Page 6 - 1960-10

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1798

c a BECE

Problem e V I A Ţ A DE P A R T I D

ale m ecanicului şef Controlul organizaţiei

l a I» Mo B a r z a de partid — chezăşia

1 In îa|a minerilor de la Barza blema ridicării calificării rneca- îndeplinirii sarcinilor

stâ sarcina de mare răspundere nicilor de mină. Ar fi indicat ca

de a spori necontenit producţia reviziile de subteran să fie fă-

de minereu, de a îmbunătăţi ca- cute de oamenii subordonaţi me- Experienţa muncii a dovedit se formeze o comisie, care, în
baza unui program bine stabilit,
litatea acestuia şi a reduce pe canicului şef de mină, iar mese- că acolo unde sarcinile sînt re­ să se deplaseze în secţie şi să
partizate în mod judicios şi un­ ajute în mod concret acolo unde
cît posibil preţul de cost. Măsu- riaşii secţiei ateliere să execute se simte nevoia. Comisia forma­
de cei ce răspund de îndeplini­
ra în care ei se achită de aceas- doar lucrările mari. Practic, la rea acestor sarcini sînt contro­ tă, constatînd că unii tovarăşi
laţi şi ajutaţi concret în rezol­ de Ia ajustaj lasă expedierea
tă misiune e influenţată printre ora de fată, acest lucru nu varea lor, rezultatele muncii sînt materialelor pe seama celor de
Ia expediţie, iar aceştia, la rîn-
altele şi de activitatea mecanicii- e posibil din cauza slabei ca- mari, planul de producţie poate dul lor, pe seama celor de la
ii îndeplinit la timp şi în mod
lui şef. Asigurarea funcţionării lificări a unor meseriaşi din ritmic.

utilajelor miniere în cele mai subteran (amintim în acest sens

bune condiţiuni, executarea re­ că unii mecanici de compresoare

paraţiilor curente şi mijlocii, nu sînt decît simpli ouplători).

precum şi a celor neplanificate, Ar fi indicat să se deschidă la In cele de mai jos ne vom ajustaj, a îndrumat aceste două

Întreţinerea utilajelor electro-me­ Barza, cît mai curînd cu putinţă ocupa de îelul cum organizaţia colective de muncă cum trebuie

canice sînt principalele sarcini un curs de calificare. Aceasta de partid de Ia laminorul de să lucreze, trasîndu-le sarcina

ce revin mecanicului şef. cu atît mai mult cu cît atelie­ 800 mm. din Combinatul side­ să răspundă deopotrivă de ex­

Felul în care s-a achitat a- rele sînt supraaglomerate cu lu­ rurgic Hunedoara, munceşte în pedierea materialului laminat.
cesta de ele oferă o seamă de crări.
această direcţie. După cum se Biroul organizaţiei de bază a
aspecte. Ca un succes demn de O altă problemă de mare ac­
ştie, în lunile iunie şi iulie ale convocat o adunare generală de
luat în seamă este îndeplinirea tualitate, a cărei rezolvare se
acestui an, rezultatele obţinute partid deschisă în care au fost
întocmai de către colectivul sec- impune cu o deosebită tărie, este în procesul de producţie au fost stabilite sarcini şi răspunderi

ţiei ateliere a planului de repa- calitatea reparaţiilor. Lipsa unor sub posibilităţile de care dispu­ concrete comitetului sindical de

raţii fizice. Lucruri bune se pot piese de schimb, a unor condiţii ne acest colectiv de laminatori. secţie şi organizaţiei U.T.M. în

spune şi despre mecanicii de spaţiu la ateliere, impune ca Principalele probleme — Pe şantierul de Acest lucru le-a dat de gîndit ceea ce priveşte mobilizarea
construcţie al bateriei
mină. acestea să fie făcute în pripă, a I-a de semicocs din comuniştilor de aici. El au fi­ muncitorilor, inginerilor şl teh­
: Gălan lucrează şi e-
Totuşi, luată în ansamblu, ac- fapt care duce la defectări pre- chipa de montori con­ nalizat de mai multe ori această nicienilor la realizarea sarcini­

tivitatea mecanicului şef nu s-a mature. O altă cauză, constă în atenţia gazetei de perete dusă de tov. Constantin Ruc- stare de lucruri şi totuşi, rezul­ lor de producţie. Membrii bi­
sanda de la şantierul nr. 3 mon­
ridicat la înălţimea sarcinilor. însă în superficialitatea cu care taj al l.G.S. Hunedoara. Printr-o tatele nu erau pe măsura posi­ roului au primit de asemenea
bună organizare a muncii, e-
Multe din reparaţii s-au dovedit se execută unele reparaţii şi lip­ Pentru colectivul de redacţie al ga­ In articolul intitulat „Zi de zi, mai chipa respectivă îşi depăşeşte bilităţilor, a capacităţii agrega­ sarcini precise astfel ca să poa­
ou regularitate norma de produc­
ăi fi de proasta calitate, exeou- sa de control din partea maiştri- zetei de perete „Vagonul“ de la sec­ mult" sînt evidenţiate succesele obţi­ ţie cu 20 pînă la 25 la sută. telor şi forţei de care dispune tă efectua un control mai calificat
torul de vagoane al Atelierelor 6 .F.R. nute de colectivul sectorului în înde­ acest colectiv. Atunci, comuniş­
tate cu întîrziere. Pe de altă lor şi inginerilor, IN CLIŞEU : Membrii echipei tii au hotărît ca pentru elimina­ în activitatea colectivului de la­
rea lipsurilor să se organizeze minatori. Tot în şedinţă s-a sta,
parte, mecanicii de mină, nu au Trebuie amintită tot ca o pro- Simeria — responsabil tov. Simion plinirea sarcinilor de producţie şi a de montori condusă de tov* o şedinţă de lucru la care să bilit drept sarcină pentru fiecare
Constantin Rucsanda. participe tovarăşii de la direcţia tovarăş din birou, ca Ia interva­
reuşit întotdeauna să se ridice blemă de actualitate cea a ex- Surdu — îndeplinirea angajamentelor angajamentelor luate în întrecere. generală a combinatului, direc­ le scurte de timp, cînd se ivesc
Lucrări de interes ţia transporturi, serviciul con­ unele cazuri de nerespectare a
la nivehjl sarcinilor ce le revin, ploatării şi întreţinerii agrega- luate în întrecere de către muncitori Desfăşurînd o activitate susţinută obştesc trol tehnic şl calitativ şi servi­ disciplinei în producţie, biroul
ciul expediţii din cadrul secţiei organizaţiei să fie informat pen­
fapt datorită căruia. întreţinerea tel or din subteran. Desele defec- constituie o preocupare de frunte. In pentru îndeplinirea planului şi a an­ Sub îndrumarea organiza­ laminoare, în care să analizeze tru a se putea lua măsurile cu­
ţiei de partid, locuitorii comu­ aceste probleme. venite.
utilajelor s-a făcut defectuos. A- ţări se datoresc în multe cazuri drumat de biroul organizaţiei de ba gajamentelor, colectivul de redacţie al nei Ungurei, raionul Sebeş, au
intreprins mai multe acţiuni de Participanţii la şedinţa de lu­ Sarcini corespunzătoare au
ceasta stare de lucruri' a influ- exploatării lor neraţionale de că- ză, colectivul de redacţie al gazetei gazetei de perete constituie un sprijin muncă voluntară. cru au scos în evidenţă trei mari primit şi ceilalţi comunişti. De
cauze care au dus la aceste stări
enţat negativ activitatea mine­ tre oameni insuficient pregătiţi de perete şi-a întocmit un plan con deosebit de preţios în munca orga­ Printre lucrările efectuate se de lucruri. In primul rînd direc­ pildă, tov. loan Dragotă, are
numără demolarea vechii clă­ ţia transporturi nu a asigurat sarcina să răspundă de anali­
rilor. şi care mai dau uneori dovadă creţ de muncă privind spirijinirea e nizaţiei de partid pentru îmbunătăţi­ diri a şcolii, ridicarea in roşu a v a g o a n e le necesare expedierii zele chimice Ia laborator şl de
noii construcţii la şcoala de materialului laminat, m „t calitatea materialului recepţionat*
Cauzele acestei stări 'de fapt de lipsă de grijă faţă de utilaje. forturilor oamenilor muncii pentru în rea activităţii în sectorul de vagoane. 4 ani, reparaţia celor două po­ lea rînd, serviciul de expediţie
duri de beton de pe drumul ra­ a privit cu superficialitate pro­ La linia de laminare, comunis­
sînt numeroase. Printre altele, Astfel, un compresor tip Reşiţa deplinirea planului de producţie şi a Gazeta de perete „Vagonul" aduce o ional şi ridicarea în roşu a re­ tul Mircea Hosu şi candidatul de
mizei de pompieri. Pmit sarcina ca,Păcu_r_a_ru „au pFri­
se face mult simţită lipsa unui de la mina Musariu, a fost lăsat angajamentelor luate în întrecerea so­ contribuţie însemnată la succesele ob­
Totalizînd orele de muncă vo­
atelier electromecanic bine do­ să funcţioneze fără ulei. De mul­ cialistă. Colectivul de redacţie a atras ţinute de muncitorii, inginerii şi teh­ luntară prestate de locuitorii co­

tat. (e suficient să amintim că te ori, ou prilejul controalelor în jurul gazetei de perete un colectiv nicienii sectorului vagoane în înde­

maşinile de ascuţit sfredele efectuate, au iost găsite utilaje numeros de corespondenţi, cu ajuto­ plinirea planului, îmbunătăţirea cali­

Flottman sînt uzate), lipsa unor nesupravegheate. rul căruia dezbate în articolele ce se tăţii reparaţiilor, economisirea mate­

utilaje de rezervă etc. Toate acestea denotă că în ac­ publică problemele cele mai arzătoare rialelor şi reducerea preţului de cost.

Sînt însă si cauze subiective. tivitatea mecanicului şef de la ale producţiei. In articolele publicate La ridicarea nivelului gazetei de

In primul rînd, se remarcă nece- I. M. Barza sînt lipsuri de care sînt tratate probleme privind îndepli­ perete a contribuit faptul că ea o-

sitatea unei intense munci orga- conducerea întreprinderii trebuie nirea planului, a angajamentelor, cali­ glindeşte preocupările colectivului şi ia blema expedierii — problema ganizatorul grupei de

nizatorice. Lucrătorii secţiei ate- să ţină seama. E necesară apoi tatea reparaţiilor, economisirea mate­ atitudine combativă faţă de lipsuri. Bi­ orI
nr. 1 pentru laminatori — iar sindicat, să răspundă de respet1
liere pierd zilnic ore întregi, fie o intensă muncă politică de mo- rialelor şi realizarea dc economii la roul organizaţiei de bază a luat mă­ în al treilea rînd, biroul orga­ tarea procesului tehnologic de

în aşteptarea' celui de-'al doilea să în vederea întăririi disciplinei preţul de cost. In articolul intitulat suri ca cei criticaţi să răspundă ga­

transport care să-i introducă în muncii. Ar îi indicat ca comite- „Calitatea — este un indice uitat de zetei de perete. Membrii şi candidaţii nizaţiei de partid a efectuat un laminare, de reducerea opririlor

mină, fie din lipsa de mijloace tul de partid să analizeze temei- colectivul de la arcuri" sînt criticaţi de partid, criticaţi la gazetă sînt dis­ control slab în muncă, fapt ce „ accidentale, de respectarea re­
de pildă, muncitorii din această par­ cutaţi în şedinţele de birou sau în
de transport în cursul zilei de nic lipsurile existente şi să îrea- tidă,' şeful de echipă, losif Medruţ şi adunările generale ale organizaţiei de a determinat conducerea secţiei gimului termic de încălzire al

lucru pentru repararea anumitor că de urgenţă la luarea de mă- să neglijeze complect aceste pro­ lingourilor şi de o supraveghere

defecţiurii accidentale ale utila- suri. Este necesar să fie activi- maistrul Traian Suşabă, care, în goa­ bază, iar muncitorii fără de partid, bleme importante ale producţiei. mai atentă a agregatelor.

jelor. De asemenea, secţiile mi- zate gazetele de perete, să fie nă după cantitate, au neglijai calita­ în consfătuirile de producţie. Prin a- munei Ungurei,'ele depăşesc ci­ Toate acestea au înîluienţat în Toate aceste măsuri luate de
mod direct asupra îndeplinirii către birou! organizaţiei de par­
niere nu dau în termen şi cu ex- intensificată munca agitatorilor,, tea. In articol se arată că la vagonul ceste măsuri biroul organizaţiei de bar fra >de 5.500. tid de Ia laminorul de 800 mm.
S-au evidenţiat in mod deo­ şi depăşirii planului de produc­ din C.S.H., precum şi efectua­
plicaţiile cuvenite comenzile pen- să se facă repartizarea comuniş- nr. 3.132.221 s-a găsit Ia control ar­ ză a întărit şi mai mult prestigiul şi ţie în lunile respective.
sebit tovarăşii Ioan Stoica, Ilie
tru reparaţiile neplănificate. Iilor la locurile de muncă care cul de suspensie rupt, la vagonul nr. autoritatea gazetei de perete, a tăcut

Lipsa de colaborare între mi- hotărăsc bunul mers al lucru- 417.569 o foaie de arc ruptă ş.a. posibil ca aceasta să-şi aducă o con­ Tileagă, Pavel Banoy, Gheorghe Cu ocazia şedinţei respective, rea unui control mai calitativ

neri şi electricieni în ce priveşte rilor. Intr-un alt articol intitulat „Gu ce tribuţie însemnată Ia îmbunătăţirea Lutsch şi alţii. IOAN DAVID participanţii au hotărît ca pen­ asupra îndeplinirii sarcinilor ce
corespondent tru remedierea acestor lipsuri să stau în faţa laminatorilor, a fă­
sxecutarea găurilor în vederea Conducerea tehnico-adminis- ne mîndrim tovarăşi?" sînt criticate de muncii şi îndeplinirea sarcinilor ce

pozării cablurilor de forţă şi lu- trativă a minei, are obligaţia să asemenea lucrările de proastă calita­ stau în faţa colectivului sectorului de cut ca în lunile august-septem-

mină, în subteran, a dus în repe- studieze măsurile ce ar trebui te făcute de unele partizi de lăcătuşi. vagoane. Io ajutorul prietenilor cărţii brie, colectivul laminorului de
fate rînduri la întîrzierea execu- luate în ,vroed',DerrDeCa’ îmUbunănt+ăsţuirii 800 mm. să obţină rezultate fru­
i.isse:
situaţiei. Mecanicul şef ar putea moase în procesul de producţie.
tării unor lucrări. astfel să contribuie în măsura în Muncă însufleţită „Librăria noastră“ din Deva, s-a încheiat, aceste standuri au Muncitorii, inginerii şi tehnicie­
care se cere la sprijinirea luptei nii au devenit mai interesaţi în
De asemenea, ca o măre de- minerilor pentru îndeplinirea pentru a pune la îndemîna oa­ vindut cu plata în rate 151 vo­ problemele producţiei. Expedie­
iecţiune organizatorică putem sarcinilor care le stau în faţă. rea materialelor se face în tim­
consemna centralizarea tuturor menilor muncii din oraşul nos­ lume din operele lui Lenin şi a- pul stabilit, iar interesul faţă de
reparaţiilor la secţia ateliere. întreţinerea agregatelor şî faţă
pe ogoare tru ultimele noutăţi din litera­ proape 7.000 de volume de lite­ de folosirea capacităţii lor a
crescut simţitor. Pe primele
Legat de aceasta se pune pro- A. 3URCA tura politică, tehnică, beletris­ ratură politică, tehnică şi be­ locuri în întrecerea socialistă
s-au situat schimburile conduse
:!lin tică etc., a mărit numărul stan­ letristică. de maistrul Nicolae Nedelcu şi
Eugen Păcuraru, care au pro­
Fruntaşi în comerţul La gospodăria Cu ajutorul tractoarelor de la durilor permanente de cărţi Salariaţii „Librăriei noastre“ dus numai în luna august a-
colectivă din liia S.M.T. Dobra, ei au pregătit în din întreprinderi şi instituţii, s-au angajat ca pînă la sfîr-
cooperatist continuare pentru însăminţatul astfel că la ora actuală func­ şitul anului, în fiecare între­
In aceste zile, membrii gos­ griului şi orzului alte 70 ha. prindere şi instituţie din oraş
podăriei agricole colective „Dru­ ţionează 18 standuri..
mul lui Lenin“ din Ilia zoresc I. ROŞU să înfiinţeze standuri permanen­
recoltarea culturilor de toamnă
Gu puţin timp în urmă, lu- ceste unităţi şi-au îndeplinit, in şi însămînţarea cerealelor pă- corespondent In decursul trimestrului ce te de cărţi.
rătorii cooperativei „9 Mai“ din ioase. Organizaţi în brigăzi şi zias=
'eiuş, raionul Alba, au analizat perioada amintită, planul de echipe, colectiviştii din Ilia au Au term inat
ntr-o adunare felul cum au con- producţie in proporţie de 117 recoltat pînă în prezent sfecla Concurs „Sanitarii pricepuţi“ proape 2.000 tone laminate pes­
ribut unităţile aparţinătoare şi respectiv 127 la sută. In ceea de zahăr de pe 15 ha,, obţi­ însăm înţarea orzului te prevederile planului.
ce priveşte încasarea fondului nând o producţie medie de
ooperativei, la îndeplinirea pla­ social, ambele unităţi şi-au rea­ 25.000 kg. la ha. şi floarea soa­ Colectiviştii din Şibot şi-au In sala dte festivităţi al şcolii nal şi grupa1 sanitară de la Aceste realizări dovedesc pe
iului de desfacere al mărfuri- lizat sarcina în proporţie de 150 relui de pe 6 ha., realizînd la propus să însămînţeze anul
or şi măsura în care s-au preo- ha. peste 2.400 kg. acesta grîu pe 257 ha. şi orz pe mediii „Decebal“ din Deva a T.R.C.H. Concursul a fost cîş- deplin elanul cu care a pornit
upat acestea, în ultimele şase la sută. 15 ha. In vederea desfăşurării
.ini, de realizarea sarcinilor cu Pentru rezultatele obţinute şi Coleotiviştil din Ilia acordă în bune conditiuni a lucrărilor avut Ioc un concurs cu pre­ tigat de către grupa sanitară la muncă colectivul de lamina­
•rivire la înscrierea de noi o deosebită atenţie şi însămîn- de însâmînţări, ei au arat în­
aembri şi încasarea fondului pentru grija ce au dovedit faţă ţării cerealelor păioase. Avînd treaga suprafaţă eliberată de mii „Sanitarii pricepuţi“, or­ a T.R.C.H., care a dat răspun­ tori, pentru realizarea şi depăşi­
de deservirea civilizată a consu­ terenul pregătit ou circa 3 săp- culturi şi au îngrăşat ou oîte 25 ganizat de Comitetul orăşenesc suri mai bune, totalizînd un rea sarcinilor stabilite de cel
ocial. matorilor, colectivelor acestor u- tămîni în urmă, colectiviştii de tone gunoi de grajd şi 200 kg. Deva al Crucii roşii. La con­ număr de 354 puncte, faţă de de-al III-lea Congres al partidu­
S-a constatat cu acest prilej nităţi le-au fost inminate diplo­ aici au însămânţat grîu dc superfosfat fiecare din cele 50 curs, au participat grupa sani­ 311 puncte cât a realizat grupa lui în sporirea producţiei de la­
me de unităţi fruntaşe, iar res­ toamnă din soiul Ponca pe cir­ ha. destinate acestor culturi. De tară a Sfatului. popular regio­ sanitară a Sfatului popular re­ minate.
ă cele mai frumoase rezultate ponsabililor acestora insigna de ca 8 ha. şi Cenad 117 pe 13 ha. asemenea, au schimbat 6.000 kg. gional.
î-au obţinut unităţile alimenta- „Fruntaş .în comerţul coope­ de grîu din producţie proprie, V. FAN ICĂ
a din Teiuş a căror responsabili ratist“. cu grîu din soiul Ponca şi Ce­
int comunistul Octavian Radu nad 117. Âeeeaşi afenfie tuturor ram urilor
i ulemistul Ioan Podaru. A- A. OŢOIU
Zilele trecute, la G.A.C. „Fl-
coresoondent limon Sirbu“ din Şibot, au în­
ceput însămînţârile. In pre­
zent, semănatul orzului pe cele z o o te h n ic e 1
15 ha. a fost terminat, iar griul
a fost insămînţat pe aproape In ¦ multe gospodării agricole Comitetul raional de partid tehnice se valorifica cu randa­
60 ha. In munca de pregătire colective din raionul Sebeş, chiar Sebeş, organizaţiile de partid mentul cel mai ridicat deşeurile
a terenurilor şi seminţelor s-au dintre cele fruntaşe în creşterea din gospodăriile colective tre­ care provin de la recoltarea ce­
evidenţiat colectiviştii Vasile bovinelor, nu se dă suficientă a- buie să combată cu tărie acea­ realelor, iar construcţiile pentru
Romoşan, Aurel Albu şi alţii. tenţie dezvoltării tuturor ramu­ stă atitudine acolo unde se ma­ porci şi păsări sînt ieftine şi
rilor sectorului zootehnic. Ră­ nifestă. Gospodăriile agricole uşor de improvizat. De aceea,
I. CRISTIAN masă în urmă este creşterea por­ colective din acest raion produc se impune ca în fiecare gospo­
cilor, iar organizarea fermelor în primul rînd cereale şi deci dărie agricolă colectivă să se
corespondent pot şi trebuie să-şi asigure fu­ dea toată atenţia dezvoltării fer­
de păsări este abia la început. rajele concentrate necesare pen­ melor de porci şi păsări, mari
Colectivul de muncă al uzinei chimice Rîşnov, regiunea Slalin, a îndeplinit planul de producţie globală şi Paralel Astfel, chiar în gospodăriile co­ tru întreţinerea unor ferme co­ aducătoare de venituri. Cît pri­
marfă pe primele 9 luni ale anului în proporţie de peste 100 la sută. IN F O I O : Aspect parţial al uzinei. cu însăm înţările — lective din Silnic şi Gîrbova, respunzătoare de porci şi pă­ veşte asigurarea hranei pentru
arăturile de toamnă gospodării fruntaşe, nu s-a atins sări. Statul a ajutat şi ajută fie­ porci şi păsări există largi po­
încărcătura de porci la suta de care gospodărie agricolă colec­ sibilităţi, pe care consiliile de
La G.A.S. din Sîntămăria Or- hectare teren arabil prevăzută tivă cu zeci şi sute de mii lei conducere ale gospodăriilor co­
lea, însămînţarea orzului este în angajamentele întrecerii în­ anual sub formă de credite a- lective le cunoso.
în toi. Din cele 160 ha. prevă­ tre G.A.G. vantajoase pentru cumpărarea
zute a se însămânţa în aceas­ de animale, le ajută — prin O altă ramură cu posibilităţi
tă toamnă au fost însămînţate Gare este cauza rămânerii în sfatul popular raional — la pro­ de dezvoltare în gospodăriile a-
pînă în prezent peste 60 ha. urmă a creşterii porcilor şi pă­ curarea materialelor de construc­ gricole colective clin acest raion
sărilor în G.A.G.-urile din raio­ ţii, le pune la dispoziţie cadre este apicultura. In toate G.A.G.-
Paralel cu insâmînţările, în nul Sebeş ? Rămînerea în urmă de specialişti agronomi şi zoo- urile se pot dubla şi chiar tripla
gospodărie se vor executa şi a- in această privinţă este „moti­ tehnicieni şi multe altele. Or, în numărul de familii de albine fă­
rături adinei de toamnă pe o vată“ de către unele consilii de privinţa furajelor concentrate, ră ca randamentul acestora sa
suprafaţă dc 320 ha. Din a- conducere şi de unii zootehni- gospodăriile agricole colective scadă.
cestea s-au şi arat pînă acum cieni, prin ...lipsa de furaje con­ nu trebuie să aştepte ajutor din­
peste 85 ha. centrate. Şi, ceea ce este dău­ afară. Dezvoltarea multilaterală şi
nător, mulţi tovarăşi care răs­ armonioasă a tuturor ramurilor
CORNELîU ARTENIE pund de fermele zootehnice din Avantajele creşterii porcilor zootehnice înseamnă o valorifi­
G.A.C. şi chiar preşedinţi ai a- şi păsărilor sînt îndeobşte cu­ care superioară a produselor ve­
corespondent cestora aşteaptă ca aceste fura­ noscute. Este de asemenea cu­ getale ale gospodăriilor agrico­
je să le lie puse la dispoziţie din noscut că în aceste ramuri zoo­ le jcoleetive şi noi surse de veni­
fondul centralizat al statului. turi pentru colectivişti.-