Page 38 - 1960-10

DRUMUL SOCIALISMULUI
pag. 2
In sprijinul o rien tării Să plantăm cît mai
re p e rto riilo r
Sori taliilo r a r tis tic e
Poporul nostru sărbătoreşte
tradiţionala „lamă a prieteniei
romino-sovietice“. Pretutindeni,
in oraşele şi satele patriei
noastre, oamenii muncii dau
glas sentimentelor lor de dra­
goste şi prietenie faţă de mare­
le popor sovietic. Formaţiile
artistice ale cluburilor muncito­
reşti, ale caselor raionale de
cultură şi ale căminelor cultu­
rale, vor susţine în această
perioadă o serie de spectacole.
Pentru a asigura calitatea
spectacolelor, conducerile uni­
tăţilor culturale trebuie să-şi
aleagă un repertoriu adecvat.
In ajutorul orientării tematice
a programelor artistice Casa
regională a creaţiei populare a
pus la dispoziţia tuturor caselor
raionale de cultură din regiu­
nea noaştră, o listă de reperto­
riu, cu cele mai potrivite teme
pentru fiecare gen de artă în
parte. Pe această listă figurea­
ză piese de teatru c a : „In
august cerul e senin“ de M.
Săulesou şi P. Aristide, „înain­
tea zorilor“ de I. Lukovs'ki,
„De-o vîrstă cu furtuna“ de
Sclodar, „In octombrie“ de A.
Ulianinski, „O chestiune perso­
nală“ de Al. Stein, „Postul de
pe strada Rareş“ de A. Andrieş,
„întâlnire în cîmp“ de Uspenski,
„Vasilisa cea minunată“ de
Iroşnikov şi altele.
Dintre poeziile a căror tema­
tică este legată de Luna marii
prietenii, amintim: „V. I. Le­
nin“, „Tînăra gardă“ şi „Po&m-ul
lui Octombrie“ de V. Maiakcv-
ski, „Cintec despre revoluţie“
de M. Isakovski, „Noaptea din
ajunul nemuririi“ de K. Simo-
nov, „Au mijit zorii omenirii“
1e M. Beniuc, „Octombrie“ de
!VI. Banuş, „Cintec în cinstea lui
7 Noiembrie“ de Dan Deşliu,
.,1917“ de A. Toma, Piaţa Roşie“
de V. Eftimiu, „Luminile Roşu­
lui Octombrie“ de E. Frunză,
H rana anim alelor
s ă fie a sig u ra tă
Colectiviştii din Geoagiu şi-au foarte scăzută. Aşa se face că în groapă odată cu pâmîntul, ti se muşuroieşte.
propus, ca pînă ta sfîrşitul. ,a:nu- faţă de 2.500 tone porumb siloz asigură în ac.est fel un contact mai
lui să mărească numărul bovi-
nelor la 339 din care 200 să fie
vaci de lapte. Şi-au propus, de
asemenea, ca pentru a asigura
acestora o hrană consistentă, să
însilozeze porumbul de pe .60 ha.
Reţinînd tineretul bovin din
producţie proprie şi cumpărînd
animale din creditele acordate
de către stat, gospodăria deţine
acum 275 capete taurine din
care 150 sînt vaci de lapte. A-,
vînd încă sume disponibile pen­
tru cumpărări de animale, colec­
tiviştii vor ajunge in curînd să
posede numărul de bovine plani­
ficat. •
In privinţa asigurării hranei
lor pentru perioada de iarnă,
s-au ivit însă unele păreri gre­
şite. Şi. ce e mai rău, este că
acestea n-au rămas doar simple
păreri ci s-au pus in practică
fără ca cineva să mişte măcar
un ’deget. Porumbul de siloz. în­
treţinut după regulile agroteh­
nice, a ajuns în faza de coacere
îapte-ceară bine dezvoltat. Har
el n-a fost recoilal în scopul în
care a fost cultivat. S-n recoltat,
ce-i drept, porumbul de pe 40
ba. dar numai din acela care nu
?e dezvoltase bine şi deci nu pu-
„“.ea să dea decît o producţie
Preluarea cerealelor contractate
trebuie urgentată
Considerînd ca o datorie pa­
triotică predarea la timp a ce­
realelor contractate, multe gos­
podării colective şi întovărăşiri
agricole din raion au organizat
cu simţ de răspundere, transpor­
tul griului la bazele de recepţie,
direct de la arii. Aşa au reuşii
gospodăriile colective „Înfrăţi­
rea“ din Jeledinţi, „Griviţa ro­
şie“ din Spini, „Mureşana" din
Foit, „23 August“ din Vinerea
şi întovărăşirile agricole din sa­
tele Tărtăria, Romcşel, Cugir,
Cioara şi Vaidei, să achite la
timp întreaga cantitate de gnu
contractată. Gospodăriile colec­
tive din Jeledinţi şi Spini, au
livrat statului cîte 25.000 kg.
grîu, cea clin Vinerea 20.100 kg.,
întovărăşirea din Cugir 20.000
kg., cea din satul Tărtăria 14.182
kg. grîu etc. Cantităţi însemnate
’ de grîu au vîndut statului do
bază de contract şi unii ţărani
muncitori cu gospodării indivi­
duale.
Pînă în prezent, gospodăriile
colective, întovărăşirile agricoie
p ţăranii muncitori cu gospoda­
rii individuale din raion au li­ cirea) şi Balşa (preşedinte loan munca de preluare a cerealelor vechi în executarea construcţiilor ţii, au transportat balast de la maternitate pentru scroafe.
vrat statului, pe baza contracte­ Todea), se manifestă delăsare în contractate.
„Un răsărit de soare“ de N.
Tăutu, „Noiembrie de foc“ de
E. Jebeleanu, „In tîrg la Iaşi
1917“ de M. Breslaşu, „Elibera­
torii“ de A. M. Sperber etc.
Pentru programele muzicale
au fost recomandate cîntece ca :
„Lemn e cu noi neîncetat“ de
S. Tuiicov, „Purtăm1 azi mândre
leniniste flamuri“ de V. Mura-
deli, „Slavă lui Lenin. partidului
slavă“ de C. Jukovski, „Partidul
ne conduce“ de V. Muradisli,
„Cîntecul păcii şi prieteniei“ de
A. Filipenko, „Cîntecul păcii“
de M. Sostaeovici, „Cintec de
dragoste pentru ţara sovietică“
de D. D. Botez, „Cu voi, fraţi
iubiţi sovietici“ de O. Varga,
„Vremea secerişului“ de N.
Aladar, „Cîntecul tineretului“
de Dunaevschi şi altele.
Alegerea unui repertoriu care
să oglindească drumul luminos
deschis de Octombrie Roşu po­
poarelor Uniunii Sovietice, care
să exprime dragostea fierbinte
şi sentimentul de adincă recu­
noştinţă a poporului nostru
faţă de marea noastră prietenă
Uniunea Sovietică, este o sarci­
nă de mare răspundere a tutu­
ror activiştilor culturali. Trebuie
să se acorde o atenţie deosebită
şi nivelului artistic de interpre­
tare a acestor programe. Colec­
tivele artistice care simt nevoia
unei îndrumări, să ceară din
timp sprijinul oaselor raionale
de cultură şi casei regionale a
creaţiei populare. De asemenea
ele pot cere sprijinul Teatrului
de stat „Valea Jiului“, iar sa­
tele şi comunele din jurul cen­
trelor muncitoreşti, cluburilor
sindicale.
Nu trebuie să existe nici un
cămin cultural sau casă de cul­
tură care să nu pregătească
programe dedicate marii sărbă­
tori — aniversarea Marii Revo­
luţii Socialiste din Octombrie.
D. C noi rădăcini şi ca urmare prinderea
şi alte furaje, cit s-a. prevăzut
a se realiza, nu s-aii msitozat
pînă la ora actuală decît 750
lone.
Tov. toan pudaş, preşedintele
colectivei şi ing. Ioan Medrea,
care în mod firesc trebuiau să
se ocupe cu mai multă compe­
tenţă de această problemă, dau
din umeri şi o privesc şi acum
nepăsători. Nici comitetul comu­
nal de partid (secrelar Gbeoi-
ghe Săbău) şi organizaţia de
partid din gospodărie, n-au fă­
cut mare lucru în această, pri­
vinţă. S-au mulţumit doar să
înregistreze neajunsurile ’ dar
n-au luat nici o măsură.
Intr-o astfel de situaţie este
de la. sine înţeles că în perioada
de ştabul,aţie a animalelor se vor
ivi multe greutăţi privind hrăni-
rea acestora, întrucît cantitatea
de nutreţuri însilozăte nu va pu-
!ea acoperi sub nici o formă ne­
cesităţile.
Este necesar ca organele com­
petente să ia măsurile cele mai
eficiente pentru ca şi la gospo­
dăria colectivă din Geoagiu să
fie asigurată cantitatea de nu­
treţuri însilozăte, necesară pen­
tru perioada de iarnă.
lor încheiate, numai 61,9 la su­
tă din cantitatea de griu con­
tractată.
O cauză a întîrzierii livrării
griului contractat constă în
aceea că unele sfaturi populare
clin raion consideră această pro­
blemă ca aparţinintl exclusiv
cooperaţiei de consum. Sfaturile
populare din Ceru Băcăinţi, Aî-
maş, Balşa şi Homorod, bună­
oară, n-au luat din timp măsuri­
le necesare pentru organizarea
convoaielor, lată de ce, trans­
portul griului preluat din con­
tractări Ia baza de recepţie, se
face încă anevoios.
Nici consiliile de conducere
ale gospodăriilor colective „0
Martie' din Turdaş. „9 Mai“
Mărtineşti, „21 Decembrie“ Pri-
caz şi „Dr. Petru Groza“ din O-
răştie, mi privesc cu suficient
ftimţ de răspundere problema u-
chitării în întregime a obligaţii
lor contractuale.
Nu se poate trece cu vederea
laptui că şi la unele cooperative
ţie consum cum sînt cele din Si
bot (preşedinte Octavian Me­
4
Nr. 1804
mulţi pomi fructiferi M anifestări cabilului film „Pămînt desţete- jn drum spre Moscova
nit" (în două serii), turnat du
Odată cu dezvoltarea sectorului so­ Succesul unei plantaţii depinde în cinem atografice pă romanul cu acelaşi nume al Luna prieteniei romino-some-
scriitorului Mihail Şolohov, lau­ tice prilejuieşte şi o seamă de
cialist din agricultura regiunii noastre, mare măsură şi de felul cum vom în­ Conducerea cinematografului reat al Premiului Lenin, stir- schimburi de experienţă intre
„Filimon Strbu" din Deva, in neşte un deosebit interes. De a- oamenii sovietici şi oamenii
tot mai multe terenuri care nu erau fiinţa plantaţiile. In cazul plantaţiilor colaborare cu Consiliul local ceea, va fi organizai un sim po­ muncii din ţara noastră. In acest
A.R.L.U.S., Casa regioitidă a zion la care vor lua parte ţă­ scop, marţi seara, o delegaţie
utilizate raţional suit acum plantate cu mari este necesar să fie întocmită creaţiei populare şi secţia de in- rani muncitori din cadrul tutu­ form ată din 23 de colectivişti
văţăpunt şi cultură a Sfatului, ror gospodăriilor colective din din regiunea noastră, a plecat
pomi. schiţa terenului ce urmează a fi plan­ popular orăşenesc, cu prilejul jurul oraşului. spre Bucureşti de unde împreu­
prezentării in premieră a celor nă cu alţi. colectivişti din întrea­
Apreciind că pomicultura constituie tat şi planul de aşezare a speciilor şi 7 producţii din cadrul !estiva­ Conferinţe ga ţară, îşi vor continua drumul
lului filmului sovietic, care ru­ spre Moscova.
o importantă ramură de producţie, soiurilor pe teren. Terenul destinat lează incepind cu data de 12 o c­ In cadrul Lunii prieteniei ro-
tombrie, a organizat o serie de mino-sovietice, ieri, in sala fes­ In timpul şederii in Uniunea
gospodăriile agricole colective din plantării se desfundă sau se ară la manifestări publice. In acest tivă a Clubului muncitoresc al Sovietică, această delegaţie de
sens, a avut loc miercuri o pre­ sindicatelor din Deva, s-a ţinut
Demsuş, Geoagiu, Mărtineşti, Orăştie, 30-35 cm. In cazul terenurilor în pantă zentare festivă a filmului „Se- conferinţa „Automatizarea pro­ colectivişti va vizita Expoziţia
rioja“. Tot .in cadru festiv, azi cesului de producţie in U.P.S.S.“.
Rapolt, Sîntandrei, Alba Iulia, Bénie mai mare se lasă benzi înierbate, în După conferinţă, auditorii au Unională din Moscova, oraşele
va avea loc premiera coproduc­ putut viziona filmul ştiinţific
şi altele şi-au creat importante supra­ vederea evitării eroziunii solului. In „Rivalii m etalelor". Moscova şi Riev şi diferite col­
ţiei sovieto-franceze „Morman-
feţe de livezi- De asemenea sfaturile terenurile nedesfundate, plantarea se Azi, in cadrul joii de tineret hozuri. Printre colectiviştii din
die-Niemen“. Pentru pionieri şi organizată cu prilejul Lunii prie­
populare comunale Daia, Pianul de execută în gropi, de 80 cm. adîncime regiunea noastră care au plecat
şcolari, se va organiza un sim ­ teniei roniîno-sovietice, tov. prof.
Sus, Zam, Turdaş şi altele şi-au extins şi cu diametrul de cel puţin 1 m. în Uniunea Sovietică se num ă­
pozion pe, tem a filmului „Mici: Timotei. Clipi, va expune corife-
plantaţiile pomicole în păşuni şi fineţe, Pichetajul se face ţinîndu-se seama ră şi Gheorglie Ormindean din
man Panin“. tinţa „O nouă victorie a cos­
dînd în acest fel o folosire raţională de specia, soiul şi port-altoiul pe care monauticii sovietice". Bobilna, Ilie Comşa din Girbo-
Prezentarea pe ecranul cine­
acestor terenuri. este altoit. In funcţie de acestea, se va, Nicotae Pădurean din Strei-
matografului din Deva a rem ar­
Problema de bază care se. pune în vor stabili distanţe mai mari la cele sîngeorgiu, Vaier Duncea din
faţa gospodăriilor agricole de stat, cu creşteri viguroase (mărul, părul al­ Piu Bărbat si alţii.
gospodăriilor colective şi întovărăşirilor toit pe sălbatec, cireşul), şi mai mici
constă în înlătura­ la cele cu creştere
rea cit mai grabnică /—¦ i-' i—>r mai slabă (prunul,
a deficienţelor care caisul, piersicul, vi­
Sfatul ingineruluide cele mai multe
şinul, gutuiul, mărul
ori pornesc chiar de agronom altoit pe dusen, pă­ Festivalul filmului sovietic
la înfiinţarea live­ rul altoit pe gutui
etc). Terenurile în
zilor. Nu rare ori
se întîlnesc greşeli pantă trebuie piche­ 99 NORM A N D IE-N ÎEM EN «
Ia plantarea pomilor, ceea ce influen­ tate pe curbele de nivel, pentru fiecare
ţează în rău prinderea şi dezvoltarea versant, platou sau vale în parte. H
lor. Una din aceste greşeli constă în
nerespectarea epocii de plantare. Este necesar ca de la plantare şi
pînă la venirea gerului să fie un in­
tn regiunea noastră, plantările de terval de 20-25 zile în care timp să
toamnă dau rezultate mult superioare se înceapă vindecarea rădăcinilor tăiate
celor de primăvară. şi emiterea rădăcinilor noi.
Toamna, umiditatea din sol şi at­ O atenţie deosebită trebuie acordată
mosferă este în creştere şi ea favori­ alegerii speciilor şi soiurilor, în funcţie
de condiţiile de sol şi climă.
zează prinderea pomilor, pe cînd pri­ Materialul săditor trebuie să fie de
măvara umiditatea fiind în descreştere, calitatea I-a, din speciile şi soiurile
se iveşte pericolul uscării lor. raionate regiunii, să aibă rădăcinile
sănătoase şi lungi de 25-30 cm., tulpi­
Este dovedit faptul că toamna, pînă na să fie dreaptă, potrivit de îngroşată,
Ia căderea îngheţurilor, rădăcinile po­
cu scoarţa netedă, nevătămată şi cu
milor continuă să crească. In această coroana bine formată.
perioadă are loc cea de-a doua creştere
a rădăcinilor. Spre sfîrşitul vegetaţiei, In terenurile mai sărace şi în spe­
depunerea substanţelor de rezervă în cial în cele situate în regiunile de
tulpina şi rădăcinile pomilor, favori­ dealuri se recomandă să sc folosească
zează vindecarea rănilor, emiterea de pentru fiecare groapă cantitatea de
10-15 kg. gunoi de grajd bine descom­
în proporţie mare. pus la care se mai adaugă 80-100 gr.
superfosfat şi 30-50 gr. sare potasică.
Se recomandă plantarea pomilor în Cupă plantare, pomul se udă cu eîte
toamnă şi pentru faptul că aşezîndu-i două-trei găleţi de apă şi apoi se
Legatgl pomului de future este bine Filmul „Normandie-Niemen" ,
poem al prieteniei dintre po­
strins între rădăcină şi pămînt. să se facă după 10-12 zile şt odată cu O inovaţie pe zi
in primăvară, pomii care au fost aceasta se va face şi învclirea tulpinei poarele francez şi sovietic în
pentru a 1fi protejată contra rozătoare­ anii războiului antifascist, redă La uzina „Victoria“ din Gă- funcţionare a utilajului de for­
plantaţi toamna pornesc. în vegetaţie lor. lan s-au înregistrat în primele mare se va mări.
cu cel puţin 20-25 zile înaintea celor activitatea unei escadrile fran­ 9 zile din luna curentă nouă
plantaţi primăvara. La aceşti pomi, Cum plantările de toamnă prezintă ceze care in anii celui de-al II- inovaţii, dintre care trei au şi O inovaţie valoroasă a pro­
creşterile anuale sînt puternice şi re­ mult mai multe avantaje decît cele de pus şi comunistul Anton Răcea-
zistenţa la primăveriie şi verile sece­ primăvară, este bine ca planurile sta­ lea război m ondial a luptai in
toase esle mai mare. bilite pentru plantările din toamna rîndurile forţelor armate sovie­
tice împotriva duşmanului co­
mun.
 crescut numărul anului 1960 şi primăvara anului 1961 Povestind glorioasele fapte de fost aplicate în procesul de pro­ nu de la secţia furnale. Astfel,
de abonamente să fie realizate în cea mai mare mă­ arme ale aviatorilor francezi, ducţie. el a conceput o maşină univer­
sură toamna aceasta. filmul reliefează prietenia care sală pentru răsturnarea auto­
Datorită preocupării secţiei i-a legat pe fiii credincioşi ai Dintre ele se remarcă inova­ mată a oalelor de zgură. Cu a-
de difuzare a presei din Haţeg, Acolo unde lucrările premergătoare Franţei de cei ai Uniunii Sovie­ ţia brigăzii nr. 2 de Ia secţia jutorul ei se reduce durata de
numărul abonamentelor la re­ tice. răsturnare a oalelor de la 10
vistele şi ziarele sovietice pen­ plantărilor sînt intîrziate trebuie sa se turnătorie, intitulată „Modifica­ minute la 3 minute.
tru anul 1961, a crescut sim­ treacă imediat la realizarea lor. In fotog rafie: Scenă din fil­ rea cutiei superioare de forma­
mul „N orm andie-Niemen" care re la lingotiere“. Prin aplica­ GH. CULENCG
Ing. E. MANUGHEV1C1 rulează La cinem atgoraful „Fili­ rea acestei inovaţii, durata de
mon Strbu“ din Deva. corespondent
directorul staţiunii experimentale
horticole Geoagiu
ţitor faţă de numărul abona­ Ritm mal rapid consfrucfiiior în G. Â. C
mentelor existente în acest an.
In perioada de contractare a
abonamentelor, secţia de difu­
zare a presei a primit un aju­
tor real din partea organelor şi Pe măsura creşterii sectorului şi a mînii de lucru proprii, pen­ parchetul comunal etc. S-a ajuns tive în care construcţiile de a-
organizaţiilor de partid. De socialist in agricultură, şi a şep- tru ca şi în noile gospodării co­ astfel, ca în prezent, grajdul ca­ dăposturi pentru animale se a-
menţionat, că toate abonamen­ lelului în gospodăriile colective, lective să se realizeze construc­ re va adăposti 75 bovine, să fie flă într-un stadiu nesatisfăcător.
tele ce s-au făcut, sînt pe în­ în raionul Iha — raion complet ţii trainice şi ieftine. ridicat în roşu şi acoperit, chel- In G.A.G. „7 Noiembrie“ din Po-
tregul an 1961. cooperativizat — s-au ridicat şi tuindu-se pentru aceasta doar
se rid:că noi construcţii di adă­ De subliniat este şi faptul că 27.000 lei. Construcţia grajdului joga, de pildă, nu s-a terminat
SIDONJA RUSAN posturi pentru animaie. Numai toate consiliile de conducere ale va fi terminată pînă la 19 oc­ pînă în prezent nici măcar fun­
în anul trecut, în gospodăriile gospodăriilor colective au fost tombrie şi va costa mai puţin daţia la grajdul de 100 bovine,
corespondentă colective din raion s-au construit îndrumate să ridice construcţiile de 50.000 lei, faţă de 190.000 planificat a se termina în acest
planificate, numai din fondurile lei cît se prevede în deviz. an, deşi aici s-au confecţionat
proprii ale G.A.G. 75.000 buc cărămizi iar celelalte
Şi colectiviştii din satele Fin-
17 grajduri, numeroase saivane, Ţi.nînd seama de îndrumările toag, Lăpugiu, Teiu şi Ohaba, materiale sînt asigurate. Statul
primite, gospodăriile colective au hotărît să efectueze voluntar popular din localitate (preşedin­
pătule etc. Dintre acestea, amin­ din raion şi-au procurat din re­ cîte 5— 10 zile de muncă volun­ te Augustin Crişan) şi organiza­
tim grajdurile ridicate la G.A.C. surse locale pentru construcţiile
planificate peste 3.200 m.c. pia­ tară la construcţia, grajdurilor ţia de partid din gospodărie,
Veţel, Bampotoc, Ghimindia, Bă- tră, 30.000 kg. var, 1.200 m.c. planificate. Hotărîrea lor a prins s-au preocupat prea puţin de
lata, Brîznic, Mintia etc. Orga­ lemn de diferite esenţe şi au con­ viaţă. Pînă ta ora actuală, graf- sprijinirea consiliului gospodă­
fecţionat 700.000 buc. cărămidă. durile colectiviştilor din satele
activitatea de preluare a cerea­ nele de partid şi de stat au spri­ De asemenea, au cumpărat din amintite au fost ridicate în roşu, riei în ce priveşte mobilizarea
lelor contractate. jinit acţiunea de construcţii în fonduri proprii 312 000 buc. ţi­ iar acum se lucrează la aşeza­ colectiviştilor la efectuarea cons­
gospodăriile colective şi au în­ glă, 35 tone ciment, au confec­ rea grinzilor si la montarea’ şar­ trucţiei respective.
Ca o lipsă a organelor de par­ demnat totodată pe colectivişti ţionat binalele etc. Pînă în pre­
tid şi de stat din raionul Orăş- să folosească din plin resursele zent, gospodăriile colective şi-au pantelor. Cheltuielile pentru O situaţie similară poate fi în­
lie esle şi faptul că ele n-au des­ locale. Folosind asemenea re­ asigurat peste 95 la sută din grajdurile respective nu se ri­ tâlnită şi la G.A.G. din Sălciva.
făşurat o muncă mai eficientă surse, membrii gospodăriilor a- materialul necesar construcţiilor dică nici măcar la a patra parte Colectiviştii de aici au hotărît
în rîndurile colectiviştilor, înto gricole colective din Velei, Brîz­ planificate. din suma prevăzută în deviz.
vărăşiţilor şi ţăranilor muncitori nic şl din alte sate, au economi­ Pentru grajdul gospodăriei co­ să termine pînă Ia finele anului
cu gospodării individuale, pen­ sit între 100.000— 120.000 lei la In dorinţa de a termina cît lective „Unirea“ din Fintoag, construcţia unui grajd pentru
ii li ca aceştia să înceapă a livra construcţiile realizate. Tn telul mai urgent construcţiile de a- soro exemplu, care va adăposti 50 bovine. Nisipul, lemnul, pia­
şi cantităţile de porumb contrac­ acesta, pe raion, s-au realizat dăposturi, pentru a putea aduna 100 bovine, lemnul pentru şar­ tra şi alte materiale sînt aduna­
tate. Numai aşa se explică de economii la construcţiile din Ia un loc şi îngriji în condiţii pantă este cioplit, jar acum se te, dar lucrările de construcţie
ce în raion n-a început încă pre­ gospodăriile colective în valoa­ optime animalele, lucru care va montează. Costul construcţiei se a grajdului n-au început încă.
luarea porumbului cu toate că contribui la obţinerea unor pro­ ridică pînă acum la numai
recoltarea lui a început şi se des­ re dc peste 2.000.000 lei. 40.000 lei fafă de peste 390.000 Anevoios se lucrează la cons­
făşoară în aceste zile cu inten­ ducţii sporite şi deci la realiza­ trucţia grajdurilor planificate şi
sitate. In acest an, numărul gospo­ lei cu cît s-a prevăzut a se rea­ în satele Şoimuş şi Sîrbi, iar la
dăriilor colective din raionul Ilia rea ’de venituri mari, colectiviştii liza.
Cantităţile de grîu şi po­ a crescut la 40. Pentru adăpos- gospodăriile colective din Bur-
rumb contractate în raionul O- tirea animalelor şi pentru asigu­ din G.A.G. „Drumul belşugului“- Colectiviştii din raionul Ilia juc, Răduleşti, Popeşti şi Zam,
răştie, pot îi preluate în între­ rarea furajelor necesare dezvol­ au obţinut succese şi în cons­
gime. Pentru aceasta insă este tării continue a şeptelului, colec­ Lăsău, au hotărît în adunarea truirea altor obiective. Cei din lucrările de construcţie n-au fost
necesar ca organele de partid şi tiviştii şi-au propus să termine Baştea, Dobra, Boldea, Coşeşti începute.
de stat să intensifice mutica po­ pînă la 30 decembrie încă 73 de generală să efectueze fiecare cîte şi din alte sate, au terminat sai­
litică în rîndul ţăranilor mun­ construcţii diferite, din care 18 vanele planificate pentru acest Este necesar ca organele de
citori din unităţile agricole so- grajduri cu capacitate de 50-100 3 zile de muncă voluntară la ridi­ an. De asemenea, colectiviştii, partid şi sfaturile populare din
cialist-cooperatiste şi a celor cu bovine fiecare, 8 saivane, 4 ma­ din Dobra, Abucea şi Stretea, raionul Ilia să mobilizeze pe co­
gospodării individuale, să ia de ternităţi pentru scroafe etc. carea grajdului. Prin muncă vo­ au realizat în întregime cîte o lectivişti la efectuarea rapidă a
urgenţă măsuri în vederea înlă­ lucrărilor de construcţii rămase
Organele de partid şi de stat luntară, colectivişti ca Iosif Bu- în urmă, explicîndu-le că rea­
turării deficienţelor existente în din raion au răspîndit experien­ lizarea acestora la timp, conslf-
ţa bogată a colectiviştilor mai joran, Ioan Suba, Victor Şomau, tuie baza creşterii şi dezvoltării
şeptelului şi, ca urmare, a spo­
Ioan Stănilă, Roman Popa şi al­
ririi propriilor lor venituri.
orin folosirea resurselor locale Valea Lăpugiului, nisip, lemn din Sînt însă şi gospodării colec­ E. BERGHIAN