Page 36 - 1960-10
P. 36
pag. 4 u i(a M U L S O C IA L JS M U Uj / Nr. IS«i
83DR
P®p©arele tre b u ie ®ă puma c a p xd& Ăm & Xe juiliiruele şJuri •xdiimeLs ş t i r i
acţiunilor p ericu loa se ale
revanşarzilor vesi-germ anî
Declaraţia comună a guvernelor R.S. Cehoslovace,
R.D. 6ermane, H.P. Polone şi U.R.S.S. In legătură Declaraţiile lui S.
cu intensificarea activităţii militariste şi revanşarde
In Germania occidentală ia posturile de televiziune americane
Tn faţa pericolului crescînd la adre ţiile aţîţătoare ale cancelarului Ade- Complicitatea puterilor occidentale
sa păcii care provine din nou din par nauer, care îndeamnă neîncetat la pre la militarizarea R.F.G. a făcut ca Bun ( Urmare din pag. l-a ) In acest moment d. Susskind toate ţările cu care doreşte să tea să dezvoltăm economia şi
tea militarismului şi revanşismuiui gătiri pentru acapararea de teritorii deswehrul să pretindă acum tot mai exprimîndu-se nepoliticos, N. S. aibă relaţii, însă regimul de o- cultura. Războiul, insă, va adu
german, reînviate astăzi în Germania străine în Răsărit. Opinia publică insistent rolul de forţă militară con vinţa zborurilor avioanelor ame Hruşciov îl întrerupe, spunînd : cupaţie din Berlinul occidental ce nenorociri. De aceea noi sîn
occidentală, guvernele R. S. Ceho mondială a fost în unanimitate indig ducătoare a N.A.T.O. în Europa. Cer ricane — nu s-ar putea ca pen Iţi pot fi. tată şi nu se cuvine să trebuie să fie lichidat. tem pentru pace, pentru prie
slovace, R. D. Germane, R. P. Polone nată şi alarmată de recentele decla curile militariste din Germania occi tru asemenea zboruri să se a- mi te adresezi astfel,- tinere. Ai tenie.
şi U.R.S.S., serios îngrijorate de vi raţii ale vicecancelarului Erhard, ale dentală nu mai vor să se mulţumeas leagă un traseu mai îndepărtat o înfăţişare plăcută, dar nu te Ce dorim noi ? Dorim pace.
itorul paşnic al Europei, adresează miniştrilor Merkatz şi Seebohm, care că numai cu „spaţiul strimt al R.F.G.“, de frontierele noastre? Acest exprimi prea politicos. Nu voi Dorim să înlăturăm rămăşiţele N. S. Hruşciov a subliniat că
prezenta Declaraţie popoarelor şi gu au formulat pretenţii la teritorii polo ci tind să amplaseze obiectivele mili lucru ar ii util şi nu ar avea permite o astfel de atitudine fa celui de-al doilea război mon Uniunea Sovietică nu va începe
vernelor tuturor statelor. neze şi cehoslovace. Toate acestea do tare şi unităţile Bundeswehrului în în Iog conflicte, relaţiile noastre nu ţă de mine. Sînt preşedintele dial, să facem ca ele să nu a- niciodată războiul. „Nu numai
vedesc că în prezent revanşismul a treaga Europă occidentală pentru, a s-ar strica. Dorim să trăim cu Consiliului de Miniştri al unui meninţe cu dezlănţuirea unui al că nu vom începe războiul, dar
Faptele din ultimul timp dovedesc fost ridicat de Bonn ia rangul de po lega mai strîns ţările europene la ca- dv. în pace şi prietenie! mare stat socialist şi vă rog să treilea război mondial. Dv. spu vrem să fim prieteni cu dv.“, a
că pregătirile militare ale guvernului litică de stat oficială a R. F, Germane. rul lor militar, pentru a ie subordona mă respectaţi, iar dacă nu vreţi neţi că acest lucru poate aduce adăugat el.
R.F.G. au intrat într-o nouă etapă pe intereselor militare ale R.F.G. Astfel Să îim prieteni, să nu ne a- să procedaţi astfel, nu mă invi după sine un război nuclear.
riculoasă, ale cărei caracteristici sint Fondul problemei nu se schimbă de se creează o situaţie în care actualii ducem prejudicii unii altora, să taţi la convorbiri. Trebuie să e- Nu înţeleg aceasta. Rezultă că Sîntem pentru tratative, sîn
dorinţa de a căpăta cu orice preţ ar pe urma faptului că guvernul R.F.G., aliaţi ai R.F.G. din cadrul grupărilor nu încălcăm suveranitatea altor xiste politeţe, prea v-aţi obiş noi dorim să semnăm Tratatul tem pentru pace şi prietenie.
mament de exterminare în masă şi să ţinînd seama de atitudinea negativă a militare se pot pomeni atraşi în orice ţări. nuit să-i bruftuluiţi pe toţi. Sîn de pace cu Germania, iar Sta
direa tot mai intensă îii rîndurile popu opiniei publice mondiale faţă de pre moment, chiar fără voinţa lor, într-un tem însă un stat oare nu va per tele Unite vor să se războiască Veniţi la noi în Uniunea So
laţiei vest-germane a stării de spirit tenţiile sale asupra teritoriilor altor conflict militar de dragul înfăptuirii A|i propus ca Naţiunile Unite mite să fie bruftuluit. cu noi din pauza aceasta ? Cre vietică, priviţi, staţi la noi, cău
revanşarde în vederea pregătirii ideo state, încearcă să camufleze esenţa a- planurilor criminale ale revanşarzilor să fie arbitru în chestiunea a- dem că guvernul S.U:A. va fi taţi să vă daţi singuri seama
logice a acesteia pentru aventuri răz gresivă a politicii sale cu fraze des vest-germani. vionului „RB-47“. Am avut un Se anunţă apoi o pauză în rezonabil. Chiar dacă S.U.A. ar ce fel de oameni sîntem noi, veţi
boinice. pre revizuirea „paşnică“ a' problemei bun exemplu de arbitraj din par cursul căreia D. Susskind îi începe să ameninţe cu război, vedea ce popor minunat, iubitor
frontierelor germane. Dar cine poate Guvernele S.U.A., Angliei şi Fran tea Naţiunilor Unite în Congo. cere scuze lui N. S. Hruşciov. noi oricum vom semna Tratatul de pace, este poporul sovietic.
Incepînd cu demersuri insistente în lua în serios aceste declaraţii, pe cine ţei se prefac că nu observă amploa Noi însă nu sîntem Congo. Noi El spune că expresia pe care a de pace. Nu.credem că poporul Mulţi americani care au venit
vederea revizuirii acordurilor de la vor putea ele înşela? Guvernul R.F.G. rea pe care a căpătaf-o activitatea re sîntem Uniunea Sovietică, de a- folosit-o n-a avut o semnificaţie american să se decidă să încea la noi au scris despre ţara noas
Paris, care conţineau unele prevederi ştie perfect de bine că statele la ale vanşardă în Germania occidentală. Ele ceea cerem să ni se respecte su jignitoare. N. S. Hruşciov răs pă un al treilea război mondial tră. Am citit impresiile lor. Tre-'
restrictive pentru R.F.G., şi cu tran căror teritorii are pretenţii nu vor ac nu au spus nici un cuvinţel nici des veranitatea! Dacă ea nu ne va fi punde că, probabil, americanii din cauză că va fi semnat Tra buie să spun că foarte puţini
zacţii secrete cu puterile conducătoare cepta niciodată modificarea frontiere pre pretenţiile insolente cuprinse în respectată, noi vom putea să care s-au obişnuit să folosească tatul de pace cu Germania. Este denaturează situaţia, mulţi scriu
ale N.A.T.O. cu privire la livrări de lor lor în favoarea militariştilor ger „memorandumul generalilor“. Dacă toa ne-o apărăm singuri, cu demni asemenea expresii sînt oameni absurd. Este cu totul inadmisi veridic şi sîntem bucuroşi că ei
diferite tipuri de rachete Bundesweh- mani şi nu vor permite să se lase a- te acestea ascund intenţia de a conti tate". bil. Noi nu ameninţăm pe ni îşi împărtăşesc impresiile şi aju
ruluî, guvernul R.F.G. şi conducerea frase la încheierea unui tîrg în acea nua politica de favorizare a militariş- grosolani. meni. Dimpotrivă, dorim să li tă la statornicirea de relaţii
Bundeswehrului au pus acum în mod tiior şi revanşarzilor vest-germani, gu Răspunzînd la întrebarea da chidăm rămăşiţele celui de-al prieteneşti intre ţările noastre.
deschis, într-o formă ultimativă, pro stă problemă. Gu toate acestea el nu vernele statelor menţionate vor trebui că Uniunea Sovietică ar accep După terminarea pauzei, răs doilea război mondial, să stin La ce mi-ar trebui, de pildă, un
blema predării în mîinile lor a tutu să-şi asume întreaga răspundere pen ta organizarea unui plebiscit punzînd la o întrebare în gem toţi tăciunii care încă mai război ? Am mulţi nepoţi şi
ror tipurilor de armament modern şi, numai că se încăpăţînează în demer tru consecinţele grave la care va duce mondial sub egida O.N.U. şi în legătură cu O. N. U., Hruş fumegă. Dorim să facem totul chiar o strănepoată.
în primul rînd, a rachetelor nucleare. îri mod inevitabil o asemenea politică. cursul căruia toate popoarele să- ciov a subliniat din nou pentru a asigura o pace traini
surile sale ci tinde să le întărească şi expună-părerea lor în legătu că dacă O.N.U. va rezolva pro că în lume, pentru a trăi în In cursul convorbirii, Sus
Aceste revendicări rău intenţionate ră cu autodeterminarea, pacea blemele în mod unilateral, după prietenie cu toate popoarele — skind a întrebat dacă U.R.S.S.
şi-au găsit expresia în aşa-numitul prin forţarea prin foaie mijloacele a şi dezarmarea, N. S. Hruşciov cum Ie rezolvă în prezent lă- cu cel american, francez, ger este de acord să se acorde liber
„memorandum al generalilor“, spriji a spus : Bună întrebare. Dar sîndu-se condusă de Statele U- man, cu toate popoarele. Dv. do tate oamenilor din colonii in
nit pe de-a-ntregul de guVennul R.F.G. înarmărilor. In aceste condiţii nu se Ţările lagărului socialist spuneţi rogu-vă cîţi ani aveţi ? nite ale Americii, atunci ea va riţi să trăiţi în capitalism — e dependent de nivelul ştiinţei de
şi de cancelarul Adenauer personal. nu au de ce să se teamă pierde respectul şi încrederea treaba voastră, trăiţi, noi însă carte, de nivelul de dezvoltare,
Atragerea forţată în armată a între poate trage decît o singură concluzie: D. Susskind : 39. tuturor ţărilor şi popoarelor. dorim să trăim în comunism — de nivelul cultural al acestor
gii populaţii apte pentru serviciul tni- Guvernele S.U.A., Angliei şi Fran „Dacă unii doresc să ne înjo este treaba noastră. oameni, indiferent de capacita
litar, echiparea integrală, cu nimic Cercurile guvernante ale R.F.G. mi ţei, precum şi guvernele altor state N. S. Hruşciov: Tinere. Am sească pe noi, Uniunea Sovieti tea acestor ţări de a se dezvol
limitată, a Bundeswehrului cu arma europene, care s-au legat prin anga copii mai în vîrstă. Se vede că că, şi să ne pună într-o situa N. S. Hruşciov a declarat de ta ?
nucleară şi arma rachetă, cu aviaţie de zează pe înfăptuirea ţelurilor expan jamente militare de R.F.G. ar trebui nu ştiţi bine istoria. Sînd s-a ţie de subordonare în Organi asemenea : „Dorim foarte mult
bombardament, crearea unei puternice să-şi amintească ce soartă au avut înfăptuit Revoluţia din Octom zaţia Naţiunilor Unite, atunci ne să trăim în prietenie şi frăţie Răspunzînd la această între
flote maritime militare, fără nici o res- sio n ist cu ajutorul forţei, pe calea ţările care s-au ocupat cu reinarma- brie, în ţara noastră au fost de putem dispensa de O.N.U., a cu poporul american, să trăim bare, N. S. Hruşciov a spu s:
fricţie în ceea ce priveşte tonajul şi rea Germaniei hitleriste în ajunul ce barcate unităţi militare de că spus Hruşciov. Aceasta înseam în prietenie cu guvernul ame Da, noi sîntem pentru libertatea
echipamentul militar, amplasarea de conflictului armat. lui de-al doilea război mondial, cu tre America, Anglia, Franţa, nă, a explicat el, că dacă vreun rican“. deplină a fiecărui popor.
forţe armate împreună cu depozite mi preţul ciior sacrificii sîngeroase au fost Germania, Japonia. Fie ne-au stat va atenta la suveranitatea
litare şi alte instalaţii, cu mult dincolo Politica mioapă nevoite să plătească popoarele acestor impus războiul civil, interven noastră şi va afecta interesele Răspunzînd la alte întrebări Ea afirmaţia lui Susskind că
de frontierele R.F.G., pe teritoriile ţă şi prim ejdioasă a ţări politica muncheneză criminală a ţia. Aceasta ă constituit un re noastre, noi vom apăra aceste puse de Susskind, şeful guver S.U.A. ar îi împotriva colonia
rilor membre ale N.A.T.O. — acesta puterilor occidentale guvernelor lor. ferendum al întregului popor. în interese cu forţele statului nos nului sovietic a arătat că în Or lismului, N. S. Hruşciov a spus:
este programul militarizării atotcuprin privinţa orânduirii pe care vor tru. „Chiar dacă vom fi ame- ganizaţia Naţiunilor Unite se sînteţi împotriva sistemului c o lo
zătoare a ţării, formulat în memoran Pe măsura creşterii şi întăririi Bun Bineînţeles că guvernele Cehoslova să o aibă popoarele ţării noastre. Dinţaţi cu războiul, nici de asta exercită presiuni asupra delegă nial ? Atunci să ne strîngem mi
dum de foşti generali hitleriştî. Acţio- deswehrului, activitatea revanşarzilor ciei, R.D.G., Poloniei şi Uniunii So nu ne vom speria“. rilor ţărilor aflate în dependen- na. Noi am prezentat spre exa
n'nd in vederea realizării acestui pro vest-germani capătă un caracter tot vietice pun cu toată ascuţimea pro Noi am luptat, adică am efec iă politică şi economică faţă de minarea Adunării Generale o
gram al clicii militare vest-germane, mai provocator şi periculos. Nemulţu- blema pericolului care ameninţă pa tuat un sondaj timp 'de patru Rog să reţineţi poziţia noastră S.U.A. „In curînd însă se va ter declaraţie în oare propunem li
guvernul R.F.G. aruncă o sfidare fă mindu-se cu teritoriul R.F.G., ei vor să cea din partea militarismului vest-ger- ani. Poporul rus, poporul ucrai în această problemă : Noi nu chidarea sistemului colonial.
ţişi popoarelor iubitoare de pace care folosească în scopurile lor provocatoa man nu pentru că s-ar teme în vreun nean, poporul bielorus, toate po cerem privilegii, noidorim ca mina cu asta. Va veni vremea Dacă şi dv. sînteţi pentru acea
re Berlinul occidental, situat în cen . fel de planurile Iui nebuneşti. Ţările poarele Uniunii Sovietice au pus în Organizaţia Naţiunilor Uni
depun toate eforturile pentru realiza trul R. D. Germane. Tot mai insolente lagărului socialist dispun de tot ce mîna pe mătură, au aruncat în te să fie condiţii de egalitate cînd popoarele se vor elibera sta atunci vom fi alături în n-
rea unui acord referitor la dezarmarea şi intransigente devin cererile milita esie necesar pentru a da o ripostă ocean pe toţi intervenţio-niştii şi pentru ţările socialiste, pentru ceastă problemă.
generală şi totală, a cărui idee a fost riştilor vest-germani. In politica cer zdrobitoare oricărui agresor. au spus î „Pe pământul nostru ţările care fac parte din blocul de sub influenţa S.U A . şi a-
curilor guvernante din R.F.G. apar tot se vă construi socialism ul! Şi S.U.A. şi pentru ţările neutre. N. S. Hruşciov a declarat că
aprobată de Naţiunile Unite. mai evident trăsături ce erau caracte Dar a admite astăzi ca forţele mili în prezent socialismul se dez Ce este inechitabil aici? Acest tuncî în Organizaţia Naţiunilor Uniunea' Sovietică este gata să
ristice politicii Germaniei în ajunul ce tariste ale R.F.G. să pună stăpînire pe voltă lă noi foarte bine, aşa că lucru este echitabil. Dar dacă Unite, Statele Unite ale Ameri semneze un tratat cu privire la
Revanşismul — politica lui de-al doilea război mondial. Gu rachete nucleare, ar însemna să în preşedintele dv. a întârziat cu nu se va ţine seama de aceasta, cii vor fi în minoritate“, — a dezarmare şi la distrugerea ar
vernanţii Germaniei de atunci reven frunţi mtinc pericolul direct ca aces punerea acestei probleme în fa-' atunci nu numai noi dar şi ce spus N. S. Hruşciov. mamentelor, iar controlul asu
de stat oficială dicau şi ei dreptul la „egalitate“ în tea să le folosească pentru realizarea ţa popoarelor ţării noastre. A- lelalte ţări vor înceta să respec pra distrugerii armamentelor, a-
ceea ce priveşte armamentele, ţipau tot ţelurilor lor revanşarde, ceea ce nu ceastă problemă a fost ridicată te O.N.U. şi ea va înceta să (După răspunsul lui N. S. supra dezarmării, sistemul aces
a R. F. Germane atît de isteric despre „pericolul comu numai că ar atrage pieirea Germaniei de preşedintele S.U.A. Wilson, existe, va muri. Hruşciov se face din nou o tui control, să fie propus de S ta
nist“ şi la fel depravau spiritele ger occidentale, ci ar aduce suferinţe ne tele Unite. Noi vom primi pro
Guvernul R. F. Germane încearcă manilor cu ideile revanşei, îndemnau maiauzite altor popoare. încă în anul 1918. In legătură c.u problema ger scurtă pauză. Pe ecranele tele punerile pe care le vor face ele
să-şi camufleze revendicările referi la cucerirea de spaţiu vital. Toţi ştiu In anul 1941, a spus în con mană si cu problema Berlinului vizorului apar cadre dintrfrin pentru că noi sîntem pentru un
cu ce s-au terminat toate acestea. ASTÂZI, MAI MULT CA ORIOÎND, occidental, N. S. Hruşciov a control real, a spus N. S. Hruş
toare la echiparea Bundeswehrului cu Inarmîndu-se pînă în dinţi, Germa SINT NECESARE CELE MAI HOTA- tinuare Hruşciov, fasciştii ne-au spus: jurnal cinematografic care în ciov. El a adăugat că preşedin
nia fascistă a împins în cele din ur RîTE ACŢIUNI DIN PARTEA TU atacat în mod perfid, au dezlăn tele Americii nu vorbeşte despre
arme de distrugere în masă prin a- mă omenirea în cel mai sîngeros mă TUROR POPOARELOR IUBITOARE ţuit războiul împotriva Uniunii Dv. afirmaţi că noi dorim să deamnă la ascultarea glasului dezarmare ci numai despre con
cel, care a adus popoarelor, inclusiv DE PACE PENTRU A SE PUNE CA- Sovietice. Noi i-am zdrobit, i-ann rezolvăm problema Berlinului veninos al postului de radio trol asupra înarmării.
firmaţii despre „pericolul comunist“. poporului german, uriaşe nenorociri şi PAT JOCULUI PERICULOS CU FO dat afară, am .curăţat pămîntul occidental în afara O.N.U. Pro „Europa Liberă“. N. S. Hruşciov
suferinţe. CUL LA CARE SE DEDAU REVAN sovietic de cotropitori. Acum po blema germană se află tocmai este informat despre acest fapt Nu vom accepta niciodată in
Dar popoarele Europei au cunoscut su ŞARZII VEST-GERMANI. porul nostru construieşte cu suc in afara 'sferei O.N.U. După cum specţia şi controlul fără dezar
Şi dacă astăzi revanşarzii au înce se ştie, aceasta constituie ră provocator. Adresîndu-se lui mare, deoarece aceasta înseam
ficient de bine, din propria lor expe put din nou să ridice cu toată puterea In d ie ’erea Tratatului ces comunismul. măşiţele celui de-al doilea răz nă spionaj, a declarat N. S.
rienţă, apucăturile de lup ale milita glasul, dacă militarismul german acu Dacă cineva va dori să ne boi mondial. Problema Tratatu Susskind, Nikita Sergheevici Hruşciov. Pentru ca să fie pace
mulează din nou forje şi ameninţă să de pace — baza lui de pace cir Germania şi spune: trebuie să obţinem rezolvarea
rismului german. Fie au mai auzit vor întrerupă viaţa paşnică a popoarelor, impună încă un astfel de refe a Berlinului occidental priveşte problemei principale — dezar
be asemănătoare şi ştiu ce anume poa aceasta a devenit cu putinţă numai în se cu rită ţii în Huropa rendum ca acela care a mai a- ţările care au luptat împotriva — Mi .s-a spus că în timpul
urma politicii mioape şi primejdioase vut loc de două ori, noi nu ne Germaniei hitleriste şi nu O.N.U. pauzei, pe acelaşi canal sînt marea.
te sl le urmeze. duse faţă de Germania în toţi anii de Pasul cel mai important pe această vom eschiva de la el, ii vom mă Acest lucru îl recunosc Statele
Guvernul R. F. Germane a procla după război de către cercurile condu cale este încheierea unui tratat de tura ! Pămîntul nostru este sa Unite ale Americii, Franţa, An transmise fot felul de calomnii Răspunzînd la o întrebare în
cătoare din cele trei puteri occidentale pace cu cele două state germane. Gu cru si inviolabil, şi numai po glia şi Uniunea Sovietică. In a-
mat făţiş drept obiective fundamentale şi în primul rînd din S.U.A. vernele R. S. Cehoslovace, R. D- Ger poarele Uniunii Sovietice au ceastă chestiune, între noi nu antisovietice. De ce o faceţi ? legătură cu instituirea unui em
mane, R. P. Polone şi U.R.S.S. sînt dreptul să-şi cîrmuiască ţara. există divergenţe. Vă temeţi de comunism, vă te
ale politicii sale înghiţirea prin forţă încâlcind în mod grosolan obliga gata să încheie un astfel de tratat şi Acelaşi drept vi-1 recunoaştem meţi de adevăr! bargo asupra exportului de ar
ţia solemnă, asumată împreună cu sînt ferm convinse că problema re şi dv.’ Noi nu ne amestecăm în Şi acum, despre Berlinul occi
a R. D. Germane şi anexarea de teri Uniunea Sovietică, de a lua toate mă glementării paşnice cu Germania, in treburile dv., trăiţi după cum dental. Ce dorim să realizăm în Nu face nimic, n-au decît să me în ţările Africii, N. S. Hruş
terii aparţinînd Poloniei, Cehoslovaciei surile pentru ca Germania să nu mai clusiv problema Berlinului occidental, doriţi, dar nu vă amestecaţi în problema germană ? Dorim să transmită. Noi nu ne temem de
ameninţe nicicînd pe vecinii ei sau va găsi o rezolvare pozitivă şi cu cit treburile noastre, rioi vom trăi încheiem Tratatul de pace cu ciov a spus : Am propus demult
şi Uniunii Sovietice, El duce neînce menţinerea păcii în lumea întreagă, a- acest lucru va fi făcut mai etirînd, cu după cum dorim. De ce vă bă cele două Germanii. In curînd
tat împotriva acestor ţări o propa cesfe cercuri au deschis larg în faţa atît va fi mai bine pentru cauza păcii gaţi nasul în grădina noastră ? se împlinesc 16 ani de la termi aceasta, ci devenim doar mai aşa ceva. Am propus încheierea
militariştilor vest-germani uşile grupă în Europa şi pentru poporul german Cine vă roagă? Ce, aveţi puţine narea războiului, iar Tratatul puternici). unui tratat pentru ca nicio ţara
gandă ostilă, incitatoare. rilor lor militare şi le-au dat bine- treburi de-ale dv., americane? de pace n-a fost încă încheiat. să nu vindă arme altor ţări. Dar
Guvernul Adenauer depune eforturi cuvîntarea penlru crearea uneia din însuşi. Consideraţi acest lucru normal ? Subliniind din nou năzuinţa guvernul dv. nu a acceptat pro-
cele mai puternice armate din Europa Guvernele R. S. Cehoslovace, R. D. La observaţia lui Susskind că Orice om care doreşte să nor poporului sovietic, a guvernului
uriaşe şi cheltuieşte fonduri colosale occidentală. îndată după încheierea a- S.U.A. propun să se organizeze malizeze situaţia după război,
cordurilor de la Paris, aceste cercuri Germane, R. P. Polone şi U.R.S.S., referendumul nu în Uniunea So va ajunge la concluzia că este sovietic de a trăi în pace şi prîe- punerea noastră. Trebuie numai
pentru a sădi sentimente revanşarde au început să anuleze una după alta cheamă popoarele, şt guvernele tuturor vietică şi nu in S.U.A. ci în. ţă necesar să se încheie Tratatul
în rindul populaţiei vest-germane. chiar şi acele restricţii formale, neîn statelor, şi în primul rînd ale acelor de pace cu Germania. Tocmai tenie cu toate popoarele, N. S. ca şi dv. şi englezii şi francezii
semnate, stipulate de aceste acorduri în state care au participat la războiul rile din Europa răsăriteană, ca acest lucru il şi dorim.
Presa, radioul, televiziunea, cinemato privinţa înarmării R. F. G. Guvernul împotriva Germaniei hitleriste, să res re după părerea sa ar fi „înro Hruşciov a spus : să respecte aceasta. Trebuie , ca
graful — toate mijloacele de propa S.U.A. a fost acela care a insistat pen pingă prin eforturi comune pericolul bite“, şi în celelalte ţări. N. S. Prin încheierea Tratatului de
gandă sint puse în slujba acestui o- tru adoptarea în decembrie 1957 a ho- care ameninţă pacea din partea mili Hruşciov a răspuns : pace cu cele două state germane Noi, în Uniunea Sovietică a- nimeni nă nu procedeze astfel.
bîectiv. Otrăvirea conştiinţei populaţiei tarîrii de a se echipa trupele N.A.T.O., tarismului şi revanşismuiui german, —- şi pe cite se vede o altă so
inclusiv Bundeswehrul, cu arme mo să nu admită înzestrarea Bundesweh Toate aceste ţări au drepturi luţie nu există — va fi rezol vem tot ce ne trebuie. Avem o La ce ar folosi armele acestor
r.u veninul revanşismuiui începe de pe deme, punînd astfel temelia reînarmă- suverane, îşi au guvernele lega vată şi problema regimului de
băncile şcolii, se desfăşoară în insti rii R.F.G. cu rachete nucleare. Penta rului cu rachete nucleare şi să facă le. A organiza sau a nu orga ţară bogată, o economie înflori state noi ? Ele au nevoie de
gonul este acela care se grăbeşte să tot ce este necesar pentru încheierea' niza un asemenea referendum — ocupaţie din Berlinul occidental. toare. Depunem eforturi pentru pîine, au nevoie de maşini pen
tuţiile de învăţămînt superior, în în dea generalilor hitleriştî rachete stra fără întîrziere a Tratatului de pace cu este o chestiune a popoarelor a ridica cit mai sus nivelul de tru dezvoltarea economiei lor.
treprinderi, în instituţii. In ţară func tegice de tipul „Polaris“, iar aceştia Germania şi asigurarea pe această ba şi guvernelor acestor ţări. Noi Noi considerăm firesc că Berli
din urmă se şi laudă că avînd acea ză a păcii şi securităţii popoarelor din nu avem nici un amestec, dv. trai al poporului nostru. Avem Armele nu le sînt trebuincioase.
ţionează zeci, sute de tot felul de aso stă armă vor putea ţine sub tirul lor Europa. pur şi simplu aţi greşit adresa ! nul occidental are un sistem so
centrele de importanţă vitală ale sta Iar în ce priveşte „înrobirea“ perspective excepţional de bune. Ele insele nu le-ar lua dacă ni
ciaţii, curatorii, ligi şi alte uniuni, telor vecine. Recent, s-a anunţat că ge 10 octombrie 1960. cial propriu — acolo există sis
care organizează în mod sistematic neralul american Norstad, comandantul nu va voi răspunde. Acesta De la alte popoare nu avem ne meni nu s-ar amesteca in trebu
mitinguri şi demonstraţii sub lozinca trupelor N.A.T.O. din Europa, a spri (Subtitlurile şi sublinierile este un gunoi, care trebuia de temul capitalist. Nu vrem să ne
refacerii „marelui Reich german“ şi jinit cererea militariştilor vest-germani din text aparţin redacţiei). mult scos din cap, trebuie să voie de nimic altceva în afară rile lor interne.
anexării de teritorii ale statelor din de a li se acorda dreptul să constru amestecăm in treburile Berlinu
Europa răsăriteană. Organizaţiile a- iască nave de război cu un deplasa vă schimbaţi concepţiile, trebuie de prietenie. Avem tot ceea ce N. S. Hruşciov a subliniat ne
mlntite, conduse de regulă de foşti na ment care să permită înzestrarea a- lui occidental. Populaţia lui nu
cestora cu rachete grele avînd fo să ştiţi să înţelegeţi istoria aşa este necesar pentru satisfacerea cesitatea coexistenţei paşnice şi
zişti de frunte şi criminali de război, coase atomice. are decît să trăiască în capita
cum este ea astăzi scrisă de cerinţelor poporului. De aceea a relevat de asemenea că este
sint sprijinite în mod activ şi finan lism ,'cum trăieşte acum, să . ai
ţate de organele guvernamentale din popoare. Altminteri veţi fi un întindem poporului american o gata să participe la o conferinţă
bă administraţia sa, Berlinul
R.F.G. Miniştrii de la Bonn merg a- om cu concepţii înapoiate asu mină de prietenie şi pace. Ar ii la nivel înalt cu viitorul preşe
occidental să aibă legături cu
tît de departe îneît nii rareori parti pra contemporaneităţii. de dorit ca americanii să răs- dinte al S.U.A. „Nu numai că
cipă personal la întruniri revanşarde.
pundă în acelaşi fel. Să dom- sînt gata, dar cred că na vom
Tuturor le sînt cunoscute declara
nească veşnic pe pămîntul nos- . întilni neapărat“, a adăugat el.
tru pacea şi să nu fie război. N. S. Hruşciov a spus că Uriiu-
Cred, a spus şeful guvernului nea Sovietică este gata să parti
U.R.S.S., că mai devreme sau cipe la o întîlnire şi la tratative
mai- tîrziu se va crea o situaţie rezonabile, la realizarea unui
în care vom fi prieteni, deoarece acord care să asigure pacea şi
prietenia nn va da posibilita prietenia între toate popoarele.
Redacţia y administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie n r, O Ţ T e ie t e 188; 16 9; n , T axa ? H M ta onmerar contorm .probării Biractiunii G a p e ,.,. P M nr, 263,320 din 6 noiembrie 1949, - T ip a ru l, întreprinderea Poligrafica „ i M ai" - Deva.
