Page 34 - 1960-10

pag. 2 Dgm m !0 m m m um Nr. 1803

Unul din cei o mie Suvlimeniul gazetei

şi o sută de perete Luna prieteniei romîno'-sovie- raional A.R.L.U.S. organizează va îi prezentată astăzi în faţa
tice constituie pentru oamenii O seară de muzică Ceaicovski la muncitorilor conferinţa „Tehni­

Aşa cum şade rezem at în aveam unde să ne invirlim De multă vreme, la laminorul pe şeful de echipă Ovidiu Scur- muncii din regiunea noastră nu oare vor participa muncitori din ca septenalutui în acţiune".
de 650 mm. de la Hunedoara, tu. criticat pentru neglijenţă în numai un prilej deosebit de ma­ întreprinderile oraşului, cadre
ciom ag, puţin aplecat înainte, in ea. O căm ăruţă şi tindă in serviciu. Astăzi, el este unul din nifestare a dragostei şi ataşa­ didactice, elevi. Tot astăzi, la Căminele culturale din Miercu­
s-a încetăţenit un obicei. La in­ cei mai buni maiştri ai secţiei. mentului faţă de marea Uniune Uzinele metalúrgico - chimice rea, Săsciorj şi Pianul de Sus
cu cojocul miţos care-i ajunge care nu te puteai m işca de va­ trarea ori la ieşirea din schimb, Sovietică şi popoarele ei, dar şi Zlatina va avea loc conferinţa organizează seri de întrebări şi
aproape că nu-i om din secţie Printre cei vizaţi la început se o scumpă tradiţie pentru între­ „Din noile proiecte ale oameni­ răspunsuri pe tema „Ce e nou
pină-n pămint şi căciula tot tră. Ce vrei — casă făcută care să nu sc oprească — iie şi afla şi laminatorui Balaş Andrei, gul nostru popor muncitor. lor de ştiinţă sovietici" urmată în agricultura U .R .S.S.“, la ca­
pentru un moment — în faţa criticat atunci pentru lipsa de de un program artistic. re vor participa colectivişti şi.
m iloasă şi trasă pe frunte de moşi, pe vremeea boierilor. vitrinei cu caricaturi. Cei oare o preocupare faţă de agregate şi Manifestările cultural-artisti- alţi oameni ai muncii.
privesc zîmbesc, iar dacă sînt necuraţi rea locului de muncă. ce ce au loc în întreaga regiu­ In cadrul manifestărilor ce au
puţin intr-o parte, ştrengăreş­ Sim ţeam că unui colectivist în grup, comentează, aprins. Cei Dacă Balaş este astăzi pe pa­ ne dovedesc înaltele simţăminte loc astăzi, după conferinţa „Ex­ La întreprinderile miniere Te-
vizaţi îşi pleacă capul ruşinaţi. noul fruntaşilor, aceasta se da­ pe care oamenii muncii le nu­ liuc şi Ghelar. au Mc concursuri
te, Ion Paştiu aduce mult cu nu-i stă bine intr-un asem e­ torează în bună parte şi supli­ tresc faţă de omul sovietic. perienţa sovietică în organiza­ „Cine ştie cîştigă“ pe tema
Vitrina cu caricaturi intitulată mentului satiric.
un cioban pe care mi se pare nea coteţ. Trebuia să-m i fac modest ..Supliment satiric al g a­ Manifestări cultural-
zetei de perete „Laminorul ro­ Electricianul Simos Iorgus, artistice
că l-am văzut intr-un tablou casă şi mi-am făcu t! C asă şu“, îşi are povestea ei şi n-ar era „clasificat“ la început prin
f-i lipsit de interes să i-o cunoaş­ tre somnoroşii secţiei, printre Astăzi, la casa raională de
sau într-o sculptură. Dar el cum se face acum, cu clouă tem. cei care pierdeau timpul de po­ cultură din Alba Iulia Consiliul
mană. Cum măsurile maistrului
nu-i cioban. Şi chipul său. cam ere de locuit mari, cu fe­ In urmă cu un an, într-o şe­ n-au dat rezultate scontate, su­ Fesfivalul
dinţă de partid, cineva a propus plimentul i-a „închinat“ cîteva
brăzdat doar de cîteua cute restre largi, cu şpais şi piv­ versuri. rea muncii în abataje" ce va fi „Noutăţi tehnico.-ştiinţifice so­
înfiinţarea ei. Propunera a fost
line care-i fac înfăţişarea mai niţă. Spuneţi că mi-am făcut primită bucuros şi cei însărci­ expusă la clubul minier din Lo- vietice în minerit“, iar la clubul
nea, orchestra clubului va pre­ sindicatelor din Deva conferinţa
lum inoasă, n-a avut cinstea cam multe într-un. singur an ?• zenta un concert de cîntece so­ „Automatizarea procesului de

să fie im ortalizat piuă acum E-adevărat. Atitea tiu mi-am

de mina iscusită a vreunui făcut în toată viaţa înainte

pictor sau sculptor. d e a intra în gospodărie. Nu vietice. De asemenea, la Cugir producţie în U .R .S.S.“,

F.l este un simplu colecti­ mi-am făcut pentru că n-am film ului soviefic: „ SERIOjA Í6

vist din Daia __ _ putut. Şi nici

Romînă: „Unul nu s-ar fi putut.

din membrii ce­ Din carnetul Fn gospodărie

lor o mie şi o REPORTERULUI insă... Consi­ naţi cu această treabă s-au apu­ Rezultatul este că astăzi S i­

sută de familii liul de condu­ cat de lucru. mos Iorgus foloseşte, din plin

care alcătu­ cere m-a ajutat Erau destule lipsurile în viaţa cele 8 ore de muncă, nu mai
iesc marea gospodărie a co­ tînărului colectiv ce abia se în­ doarme noaptea în serviciu şi
lectiviştilor dăieni“. Mai pre­ cu camionul la transportul^ jghebase. Fiecare zi de muncă se numără printre electricienii
cis, unul din colectiviştii sim ­ nisipului şi pămintului, apoi oferea numeroase subiecte, pe buni.
mi-a dai car şi boii cu care
care P. Condei (tovarăşul a in­
pli, care muncesc în brigada mi-am adus cărăm ida pină Cîn'd într-un schimb, maistrul
acasă, in curte. Doar munca , sistat să nu-i dăm numele în vi­ Adrian Fiilop a rebutat peste
5-a de cîmp.

Deci, pdrtul mai înşeală ci- zidarilor m-a costat in bani leag, nu că ar fi lipsit de sim­ 500 tone laminate, suplimentul
teodată. De ce si-a pus cojo­ 1.500 lei. Tim plăria casei am ţul răspunderii, dar ţine mult l-a „fotografiat.“ într-o carica­
cul şi căciula şi s-a mai înar­ făcut-o in atelierul g o sp od ă ­ Ia acest pseudonim), operativ, tură de toată frumuseţea. Luna

mat şi cu ciom agul ? Foarte riei, la preţ ieftin. Şi, m ai e a ştiut să le prindă cît se poate următoare, schimbul lui a .avut
ceva. Tot timpul cit am lucrat
simplu. In noaptea asta e de la ridicarea casei, am primit de bine în caricaturi şl epigra­ cele mai puţine rebuturi. Ca ur­
pază şi pentru: că frigul a în­ un m are ajutor din partea me izbutite. mare, o nouă caricatură (de
multor colectivişti care, in data aceasta pozitivă), îl înfă­
ceput să cam stringă... timpul lor liber, mi-au aju­ La început mai timid, apoi ţişează pe maistrul Fiilop ca pe
Ion Paştiu e inteligent şi tat la lucru fără plată... din ce în ce mai hotărît, supli­ cel mai mare duşman al rebu­
mentul şi-a îndreptat săgeţile turilor.
cumpănit, dar fără să fie <ie- P e faţa lui Ion Paştiu se spre locurile nevralgice ale pro­
citeşte o adîncă bucurie lăun­ ducţiei. „Acele“ lui s-au înfipt Dosarul suplimentului satiric
loc zgîrcit la vorbă. Aşa că trică. Bucuria omului care aidoma vestitei acupuncturi chi­ vorbeşte de marea popularitate
simte din plin vremurile mi­ nezeşti şi a vindecat numeroase de care se bucură în rîndu! oa­
firul "discuţiei se încheagă r e ­ nunate, pe care abia le-a în­ „răni" ce frînau munca colecti­ menilor din secţie. Ea se dato­
pede. E căsătorit şi are doi trezărit în clipele de visare vului de laminatori. rează faptului că corespondenţii
sufletească.
băieţi — pe Achitn, care-i în Să răsfoim puţin voluminosul lui au intervenit la timp, au se­
— De vre-o lună de zile dosar al suplimentului, care vor­ sizat lipsurile, satirizînd pe toţi
clasa a treia şi Ionel, pe-a-n- m -am şi mutat în casa cea beşte de la sine despre bogata acei care prin abaleri frînau bu­
nouă —- continuă el să p o­ sa activitate.
iiia, la şcoală, — şi o fetiţă, vestească. Zilele acestea am nul mers al producţiei.
terminat tencuitul exterior. Prima caricatură, îi înfăţişa L. MĂGUREANU
pe Anicufa, care deocam dată Acum am am biţia să nu mai
umblă numai prin ^ ogradă văd lam pa cu gaz „fumînd"
în casă. Pină în prim ăvară
fiind de trei anişori vreau să trag curentul elec­
tric, şi-apoi să-mi cumpăr şi
In gospodărie a intrat de radio...

puţină vreme. Doar de vreo înainte de a ne despărţi,
Ion Paştiu a ţinut, să mai a-
doi ani. P ărerea? Mai mult dauge : Film ul sovietic „Seriofa'1, dis­ tele şi lumea înconjurătoare
tins cu premiul „Globul de cris­ prin prism a înţelegerii şi sen­
decît bună. 'r ! — Toate acestea le-am fă ­ tal“ la Festivalul internaţional sibilităţii lui.
cut fără să-mi trag de la gu­ al filmului de la Karlovy-Varij
— Să judecaţi singurii — ră. CÂncl îţi. tragi de la gură, Lum ină electrică — 1960, este transpunerea pe Alături de cunoscuţii actori
nu poţi să munceşti cum tre­ ecran a nuvelei cu acelaşi nume
spune el. Anul trecut am avut buie. Toamna trecută am tă ­ la G ura-Z lata de Vera Panooa. Filmul ne dez­ S erghei Bondarciuc şi. 1rina
250 zile-muncă. Am adus d- iat un porc de aproape două văluie, prin scene pline de rea­ Scobţeva, in rolul principal a-
casă 1.500 kg. grîu, 2.500 kg- sute de kile. Anul acesta voi lism şi gingăşie, universul su­ pare micul Borea Barhatov.
porumb, 750 kg. cartofi, şi tăia doi porci în greutatea to ­ fletesc al copilului ce păşeşte in
alte produse. Atitea produse tală de vreo trei sute de kile... viaţă, şi care priveşte evenimen­ In fotog rafie: O scenă din
filmul „S erioja“, ce rulează )a.
n-a văzut casa noastră nicio­ M. C. Drumul care duce 'de la Ha­ iul trebuie terminat cît mai re­ plan local, suma şi unele con­ cinematograful „Filimon Sîrbu“
ţeg spre ©lopotiva, porneşte în pede, pentru ca lumina electrică ducte le-am folosit din deşeuri,
dată ! Şi, pe deasupra am pri­ pantă lentă, ca apoi să se a- să pătrundă în camerele caba­ din Deva.
vînte, înspre culmi pînă sus, nei cu o zi m ai.devreme. îîşa că întreaga construcţie costă
mit şi ceva bani... Ce-am fă ­ unde frunţile munţilor sînt scăl­ abia vreo 10.000 lei...
cut cu atitea produse ? Mi-am date de soare din zori şi pînă-n Printre muncitorii de aici am
seară. Tot timpul urcuşului te recunoscut pe tov. Matei E: Du­ Prin munca voluntară depu­
oprit cîte mi-au trebuit iar întîmpină trecînd, cînd pe o par­ mitru» Constantin Dima şi Ion să. prin folosirea resurselor lo­
te, tind pe alta a drumului, Constantinesou, care făceau
prisosul l-am vîndut. Din ve­ Rîul Mare. cale, cît şi prin întrebuinţarea Construcţiilor zootehnice
frflggm m m ului ’deşeurilor şi recondiţionarea u-
nituri mi-am cumpărat vacă. Acesta este drumul care duce
către cabana Gura Zlata, pitită muncă voluntară. Căţăraţi pe nor piese vechi, s-au obţinut e-
Peste vară mi-am făcut casă între vîrfurile munţilor Brădăţel, stîlpi, electricienii Ion Olaru şi conomii în valoare de peste toată aten ţia!
Emil Biriş, întindeau ultima por­ 80.000 .lei.
nouă. Trebuia! Casa bătrînă Valea Mare, Cioaca Radesului şi ţiune de sîrmă de la turbină spre întărirea economico -organiza«) daţii costisitoare şi multă rrr-
nu mai era de noi. Ferestrele Gorganul. cabană, iar alţi electricieni fă­ Anul acesta, cabana de la Gu­ torică a gospodăriilor agricole noperă pentru nivelarea te,
erau at.it de joa se că se uitau ceau instalaţiile de iluminat. Pe ra Zlata a găzduit peste 2.400 colective este strins legată de nurilor şi amenajarea drumu­
Am poposit la cabană într-o tehnicianul Gheorghe Gosma înfăptuirea unui program sus­ rilor de acces. In al treilea rinei,
clinii pe geam la mtncarea de dimineaţă, nu de mult. La cîţi- l-am întîlnit la turbina construi­ de turişti. , ţinut de construcţii: grajduri, nu peste tot se foloseşte mun­
tă şi ea de curînd. Făcea ulti­ In anul viitor desigur-, ei vor magazii, silozuri, remize, mater­ ca voluntară, îndeosebi a tine­
pe masă. Şi-apoi, nici nu mai va paşi de clădire, un lac de mele probe la generatorul de cu­ nităţi, saivane, coteţe pentru retului pentru săpături, confec­
proporţii reduse, se scurge pe o rent electric. L-am întrebat de ii şi mai mulţi. Maistrul Ion porci şi păsări, ţionarea cărămizilor, deservirea
Bogată activitate sportivă vînă de pămînt, după care se unde a primit turbina şi cele­ Blidaru de la laminorul blu- zidarilor şi dulgherilor şi alte
aruncă undeva jos, la o adîn- lalte materiale. ming din Hunedoara, muncitorul Obiectivele întrecerii care pri­ lucrări. La G.A.C. Daia Romînă,
Elevii şcolii medii din tupeni. îost propuşi să facă parte din i1ie Grozav de In fabrica Cera­ vesc construcţiile din sectorul unde s-au organizat frumoase
sub conducerea profesorului do secţia handbal redus a asocia cime de 30 de m. — Turbina am refăcut-o noi, zootehnic se rezumă la darea acţiuni de muncă voluntară, la
educaţie fizică Angliei Slăvuţea- Oamenii, adunaţi în jurul u- iar stâlpii au fost procuraţi pe mica din Baru Mare, colectivis în folosinţă înainte de termen a construcţia căminului cultural,
nu, desfăşoară o rodnică activi* (iei Minerul Lupeni. tul Tosif Pasc din Peşteniţa şi construcţiilor planificate şi ief­ săpăturile la noile construcţii
taie sportivă. Astfel. în vederea Tot în vederea îmbunătăţiri! nui canal în construcţie, menit mulţi alţii, care au petrecut a- tinirea lor prin folosirea pe zootehnice s-au efectuat anul
crosului ..Să îniîmpinăm 7 No­ să ducă apa pînă la turbina.ca­ nul acesta zile plăcute la Gura scară cît mai largă a materia­ acesta, aproape exclusiv pe ba­
iembrie". peste 100 de elevi fa° activităţii sportive din şcoală re în curînd va lumina cabana, Zlata, la anul viitor vor găsi la lelor din surse locale şi a mun­ ză de zile-muncă. La fel la
intense antrenamente. Alţi 68 cfo mai mulţi elevi au prestat 250 aşează piatră lîngă piatră. To­ această pitorească aşezare turis­ cii voluntare. In angajamentele G.A.C. Reciu s-au plătit 15.000
elevi se pregătesc în aceste zilo ore de muncă voluntară la a- tică lumină electrică. lor, colectiviştii din Cîlnic s-au lei pentru confecţionarea de că­
să devină purtători ai insignei menajarea unui teren de handbal angajat să reducă costul aces­ rămizi unor oameni din afara
G.M.A. Un număr de elevi atf redus. SIDONIA RUSAN tor construcţii cu 30 la sută. gospodăriei, bani care , puteau
fi utilizaţi pentru procurarea
N. ROVENŢA In gospodăriile colective din altor materiale.
raionul Sebeş există preocupa­
corespondent re pentru asigurarea construc­ In etapa actuală, cînd ferme­
ţiilor necesare dezvoltării secto­ le zootehnice trebuie dezvol­
In anul 1958, gospodăria agri- G. Â. S , Călan poale deveni ţul de cost la fiecare din cele rului zootehnic. Numai în acest tate într-un ritm rapid şi cînd
lă de stat din Câlan şi-a în- 2.985 tone siloz, este cu 13 Iei an a fost începută construcţia posibilităţile economice ale u-
teiat activitatea financiară cu o unitele puternică şi rentabilă mai mare decît cel planificat. nor gospodării colective sint
semnate pierderi. Studiind te- a 10 grajduri din care 2 sînt oarecum rămase In urma nece­
eindc cauzele oare au dus la o tine dar mai consistente, cum Datorită unei mai bune orga­ Astfel, cocinile purceilor sînt De ce este d e ficita r terminate şi la restul se lucrea­ sităţilor de construcţii impuse
emenea stare de fapt, s-a a- sînt porumbul siloz, tăiţeii de nizări a muncii, a aplicării re­ necorespunzătoare, slab lumi­ ză ; s-au construit 15 silozuri de ritmul de dezvoltare a sec­
ns Ia concluzia că în primul sfeclă etc. Totodată, a atras a- gulilor agrotehnice, s-au obţinut nate şi neîncăpătoare. De ase­ sectorul legumicol ? pentru furaje şi alte construc­ torului zootehnic, accentul prin­
nd ele sînt de natură organi- tenţia asupra menţinerii igie­ depăşiri de plan şi la unele menea, calificarea personalului cipal trebuie pus pe ieftinirea
torică şi că îmbunătăţind a- nei adăposturilor, a furajării, produse vegetale. De pe cele care îngrijeşte acest sector este G.A.S. Călan a investit în a- ţii. substanţială a construcţiei de
astă activitate se va putea adăpării şi mulsului vacilor la 105 ha. cultivate cu orz, produc­ slabă. Din această cauză, pro­ nul acesta sume importante şi Ceea ce caracterizează adă­ grajduri. Este necesar ca noile
uşi ca gospodăria să ajungă ore fixe, lucruri care în trecut ţia medie la ha. a fost de 2.134 centul admis de mortalitate la în sectorul legumicol. Cea mai construcţii de grajduri să fie
cel mai scurt timp rentabilă, kg. faţă de 2.000 kg. cît s-a purcei a fost depăşit pînă în mare parte a grădinii gospo­ posturile noi pentru fermele făcute după proiecte care să
lăsau mult de dorit. planificat. Acest fapt a făcut prezent cu 1 la sută. Ca urma­ dăriei se găseşte la secţia din prevadă soluţii cît mai econo­
lucreze fără pierderi plani- Şi rezultatele n-au întîrziat ca preţul de cost al unui kg. de re, din cei 1.809 purcel plani­ Bîrcea. Aici; din cauza efectuă­ zootehnice din raion este con­ micoase, să se renunţe — aşa
:ate, ba mai mult chiar, în orz, să scadă de la 0,60 lei cît ficaţi a se realiza pînă la 1 rii cu întîrziere a stropirilor strucţia trainică şi posibilită­ după cum arăta un tovarăş
itorul apropiat (anul 1961) să se arate. Producţia de lapte se prevede în plan, la 0,57 lei. septembrie a.c., nu s-au obţi­ contra atacului de mană şi a inginer zootehnist — la poduri,
-şi încheie activitatea finan- a crescut simţitor, ajungînd De asemenea, Ia ovăz şi cartofi, nut decît 1.267, iar preţul de neefectuării în bune condiţii a ţile de adaptare a unor mici ceea ce ar micşora cheltueilîle
ară cu un beneficiu de 352.000 pină la 1 septembrie a.c. la preţul de cost a ajuns să se în­ cost pe bucată este mai mare unor lucrări de întreţinere, cir­ mecanizări. Sînt trainice şi mo­ de execuţie. Apoi, trebuie alea­
i. indicaţiile valoroase date in 1.996 hl. faţă de 1.599 hl. cit cadreze în cel planificat. cu 61 lei d'ecît cel planificat. ca 8 —10 la sută din producţia derne grajdurile gospodăriei a- să o mai bună amplasare a lor,
.rsul anului trecut de către prevede planul la zi. Totodată, legumicolă a fost compromisă, gricole colective din Daia Ro­ în terenuri oare să nu nece­
ganizaţia de partid şi consi- preţul de cost al laptelui a scă­ In lupta pentru scăderea' pre­ Şi la sporul în greutate al bo­ /ceasta a grevat preţul de cost mînă, Gîrbova, Reciu, Miercu­ site mari dislocări de pămînt,
il gospodăriei au dus la ob- zut la 1,22 lei litrul, deci sub ţului de cost au fost antrenaţi vinelor pentru îngrăşat, preţui cu 2—3 bani pe fiecare kg. de rea şi din multe alte gospodă­ fundaţii şi drumuri de acces
ierea de succese însemnate pe preţul de cost planificat. Con­ şi mecanizatorii gospodăriei. de cost planificat a fost depă­ legume şi zarzavaturi. Este bine costisitoare şi, ceea ce este şi
Ie a rentabilizării gospodăriei comitent, s-a ajuns ca fără Prin economii Ia carburanţi şi şit mult, întruclt în furajarea ca organizaţia de partid şi con­ rii colective. Dar ele au costat m;ai important, să se foloseas­
: stat din Călan. cheltuieli suplimentare, produc* piese de schimb, ei au reuşit să. acestora s-au folosit nutreţuri siliul gospodăriei să ia din timp mult, deşi puteau fi mai ieftine.
reducă pînă în prezent cheltu­ scumpe şi prea puţin consisten­ măsurile necesare ca pe viitor că pe scară cît mai largă mun­
C îte va din succesele ţia de viţei să crească la 90 ca­ ielile pe fiecare tractor cu peste te. Furaje scumpe s-au folosit sectorul legumicol să nu fie de­ Iată cîteva din cauzele care
pete faţă de 48 cit era planifi­ 3.000 lei. ficitar ei să aducă venituri. ca voluntară şi materiale lo­
în re g isfra te în ultimul cat. De aici au fost realizate şi în hrana oilor. De aceea, deşi au condus la creşterea costu­
economii în valoare de 5.124 Iei. Datorită realizărilor obţinute, -k rilor unor construcţii de graj­ cale.
timp La obţinerea acestor succese a în primele 8 luni ale anului, producţia acestora a crescut la
contribuţie însemnată au adus-o pierderile gospodăriei de stat Din cele relatate, reiese că duri. In primul rînd1 pentru că
Pentru a face din gospodărie lucrătorii Constantin Negru şi din Călan pentru această pe­ 347 hl. lapte faţă de 290 hl. cît organizaţia de partid şi consi­ acestea sînt făcute după pro-
unitate puternică şi rentabi* Petru Brăţan, îngrijitori-mul- rioadă, sînt cu 382.000 lei mai liul gospodăriei de stat din Că­ ieote care prevăd soluţii costi­
. consiliul gospodăriei, cu gători la fermă de vaci. mici decît cele planificate. prevede planul, preţul de cost lan au depus unele eforturi în sitoare. In al doilea rind, mul­
irijinul organizaţiei de partid, vederea rentabilizării acestei u- te ferme zootehnice au fost am­
analizat periodic felul cum se Realizări de seamă s-au ob­ In se cto ru l zootehnic planificat pe hl. de lapte a fost nităţi. Ele nu sînt însă pe mă­ plasate în terenuri cu pante
;sfăşoară munca în diferite ţinut şi în ceea ce priveşte spo­ sura posibilităţilor. 'Gospodăria mari, unde sint necesare fun­
imuri de producţie şi a luat rul în greutate a unor animale. preful de cost poate fi depăşit cu 62 de lei. Deşi cunos­ de stat din Călan poate da oa­
ăsuri corespunzătoare. Cu prl- Prin introducerea Ide masă ver­ menilor muncii mai multe pro­ Cărţi apărute
jul analizei făcute la sfîrşitui de în furajarea porcilor pentru si mai mult redus cute aceste deficienţe, organi­ duse agricole şi la un preţ de
nii ianuarie a.c., bunăoară, îngrăşat, sporul mediu zilnic cost mult mai scăzut. Pentru V. NEGOMIREANU Irigarea porum­ 204 pag. — 6,25 lei.
a constatat că faţă de plan pe cap de porc, în perioada 1 i zaţia de partid şi consiliul gos­ aceasta este însă necesar a se bului (Biblioteca agricolă). ARAGON Săptămîna patimilor (roman)
•a înregistrat un deficit de ianuarie — 1 septembrie a.c., intensifica munca politică în 76 pag. — 1,40 lei.
400 litri lapte. S-a constatat, a fost de 800 gr. faţă de 550 La gospodăria de stat din Că­ podăriei de stat din Călan n-au rîndul lucrătorilor gospodăriei. 668 pag. - 15,60 Iei.
3 asemenea, că preţul de cost gr. cit prevede planul. In felul lan există condiţii pentru ca Este apoi necesar ca organele EMINESGU Poezii MENEl.AOS LUDEMIS Cerul se în­
3 litrul de lapte urcase la 2,40 acesta, preţul de cost pe kg. a preţul de cost în sectorul zoo­ luat măsuri corespunzătoare Trustului regional Gostat să a- Edijie îngrijită de perpessicius,
1. In această situaţie, consiliul scăzut la această categorie cu tehnic să fie cu mult mai redus. corde acestei unităţi un spri­ nourează (Povestire).
indicat folosirea în hrana a- 4,54 lei sub' bel planificat. Dar, în acest sector sînt încă pentru înlăturarea lor, pentru jin mai eficient, mai calificat. Guvînt înainte de M. Beniuc, Guvînt înainte de Demostene Botez.
imalelor a unor furaje mai ief- deficienţe care împiedică redu­ Ed. a ll-a. 200 pag. — 2,75 lei.
cerea lui, asigurarea la un preţ de cost E. BERGHIAN GlOVANNl GERAlANE'fTO Memoriile
668 pag. — 35,00 lei (pergamoid), unui bărbier
cit mai scăzut a furajelor ne­ Prefajă de Palmiro Toglialti.
ARiSTIZZA ROAÎANESGU 30 de ani 280 pag. - 6,25 lei.
cesare animalelor în viitoarea
Amintiri.
perioadă de stabulaţie. Numai

aşa se poate explica de ce pre-