Page 35 - 1960-10

Nr. 1803
D in a c tiv ita te a co m u n iştilo r de la Strădaniile au dat
com plexul C .F .R . Teiuş-Coşlariu
r Comitetul de partid al com­
plexului G.F.R. Teiuş-Coşlariu
desfăşoară, prin organizaţiile de
bază din unităţile C.F.R., o ac
tivita te multilaterală. Munca po­
litică şi organizatorică depusă,
a dus la obţinerea de rezultata
bune în ce priveşte primirea în
.partid, organizarea noului an
şcolar în învăţămîntul de din activul fără de partid. S-au
. partid, desfăşurarea muncii po­ organizat 9 cercuri de economie
litice de masă, difuzarea presei concretă, 4 cursuri serale anul
de partid, îndeplinirea sarcinilor I. 8 cursuri serale anul II, 8
economice etc.
Noi membri s*i candidaţ*i
de partid
Organizaţiile de bază din ca­
drul complexului, se ocupă cu
răspundere de primirea în rin-
Hurile lor a noi membri şi can­
didaţi de partid. Ele atrag în
rindurile membrilor şi ale can­
didaţilor de partid pe cei mal
înaintaţi muncitori fruntaşi. în
producţie, oameni care se bucu­
ră de prestigiu şi autoritate în
faţa maselor, luptători înflăcă­
raţi pentru înfăptuirea politicii
partidului şi guvernului. O mare
atenţie se acordă primirii în rîn-
dul membrilor şi candidaţilor 'do
partid a celor mai merituoşi -şl
mai vrednici membri ai U.T.M
Peste 80 la sută din cei primit)
•Int tineri utemişti.
Activitatea organizaţiilor de
bază în domeniul muncii de-pri­
mire în partid a dat rezultate
bune. De la alegeri şi pînă în
prezent, au fost primiţi, pe com­
plex, 72 membri şi 72 candidaţi
He partid. Rezultatele cele mai
bune le-au obţinut organizaţia de
bază dc la mişcare-Coşlariu, ca­
re a primit 28 'de membri şi 21
candidaţi de partid şi organiza­
ţia de bază de la mişcare-Teiuş
•care a primit. 15 membri şi 13
candidaţi de partid.
T o sfi membrii sti ca n d id a ţ¦ ii
de p a rtid cuprinşi
în învîst¦ am înf
Pregătirea şi deschiderea în mult între agitatorii din staţii!«
bune condiţiuni a anului şcolar C.F.R. Teiuş şi Goşlariu.
=2005=
Consfătuire cu ag itatorii
' Recent, la uzina „Victoria" agitatorilor au avut un sprijin
din Călan, a avut loc o consfă­ •preţios prin studierea şi prelu­
tuire cu agitatorii, din toate or­ crarea.' materialelor .apărute în
ganizaţiile de bază ale uzinei.
In cadrul consfătuirii s-a a-
nalizat modul în care „Carne­
tul agitatorului“, organ al Co­
mitetului regional de partid, a-
jută agitatorii în munca pe care sele obţinute de agitatorii cu ex-
o desfăşoară.
Din discuţiile purtate în cons­
fătuire a rezultat că majoritatea
---- :-==ae-
Economii în valoare
' Muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii de la I.R.E.H. Deva, de­
pun eforturi sporite în lupta de
a realiza cît mai multe econo­
mii în producţie. Astfel, econo­
mii importante au îost obţinute
prin reducerea consumurilor spe­
cifice de combustibil şi a consu­
mului propriu tehnologic. De a-
semenea, o atenţie deosebită se
In lupta pentru «m m
M uie folosite toate posibilităţile
(Urmare din pag. l-a)
sug, reies şi alte concluzii. Ast­
fel, în luna iunie, ¦aproape toa­
te consumurile specifice au fost
respectate, pe eind în iulie, a-
proape toate au fost depăşite,
ba încă unele — lemn de mi­
nă de pildă — .cu mult. S-au
schimbat oare condiţiile de lu­
cru ? S-a schimbat planul de
investiţii sau al lucrărilor de în­
treţinere ? .Nu ! Nu s-au produs
schimbări care să poată justi­
fica astfel de depăşiri.
Faptul că există luni cînd
s-au respectat normele de con­
sum dovedeşte că sînt posibi­
lităţi de respectare şi chiar de
reducere a consumurilor speci­
fice. De existenţa unor multiple
posibilităţi de reducere a con­
sumurilor specifice sînt convinşi
şi tovarăşii din conducerea în­
treprinderii şi a secţiei. Măsura
luată de curînd, prin care se
premiază echipele care obţin
economii de exploziv, este eloc­
ventă în acest sens. Şi faptele
dovedesc că există destule echi­
pe care economisesc exploziv.
Există însă şi echipe oare
depăşesc consumul de exploziv.
Aşa, de pildă, echipele conduse
de minerii Ioan Macra şi Dud
Blag, de Ia orizontul 180 m„
Roman Jurca, Constantin Ivan
şi Aiexe Vasiu, de La orizontul
in învăţămîntul de partid a cons­
tituit o preocupare de seamă a
comitetului de partid şi a orga­
nizaţiilor de bază din complex.
Ca urmare a muncii depuse, au
fost organizate şi deschise 44
cercuri şi cursuri în care au fost
cuprinşi toţi membrii şi candi­
daţii de partid cit şi tovarăşii
cercuri de studiere a Istoriei
P.M.R. anul I şi 4 anul II, un
cerc de studiere a Istoriei
P.C.U.S. şi unul de economie
politică.
Propagandiştii care conduc, a-
ceste cercuri au fost pregătiţi,
fără scoaterea din producţie, la
punctul de consultaţii ce funcţio­
nează pe lîngă comitetul de par­
tid. Lecţiile au fost expuîe de
către membri ai biroului Comi­
tetului raional de partid, lucră­
tori de ia cabinetul raional de
partid şi alţi activişti cu munci
de răspundere din aparatul de
partid, de stat şi economic.
Instruirea periodică
a agitatorilor
La Comitetul de partid al
complexului există un grafic pe
baza căruia se face instruirea
periodică a agitatorilor pe orga­
nizaţii de bază. Acest instructaj
se face cu regularitate în fiecare
lună de către secretarii organi-,
zaţiilor de bază. De asemenea,
în faţa agitatorilor, conducătorii
unităţilor expun referate privind
sarcinile de producţie, pentru ca
aceştia să mobilizeze oamenii
muncii la înfăptuirea lor. Perio­
dic, comitetul de partid organi­
zează plenare ale agitatorilor
-şi schimburi de experienţă. In
asemenea situaţii, cei mai buni
agitatori expun referate pe di­
ferite teme privind desfăşurarea
muncii politice şi metodele lor
de muncă. Un schimb de expe­
rienţă a fost organizat nu dc-»
„Carnetul agitatorului“. In ace­
laşi timp, participanţii la discuţii
au propus ca în paginile car­
netului să fie publicate mai
multe materiale privind succe­
perinţă bogată.
C. CHIRIAC
corespondent
de 900.000 Iei
dă şi reducerii pierderilor de e-
nergie electrică în reţelele pro­
prii.
Datorită hărniciei şi elanului
în muncă, colectivul I.R.E.H.
Deva a realizat pînă în prezent
economi! de aproape 900.000 lei.
P. JURCONI
corespondent plan. Cele mai bune rezultate ie-a obţinut echipa prim-fur-
150 m., au depăşit ou mult con­
sumul de exploziv.
Toate acestea dovedesc că nu
s-a muncit îndeajuns cu oa­
menii, că munca politică de
masă în această direcţie se des­
făşoară încă la un nivel neco­
respunzător. Echipele — factor
hotărâtor în realizarea oricărui
indice de plan — nu cunosc în­
deajuns care sînt căile de redu­
cere a preţului de cost. Şi de
acest lucru se fac vinovate în
primul rînd cadrele tehnico-in-
ginereşti, care n-au înţeles în­
că faptul că numai măsurile
tehnice nu pot aduce îmbună­
tăţirile dorite. Vinovate sînt' şi
organizaţiile de partid şi gru­
pele sindicale, cârd nu desăşoă-
ră pe acest tărîm o muncă la
nivelul cerinţelor. Faptul că a-
gitaţia vizuală nu reflectă si­
tuaţia preţului de cost, că deşi
se urmăreşte zilnic preţul de
cost, el se cunoaşte doar în bi­
rou şi nu de către echipele de
mineri, este grăitor în acest
sens.
...şi a cheltuielilor
de întreţinere
Să examinăm însă şi un alt
element al preţului de cost, şi
anume, cheltuielile de întreţi­
nere. Ca şi Ia consumurile de
materiale, constatăm că şi aici
Agitatorii au fost instruiţi cu
probleme privind politica exter­
nă a statului nostru si modul
cum trebuie să muncească ei
pentru informarea operativă a
oamenilor muncii asupra desfă­
şurării lucrărilor celei de-a 15-a
sesiuni a Adunării Generale a
Q.N.U.
Agitatorii din complex desfă­
şoară o susţinută muncă politică
de masă în cunoştinţă de cauză
Si mobilizează masele la obţine
nea de noi şi importante suc­
cese în producţie. Activitatea
depusă de agitatori a contribuit
în mod efectiv la îndeplinirea şi
depăşirea lună de lună a pla­
nului de producţie şi la realiza
rea de însemnate economii la
preţul de cost al producţiei.
Difuzarea presei
obiectiv important
Considered difuzarea presei
ca obiectiv important al muncii
de partid, organizaţiile de bază
din cadrul complexului îi acor­
dă atenţia cuvenită. Munca de­
pusă a dat rezultate bune. In
prezent, în cadrul complexului
sînt 1.516 abonamente la diferite
ziare, 186 abonamente la „Car-
netul agitatorului“ şi 39 abona­
mente la „Munca de partid“,
„Lupta de clasă“ şi „Probleme
ale păcii şi socialismului“. -. A-
cum, comitetul de partid a luat
măsuri şi desfăşoară'o susţinută
muncă pentru difuzarea cărţii
în rîndul muncitorilor ceferişti.
N. BAD 11! Pînă la urmă, problema fie­ restea.
Colectivul furnalului nr. 1 -al uzinei „Victoria“ Călan a
produs luna trecută o însemnată cantitate de fontă peste
nalistului Ioan Stăniîoiu, pe care-l prezentăm în clişeu.
există depăşiri. După cum amin­
team mal sus, aceste depăşiri
se explică parţial prin volumul
mare de lucrări de întreţinere.
Mai există însă şi alte explica­
ţii. Printre acestea, slaba calita­
te a unor lucrări de armare sau
rearmare, exploatarea neraţio­
nală — ba uneori chiar negli­
jentă — a unor utilaje, sume­
le mari plătite drept amortis­
mente etc. S-ar părea, de aici,
că personalul de întreţinere este
insuficient. Cum se explică însă
depăşirea fondului de salarii
pentru muncitorii auxiliari ?
Depăşirea cheltuielilor plani­
ficate pentru întreţinerea lu­
crărilor miniere şi utilajelor îşi
are explicaţia în slaba îndru­
mare şi slabul control din par­
tea inginerilor şi tehnicienilor,
care sînt sub nivelul cerinţelor,
precum şi în nivelul de califi­
care scăzut al unor muncitori
auxiliari. ,<
Preţul de cost
poate fi resp ectat
Faptul că volumul lucrărilor
rde întreţinere va scădea: foar­
te mult, că se acordă o atenţie
tot mai mare calităţii lucrului,
se va reflecta favorabil în cos­
tul tonei de minereu. De ase­
menea, dacă vor fi gospodărite
DRUMUL SOCIALISMULUI
rezultate
Deşi e cunoscut ca un om
liniştit, cumpătat la vorbă şi
la faptă, losif Bukfelner era
altul. Nimeni nu-i mai putea
intra in voie. Motivul 2 !
Oamenii cu care lucrase ani
de zile pe şantierele de con­
strucţii i-au spus că pleacă.
Pe şantierul noii travee a
turnătoriei Uzinelor metalur­
g ice Cugir, treaba m erge cit tăcut un timp. S-au privit u- /
se poate de prost. De reali- nul pe altul. Apoi Huber a
i zarea normelor nici vorbă. rupt tă c e re a :
> De aici şi nemulţumirea oa ­
menilor. Cauza era lipsa fie­
rului beton. Era necesar fier-
beton de 15 m. lungime şi mai d egrabă lucrarea.
gros de 34 mm., de care insă
şantierul nu avea. Maistrul părere.
Bukfelner nu a j
stat degeaba,
s-a frămintat C O N ST R U C T O R I pe au începui ^
cum să rezol­ şi CO N STRU CŢII
ve situaţia. A
propus chiar
ca fierul beton să fie sudat. tă. Săptăminal se realizau ci­
Dar proiectantul nu a accep ­ le 600 m.p. de cofraje, în loc
tat. de 420 m.p. cit era norma. In
Şi totuşi, situaţia nu mai plus şi schela, cu stilpi de
putea persista. Pe Ungă că susţinere de 12 m. înălţim e,
oam enii de pe şantier nu a- a fost term inată in timp re­
veau de lucru, cu fiecare zi cord. Jn patru sâptârnini, s-au
ce trecea, construcţia intirzia. montat circa 150 m.c. de che­
rului beton s-a rezolvat, dar
asta a însemnat cîteva săp-
tămîni întirziere faţă de gra­
fic a construcţiei traveei noii
aripi a turnătoriei de la U.M.
Cugir,
Acum insă, pe meşterul lo ­
sif Bukfelner îl frăminta ră-
m inerea in urmă. Trebuia re­
cuperată. Şi acest lucru d e­
pindea în cea mai mare parte sul tovarăşilor tor de muncă.
de dulgheri. Cum vor reuşi Deşi au avut de turnat trei
cu mai multă grijă materialele
— şi trebuie să se facă acest
lucru — se vor obţine economii.
De fapt, un pas important s-a
şi fă cu t: începînd cu luna sep­
tembrie, lubrifianţii se distri­
buie pe baza fişelor limită, iar
consumul de exploziv se urmă­
reşte pe echipe. Această meto­
dă trebuie extinsă şi la celelal­
te materiale şi dacă se va găsi
modalitatea, chiar la lemnul de
mină.
Cel mai mult însă va trebui
lucrat în direcţia muncii cu oa­
menii. Premierea echipelor care
respectă consumul de exploziv,
trebuie extinsă. Această măsu­
ră trebuie să fie larg populari­
zată de către grupele sindica­
le. La fel. agitaţia vizuală tre­
buie să militeze mai mult pen­
tru reducerea preţului de cost.
La' gura minei (Barza), ca şi
în alte locuri frecventate de
muncitori, ar fi bine dacă s'-ar
instala grafice mari, în oare să
fie ilustrate zilnic, pe baza pre­ mai mult din cunoştinţele lor.
ţului de cost operativ, rezulta­
tele obţinute
De asemenea, la I.M. Barza,
ar trebui urmărit cu mai multă
atenţie felul cum sînt folosite
utilajele şi dacă se realizează cu tuturor elevilor din ţară, au pri­
ele indicii tehnici prevăzuţi în
proiect. S-ar putea constata
astfel că o seamă de utilaje
sînt necorespunzătoare şi deci
se cer înlocuite. Ca urmare, nu
s-ăr mai plăti amortismente
aşa mari.
La secţia Musariu a I.M. Bar­
za, se pot obţine economii la
preţul de cost. Posibilităţi exis­
tă, dar ele trebuie folosite.
UtJiL iv iv ILLU.U.UMf* .ip v y to a fcMflţwayM
ei să asigdre cofraţe pentru
a se monta armătura şi tur-
na apoi betonul, aşa vor fi
rezultatele.
Cele două echipe conduse
de Ioan Holtzinger şi Andrei
Huber, erau cunoscute ca a-
vînd .oameni harnici. M eşte­
rul a stat de vorbă cu ei, le-a
explicat situaţia. Cei doi au ^
5
— Eu cred că o să putem ?
face aşa fel ca să terminăm ?
?
Holtzinger a fost de aceeaşi Ş
.>
De atunci, <
cele două echi- <
să se întreacă. <>
Zilnic, nor­
ma era depăşi­
Fierarii-betonişti au ţinut
cu tot dinadinsul să nu râ-
mină in urma dulgherilor.
Cînd cofrajele au fost gata,
fierarii-betonişti din echipa
lui Ştefan Ordoi au terminat
şi ei in scurt timp de con­
fecţionat şi montat cele peste
30 tone de fier-beton.
Betonişiii au ţinut şi ei p a­
categorii de betoane, ei au
reuşit să se încadreze în ter­
menul stabilit. De altfel, în­
treaga lucrare, datorită ela­
nului constructorilor, a reuşit
să se încadreze în grafic.
Acum de cîteva zile a în­
ceput să se decofreze. Rodul
muncii se arată în adevărata
lui faţă. Lucrarea de turna­
re a betonului, arm at ta tra-
veea turnătoriei, d e la U.M.
Cugir este de cea mai bună
caliiate. Strădaniile construc­
torilor n-au fost zadarnice. Şi
la toate acestea, mai trebuie \
adăugat că întreaga cantitate L
de cherestea (scindară), a S
fost refolosită de ia alte iu- <
crări anterioare din cadrul
şantierului T.R.C.H. Cugir. 7-:
V. FUR IR
^vVs>v
In vîrf de deal
Urcînd pe Valea Pianului în
sus, după o oră de drum, ajungi
în comuna Strungari, raionul
Sebeş. De aici, la o distantă de,
3 km., urcînd spre înălţimile u-
nui deal, se întinde satul Pur-
căreţi, sat cu oameni harnici
şi cinstiţi. Cu ani în urmă, în
timpul regimului burghezo-mo-
şieresc, Purcăreţul era un sai
părăsit. Oamenii o duceau greu.
Casele lor, construite din lemn
şi pămînt, acoperite cu paie, stă­
teau gata să se năruie la cea
mai mică furtună. Cine trecea
pe aici era impresionat de sără­
cia acestor mărgineni.
Dar au trecut anii, a venit e
liberarea şi viaţa a pornit pe fă­
gaşul belşugului şi-a fericirii.
Sub conducerea partidului nos­
tru, s-a schimbat traiul oame­
nilor.
Purcăreţul de azi e schimbat
şi el. Casele de demult nu mai
sînt. Au fost construite altele
noi. Mărginenii au ajuns să tră­
iască o a doua viaţă.
In mijlocul satului se înalţă
măreaţa clădire ă şcolii cons­
truită anul acesta'. Cu 16 ani în
urmă, pe aici nu era nici urmă
de şcoală. Rar se întîmpla ca
vreun copil de cioban să pără­
sească satul şi să coboare la
vale, la oraş, pentru a buchisi
slovele abecedarelor. Azi, satul
îşi are şcoala lui, cu învăţători
tineri şi harnici, plini de dorin­
ţă 'de a împărtăşi elevilor cît
Anul acesta, o nouă bucurie
ă pătruns în inimile mărgineni­
lor : şcoala lor de patru ani s-ă
transformat în şcoală elementa­
ră de 7 ani, iar elevii, asemeni
mit toate cărţile gratuit.
Setea de cultură a mărgine­
nilor, cultură ce a păşit pe pla­
iurile acestea ‘doar în anii regi­
mului democrat-popular, e do­
vedită şi de participarea lor nu­
meroasă la căminul cultural din
localitate, unde săptămînă de
săptămînă se ţin o seamă de
conferinţe, recenzii, programe
artistice.
Viaţa din acest vîrf de deal
a devenit plină şi demnă ca via­
ta tuturor satelor noastre.,
pag. 3
La Belgetin, raionul Leipzig, a intrat în funcţiune cea mai modernă
şi mai mare întreprindere producătoare de tuburi de beton din R.D. Ger­
mană.
In foto: Una din presele verticale pentru confecţionarea tuburilor.
-BB8=
BiN PROGRAMULB E
13 OCTOMBRIE 1960 Transmisie din Studioul dd concert»
PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzică u- al Radioteleviziunii; 22,45 Uverturi
şoară; 7,15 Cîntece de tineret; 8,00 din operete ; 23,07 Trio elegiac opus 9
Din presa de astă z i; 9,30 Cîntece şi in re minor de Rahmaninov.
Jocuri populare romîneşti; 10,30 „Nu­
mai zîmbet, numai cîntec“ — muzici PROGRAMUL I I ; 14,30 Solişti şl
uşoară; 11,30 Almanah ştiinţific (re- orchestre de muzică populară rotnl-
lu are); J3,05 „Ansambluri sovietice nească care au concertai în Uniunea
care nc-au vizitat tara“ ; 14,30 Melo­ Sovietică; 16,15 Gîntecu! săptămîriii»
die şi ritm ; 15,10 Muzică populară „Cîntec tineresc pentru pace“ de X*
din diferite regiuni a!e ţării; 16,15 natol Vieru; 17,00 Muzică uşoară soi
Vorbeşte Moscova ! 18,00 „Frumos eşli Wetică; 18,05 Din muzica popoarelor
Bucureşti“ — muzică uşoară; 19,45 africane; 19,30 Din activitatea sfatu­
rilor populare; 20,30 Frumuseţile pa.
i P IH rU im iei! Iriei oglindite în opera lui Mihail Sa*
doveanu; 21,45 Părinţi şi copii —
Vorbeşte profesorul de matematică:
Cum îl putem ajuta pe elev acasă ? ;
23,15 Concert de muzică uşoară.
13 OCTOMBRIE 1960
DEVA : Normandie Niemen ;
ALBA IULIA: Pentru 100.000
m ărci; Război şi p a c e ; SIME-
RIA : Cîntec de leagăn; BRAD :
Generalul Della Rovere; PE­
TROŞANI : Cerneala roşie;
PENTRU 24 ORE
Lanţul: LONEA : Misiune pe­
riculoasă ; ZLATNA: Nu aştep­ Vreme schimbătoare cu cerul va­
ta luna m a i; HUNEDOARA : riabil mai mult noros în cursul zilei.
Un cîntec străbate lum ea; HA­ Vor cădea ploi locale. Temperatura va­
Ţ E G : Lanţul; ORĂŞTIE: Dra­
goste pe n o te; Pescarii din ar­ riabilă, ziua va fi cuprinsă între 17
hipelag ; TEIU Ş: Mama vitre­
gă ; ILIA : Pe jos spre r a i; şi 21 grade iar noaptea între 4 şi 9
SEBEŞ : Rămîi cu n o i; APOL-
DUL D E 'SU S: Valurile Dunării. grade. Vînt potrivit cu intensificări lo­
cale.
WWVWV. I
PENTRU URA4ĂTOARELE '¦
3 ZILE
Vremea rămîne schimbătoare cu
temperatura în scădere.
vvVWWViiAA/
Şcoala fehnică financiară
ORAŞUL STAIIM
$ sîrada C. Brîneovearm nr. 10 — ielefon 16.64
' Continuă înscrierile pentru examenul de admitere ce se va>
ţine la 15 octombrie 1960. \
ţ Se primesc absolvenţi ai şcolii medii, cu şi iară examen 7
^de maturitate. L
< Informaţii se dau zilnic la secretariat. c
Secfia sănăfate şi de prevederi sociale
a Sfatului popular regional
a n u n f¦ a :
'rezultatele concursului de biochimişti care s-au prezentat Ia!
examenul de atestare în ziua de 1 octombrie 1960.
AU FOST PROMOVAŢI TOV.
1. Chimisfa ! MO R A R U ÂDELîMA — Hunedoara
2. Chimista MOROWESCU VERONJCA — Hunedoara
ÂNUN Ţ y ., . . „ nr ,
= = = = = = = întreprinderea miniera (jneîar.
cu sediul în Ghelar, raionul Hunedoara,
regiunea Hunedoara, declara vacante
pentru ocuparea prin CONCURS un
număr de 10 POSTURI OE MAIŞTRI MINERI,
Candidaţii care se înscriu Ia concurs pentru ocuparea pos­
turilor de maiştri mineri trebuie să depună Ia secretariatul în­
treprinderii pînă la data de 31 octombrie a.c., cererea însoţită
de următoarele a c te :
— certificatul de naştere tip R.P.R. (în copie)
— diploma de absolvire (în copie)
a unei şcoli tehnîce de maiştri mineri sau acte din care să re­
zulte că la data de 1 iulie 1956 candidatul a avut 12 ani ve­
chime în funcţia de maistru.
— autobiografia
— certificat medical.
Pentru informaţii suplimen tare, doritorii se vor adresa în­
treprinderii respective.
!întreprinderea de Gospodărie orăşenească
Hafeg, sfr. Uzinei nr. 1, telefon 6 8
EXECUTA
pentru sectorul socialist şi particulari
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII,
TENCUIELI $ î ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI.
Pentru particulari lucrările se execută cu plata în rate.
In secfia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re-<
clame etc., cu materialul clientului sau cu materialul întrepiin-<
derii. atît pentru comenzi locale cît şi pentru comenzi din re-i
îgiune.