit Etiopia îndreptîndu-se spre
O.N.U. şi se exprimă totodată tuziasm de cei 50 de invitaţi. declarat: „Este o fericire să viaţiei civile americane, răspun­ Somalia.
dorinţa de a ii se oferi prile­ avem in mijlocul nostru pe a- zător pentru acest zbor, a avut
jul să se poată întâlni cu to­ După aceea a avut loc o ma­ cela pe care poporul nostru şi o atitudine nedemnă şi groso-
să prietenească. Conform obi­ l-a ales drept conducător. As­
ceiului american, la sfîrşitul tăzi, putem fi mîndri cu toţii
mese] mai mulţi invitaţi şi-au de ceea ce s-a realizat în Ro-

mînia“.

varăşul Gheorghe Gheorghiu- exprimat dorinţa de a rosti cu- Au mai luat cuvlntul pentru a tul ia 10 octombrie pe aeropor­ care vor să pună capăt conllic-
saluta delegaţia R.P. Romîne
Dsj. ’ vîntări. Charles Kremer "(New York) şi tul Şeremetievo, înainte de a telor internaţionale. O încălcare a neutratităfii“
Doamna Maria Milla (De­ Spiridon Comaniţa (Young­ pleca spre Cairo, Ferhat Abbas,
Pentru un numeros grup de stown).. primul ministru al guvernului Primul ministru al guvernu­ BEIRUT (Agerpres). — TASS clamate în repetate rin duri de
cetăţeni americani de origină troit) a mulţumit pentru po­ provizoriu al Republicii Alge­ lui provizoriu al Republicii Al­ transmite : Presa libaneză anun­ preşedintele republicii şi reafir­
română va rămine de neuitat sibilitatea ce i s-a oferit de a Primit cu vii aplauze a luat ria, a arătat că vizita sa în geria a arătat că colonialismul ţă că opinia publică protestează mate recent la O.N.U. de pri­
ziua de 8 octombrie 1960, cînd' se întîlni cu oaspeţi atît de dis­ apoi cuvlntul tovarăşul Gheor­ U.R.S.S. marchează o etapă im­ francez s-a putut înrădăcina în prin numeroase petiţii împotri­ mul ministru — scrie ziarul „As-
la sediul misiunii permanente a tinşi, soli ai poporului romîn ghe Gheorghiu-Dej. portantă în relaţiile de prietenie Algeria numai datorită ajutoru­ va apropiatei sosiri In portul Siasa“. Nu putem uita, scrie în
R.P. Romine de pe lingă O.N.U., de pe plaiurile natale. dintre popoarele celor două ţări. lui politic, financiar şi militar Beirut a unor nave ale flotei a continuare ziarul, că flota a şa­
s-au întîlnit cu membrii dele­ Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej El a declarat că sentimentele de din partea statelor membre ale sea americană a ocupat ţara
gaţiei R.P. Romîne în frunte „Ştim, a spus ea, că misiu­ şi-a exprimat convingerea că simpatie care i-au fost exprima­ N.A.T.O. şi îndeosebi din partea şasea americane. „Vizita în a- noastră in 1958, că ne-a ame­
cu tovarăşul Gheorghe Gheor­ nea dv. aici este o misiune no­ poporul american in cea mai te în cursul vizitei sale in guvernului Statelor Unite ale ninţat în repetate rlnduri şi că
ghiu-Dej. Mulţi dintre ei au ve­ bilă, sfintă, care coincide cu mare parte a sa este doritor de U.R.S.S. constituie un mare Americii. Numai datorită acestui pele noastre teritoriale a nouă face acum această vizită pentru
nit de la mari depărtări pen­ dorinţa fierbinte a întregii o- pace. El a vorbit apoi despre sprijin pentru poporul nigerian. a exercita presiuni asupra noas­
tru această întilnire. meniri pentru o mai bună în­ lupta pentru libertate şi un vi­ sprijin imperialismul francez nave din flota a şasea ameri­
ţelegere intre popoare şi pen­ itor mai bun dusă de poporul Ferhat Abbas a spus că re­ tră. Condamnăm cu hotărire a-
Ei au fost primiţi de către to­ romîn. cunoaşterea de facto de către respinge orice rezolvare paşni­ cană în momentul in care la
varăşii Gheorghe Gheorghiu- tru paice. Sute şi mii de guvernul U.R.S.S. a guvernului cest fel de vizite şi cerem să li
Dej, Ştefan Voitec, Leonte Rău- romîni americani ar fi do­ El a înfăţişat pe larg tabloul provizoriu al Republicii Algeria că a problemei algeriene, a sub­ O.N.U. se discută problema de­ se pună capăt“.
tu, Eduard Mezinceseu, Silviu rit să fie împreună cu noi realizărilor istorice obţinute de „nu poate să nu aibă o influ­
JBrucan şi George Macovescu. aici, a spus ea, pentru a poporul romîn în construirea enţă directă şi pozitivă asupra liniat Ferhat Abbas. zarmării constituie o încălcare
vă cunoaşte şl a vă strîn- vieţii noi, condiţiile de trai tot problemei algeriene“. El a sub­
Oaspeţii au oferit tovarăşu­ ge mina“. In încheiere.* doamna mai bune ale oamenilor muncii liniat că în cursul convorbirilor a principiilor neutralităţii pro­
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej un Maria Milla a urat ca eforturile de la oraşe şi sate, a subliniat pe care le-a avut la Moscova a
buchet de garoafe roşii în semn pentru o pace trainică şi prie­ caracterul profund democratic Scurte ştiri • Scurte ştiri o Scurte ştiri
de dragoste şi i-au urat bun tenie intre popoare să fie încu­ al orînduirii noastre de stat. reieşit identitatea deplină de ve­
venit în patria lor adoptivă. nunate de succes. NEW YORK 10 (Agerpres). — La re de Salisbury) a avut loo o ciocni­ continuă execuţiile în rîndurile alge­
In Încheiere, tovarăşul Gh. deri asupra problemelor genera­ 9 octombrie, N. S. Hruşciov, preşedin­ re înţre populaţie şi poliţie. Mulţimea rienilor care luptă pentru independenţa
Tovarăşul Gheorghe Gheor­ Nicolae Balindu (Cleveland), Gheorghiu-Dej a vorbit despre tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a aruncat cu pietre în poliţişti şi în patriei lor, aflaţi în stare de arest.
ghiu-Dej i-a întîmpinat cu căl­ care a fost vreme îndelungată perspectivele deschise poporului te de mişcarea de eliberare a po­ a luat cuvîntul la posturile americane automobilele englezilor. Ziarul „Le Journal de Dimanche“, scrie
dură şi le-a mulţumit pentru preşedintele Uniunii şi Ligii So­ romîn, de hotărîrile celui de-al de televiziune. El a răspuns la între­ că în ultimele 48 de ore au fost exe­
interesul şi dragostea pe care cietăţilor Romîne din America, III-lea Congres al P.M.R. care porului algerian. Coexistenţa bările cunoscutului comentator ameri­ Poliţia a făcut uz de grenade cu cutate sentinţele Tribunalului militar
o manifestă faţă de poporul cea mai mare organizaţie a a avut loc anul acesta. can Susskind referitoare la relaţiile gaze lacrimogene şi a operat arestări francez în procesul altor doi partici­
romîn. Cu emoţie şi cu dorin­ romînilor americani din S.U.A., paşnică între popoare — a spus sovieto-americane şi la alte probleme în masă. panţi la mişcarea de eliberare naţio­
ţa sinceră de a cunoaşte din a arătat că, deşi celor prezenţi Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej
cea mai înaltă sursă viaţa şi nu le-a fost uşor să participe la vorbitorul — este de neconceput ROMA (Agerpres). — 250.000 de
preocupările poporului nostru, această întâlnire, ei au venit
invitaţii s-au strîns in jurul to­ aici cu drag. El şi-a împărtăşit a toastat în cinstea oaspeţilor. fără lichidarea definitivă a co­ ale situaţiei internaţionale. Emisiunea muncitoare agricole — culegătoare de nală. Cei doi patrioţi au fost executaţi.
varăşului Gheorghe Gheorghiu- impresiile culese cu prilejui u- Această întilnire memorabilă, lonialismului şi a tuturor urmă­ în cadrul căreia a vorbit şeful gu­ măsline — au început lupta cerînd PARIS (Agerpres). — In orăşelul
Dej şi al celorlalţi membri ai neî vizite în R.P. Romină. rilor sale. Lupta împotriva co­ vernului sovietic a fost organizată de sporirea salariului, retribuţie egală cu
delegaţiei. A început o ade­ care s-a desfăşurat într-o at­ lonialismului râmîne una din Societatea „Naţional Telefilm Associa­ a bărbaţilor şi asigurarea unui minim studenţesc Antony. situai în împreju­
vărată ploaie de întrebări. Ele Amintind că a plecat din ţa­ mosferă prietenească, a durat sarcinile principale ale popoare- tes“. Cuvîntarea a fost transmisă de garantat de zile de muncă. rimile Parisului, a avut loc o mani­
se refereau la cele mai diferite ră în 1914, el a spus că în a- mai multe ore, oaspeţii despăr- toate posturile de televiziune din Sta­ festaţie a studenţilor din instituţiile de
domenii, de la producţia de nul 1929, cînd s-a reîntors pen­ ţindu-se eu greu de gazdele lor. Primele greve organizate de munci­ învăţămînt superior din capitala Fran­
tractoare româneşti, la propu­ tru o scurtă vizită a constatat
nerile R.P. Romîne pentru co­ că în Romîni a nu se produsese =®8 : tele Unite ale Americii. toarele agricole au avut Ioc în pro­ ţei, la care au participat aproximativ
laborarea balcanică, de la si­ nici o schimbare în ce priveşte vinciile Foggia, Bari, Gatanzaro şi în o mie de persoane şi care s-a desfă­
tuaţia studenţilor din ţară şi situaţia oamenilor şi aspectul Compiofuf monopolurilor internationale MOSCOVA 10 (Agerpres). Intr-o alte regiuni, şurat sub lozincile „Studenţii declară
pînă Ia exportul de utilaj petro­ ţării. telegramă adresată lui Mamadou Dia,
lifer sau relaţiile romino-ame-
ricane. In 1958, cînd a revenit împotriva Republicii Congo preşedintele guvernului Republicii Se­ PARIS (Agerpres). — In Algeria „Nu“ războiului! “, „Pace în Algeria!“.
din nou in ţară, el a fost co­ negal, N. S. Hruşciov, preşedintele
In legătură cu întrebările pu­ pleşit de marile schimbări pe­
trecute. care purtau pecetea DAMASC (Agerpres). După da monopolurilor occidentale un Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. Bertrand R üssel despre
se, tovarăşul Gheorghe Gheor­ activităţii creatoare a poporului cum menţionează ziarul „An guvern în frunte cu Chombe. declară că guvernul U.R.S.S. recu­ n ecesitatea dezarm ării
romîn, constructor al socialis­ Nasr“, acţiunile separatiste ale noaşte Republica Senegal şi este gala
ghiu-Dej a dat ample explica­ mului. In numele romînilor a­ marionetei Chombe se desfăşoa­ Încercările colonialiştilor de să stabilească relaţii diplomatice cu LONDRA (Agerpres). — „Răz­ boi nuclear şi nu sporeşte se­
ră potrivit planului elaborat la a conrupe pe unii din deputaţii ea. boiul nuclear ar fi o nenorocire curitatea populaţiei Angliei sau
Presa indiană crifică poziţia puterilor conferinţa secretă a reprezen­ parlamentului congolez şi de a-i fără seamăn“, scrie filozoful en­ a vreunei alte ţări“, scrie el.
tanţilor monopolurilor interna- forţa să ia atitudine împotriva NEW YORK (Agerpres). — Cores­ glez Bertrand Russel, preşedin­
ţionare care a avut loc de cu­ guvernului legal al lui Lumumba pondentul din Salisbury (Rodezia de tele Organizaţiei „Mişcarea pen­ Salvarea noastră nu constă în
rînd Ia Bruxelles. au drept scop să-l ajute pe Sud) al agenţiei United Press Inter­ tru dezarmarea nucleară“ in forţa militară, ci in lichidarea
Chombe să separe definitiv bo­ national relatează că la 8 octombrie treptată a izvoarelor de provo­
„La conferinţă, potrivit afir­ gata provincie Katanga de Re­ în aşezarea Harar (situată în apropie­ săptămînalul „Peace News“. Pă­ cări care pot determina ţările
maţilor ziarului, au luat parte rerea oficială a Occidentului să recurgă ia război, continuă
reprezentanţi ai celor mai mari publica Congo“. este că războiul nuclear poate Russel.
bănci şi societăţi industriale fi preîntîmpinat făcînd ca Oc­
occidentale la O. N. U. care au investiţii de capital în Statele africane critică acţiunile cidentul să fie suficient de pu­ Referindu-se la „riscul“ legat
Congo, printre care investiţi! de ternic. In Răsărit există însă de politica dezarmării nucleare
DELHI 9 (Agerpres). TASS tă, propuneri care au fost pre­ aproximativ patru miliarde do­ lui H am m arskjoeld o părere opusă. întreaga isto­ unilaterale a Angliei, despre ca­
transm ite: „America nu urmă­ zentate de premierul Hruşciov lari numai în provincia Katanga rie dovedeşte că cursa înarmă­ re vorbeşte Occidentul, Russel
reşte dezarmarea generală şi in cadrul actualei sesiuni a A- LONDRA (Agerpres). TASS veşte funcţiile O.N.U. în Congo. rilor nu duce la menţinerea pă­
totală ci un control asupra dunării Generale reprezintă un unde se află 60 la sută din bo­ transmite ! Statele africane, scrie Intr-un articol redacţional zia­ cii“. a arătat că „riscul este înso­
înarmărilor, adică, de fapt, un pas important spre reglementa­ găţiile naturale ale Congoului. ziarul englez de duminică „Ob- ţitorul oricărei politici bazate
control fără- dezarmare“, scrie rea definitivă a acestei proble­ Conferinţa a discutat măsurile server“, , critică tot mai aspru rul arată că poziţia secretaru­ Russel respinge părerea pe arme nucleare“.
intr-un articol de fond consa­ pentru separarea provinciei Ka­ acţiunile secretarului general al lui general al O.N.U. care per­ cercurilor guvernante din An­
crat lucrărilor sesiunii Adunării me atît de serioase“. tanga de Republica Congo. O.N.U., Hammarskjoeld, în Con­ mite belgienilor să livreze ar­ glia care consideră că înarma­ „Este însă mai nobil şi mai
Generale a O.N.U. săptămina- „In recentele declaraţii ale Drept prim-pas s-a proiectat ca go. După cum arată corespon­ mament rebelilor din provincia rea nucleară ar putea fi un uman să se recurgă la un risc
lul indian „Delhi Times“. Zia­ guvernul central al lui Lumum- dentul din New York al ziaru­ congoleză Katanga este „de ne­ „factor de reţinere“. „Faptul că legat de renunţarea la cursa
rul arată că „recentele propu­ conducătorilor americani, scrie ba să fie împiedicat de a-şi lui „Observer“, intre Hammars­ înţeles“. „Consiliul de Securi­ Anglia dispune de oombe cu înarmărilor, decit să se trăias­
neri ale Uniunii Sovietice cu în continuare ziarul, nu sesizăm kjoeld şi ţările africane, îndeo­ tate, subliniază „Observer“, tre­ hidrogen nu micşorează cîtuşi că în condiţiile riscului şi mai
privire la dezarmare concreti­ nimic care ar putea constitui exercita puterea asupra pro­ sebi Ghana şi Guineea, există buie să insiste ca Belgia să în­ de puţin Posibilitatea unui răz-
motiv de încurajare pentru spe­ vinciei Katanga şi ca în Ka­ divergenţe serioase In ce pri­ ceteze să mai acorde vreun aju­ mare de care este legată poli­
zate intr-un acord cu privire la ranţele noastre sincere că Sta­ tanga să fie creat sub egi­ tica actuală care duce la dis­
dezarmarea generală şi comple­ tele Unite îşi vor revizui poziţia tor militar“. trugerea de vieţi omeneşti“.

intransigentă.

Redacţia şi administraţia «aru lu i: str. 6 Martie or. 9.- Telefon: 18S| 189] 75, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 .din 6 noiembrie 1949, - « c a r u l: .intregţtaderea Rol !grafică „1 Mai“- « Deva.