Page 9 - 1960-10

B'bliotfeba Centrais

Hegionaia I

Hunedoaare-D e'.DROLET ARI DIN TOATE T A R I L E , t JN I ŢI -V ĂI în pagina 4-a
L—
0 Lucrările Adunării Gene­
mulsocialismului rale a O .N .U .: Propunerile U-
niunii Sovietice arată calea în­
tăririi O-N.U.;

• Răspunsul tovarăşului N. S.
Hruşciov la scrisoarea condu­
cătorilor Ghanei, Indiei, Indo­
neziei, R.A.U. şi Iugoslaviei

Anul XII. Nr. 1797 M iercuri 5 octombrie 1960 4 pagini 20 bani ta ftu ri mari din cultura
sfeclei de zahăr
laagBSSiaflagggEKEB^

Comerful — la nivelul Colectiviştii din satul Sîntu-
halm au cultivat în acest an sfe­

cerinţelor clă de zahăr pe 20,40 ha. Tere­
nul destinat acestei culturi a

consumatorilor 2 0 0 la suîă Maier 'Maria, Ileş Crăciuni- < fost bine pregătit -şî îngrăşat, iar
lucrările de însămîirţare şi între­
La orizontul 120 m. al mi­ ţa, Ioan Ionici şi alţii. j ţinere au fost efectuate la timp.
Ca urmare, producţia medie de
Ou fiecare an ce trece, ca re­ torilor din comerţ. Ele au fost nei Musariu (I. M. Barza), la N. ROVENŢA sfeclă de zahăr la ha. a fost de Tinărul Marin Ilie este unul dintre cei mai buni frezori de
zultat al succeselor dobînditeîn frecventate, cu bune rezultate, peste 30.000 kg. iată de 20.000 la secţia montaj a uzinei „'victoria“ Călan. El execută lucrările
înaintarea rapidă organizată Realizări ale lăcăîuşii or cît s-a prevăzut în planul de întotdeauna la timp şi de cea mai bună calitate.
dezvoltarea industriei şi agricul­ de aproape 300 lucrători din producţie.
turii, a întregii economii naţio­ de curind, lucrează echipele IN FO TO : Maistrul Laăisiau Erdei verifieîndu-i una din
nale, cresc veniturile reale ale comerţ. conduse de minerii Aurel La producerea peste plana Depăşirea prevederilor planu­ lucrări.
oamenilor muncii de la oraşe Consfătuirile cu consumato­ Mîrza, Aurel Oprişa şi Iosif fontei, oţelului şi laminate­ lui la cultura sfeclei de zahăr
şi sate. Aşa cum a arătat to­ Oprişa. Organizînău-şi bine lor, alături de jurnalişti, o- face să crească şi veniturile = B 8=
varăşul Gheorghe 'Gheorghiu- rii, care au avut loc în majo­ munca, fiecare dintre aceste ţelari sau laminatori, contri­ gospodăriei. Astfel, pentru cele
Dej în raportu) prezentat la ritatea centrelor muncitoreşti echipe au reuşit ca în cursul buie şi muncitorii de la con­ 61 vagoane de sfeclă expediate Pe şantierele noilor obiective
şi oraşelor din regiune, au fost lunii septembrie să realize­ strucţii metalice. fabricii de zahăr din Bod, industriale
Congresul al in -lea al parti­ Aşa, de pildă, în cursul lu­ G.A.G. „dr. Petru Groza“ pri­
dului, creşterea puterii de cum­ urmate de îmbunătăţirea deser­ ze planul de producţie în meşte peste 240.000 lei fată de
părare a populaţiei determină virii. In cadrul acestor consfă­ nii trecute, echipele conduse 140.000 cît s-a prevăzut. Toto­
tuiri, consumatorii au ridicat proporţie de 200 la sută. dată, ea primeşte 10 vagoane de
probleme privind lipsurile per­ La acest succes a contri­ de comuniştii Ioan Papoi, tăiefei de sfeclă şi 610 kg. za­
buit în mare măsură mine­ Gheorghe Furca, Ioan Moise, hăr. In telul acesta, gospodăria Aşa cum prevăd Directivele milion tone pe an, desfăşoară o
un consum mult sporit de m ăr­ sonalului din reţeaua comer­ rul Aurel Mîrza, care a orga­ Henţ Goşlin şi Ioan Daţi, au va putea împărţi colectiviştilor celui de-a! 111-lea Congres al vie activitate în vederea grăbi­
furi alimentare şi Industriale. ţului cu amănuntul, deficienţe nizat astfel lucrul incit să realizat mai multe lucrări de mai mulţi bani şi mai mult za­ P.M.R., la Hunedoara vor fi rii ritmului construcţiei acestui
în păstrarea şi prezentarea existe o strînsâ colaborare în­ mare importanţă. Printre a- hăr la ziua-muncă. construite noi agregate siderur­ obiectiv. Pînă acum, pe locul vi­
Pentru planul de şase ani se mărfurilor etc. Totodată, ei au cestea se num ără: repaleta- gice. Construcţia unora din a- itoarelor hale ale laminorului
prevede a se desface populaţiei făcut preţioase propuneri pen­ tre cele trei schimburi. ceste obiective : o secţie nouă au fost excavaţi peste 6000 m.c.
de două ori mai multe mărfuri. rea rotoarelor de la aglome- de furnale, o baterie de cocs şi de pămînt.
tru mai buna aprovizionare cu TRAIAN PLEŞA rator, o conductă pentru sa­ un laminor a început nu demult.
La satisfacerea în măsură tot mărfuri. Se lucrează din plin şi la cea
mai mare a nevoilor mereu > In întrecerea pe profesii cul de praf de la furnalele 1 Pe şantierul pentru construc­ de-a 4-a baterie de cocs a com­
crescînde ale oamenilor muncii Controlul obştesc, desfăşurat şi 4, rine pentru scurgerea o- ţia secţiei noi de furnale de ma­ binatului siderurgic. In ultimele
La Filatura Lupeni se a- ţelului etc. re capacitate au fost executate zile, în zona camerelor regene­
d!e la oraşe şi ------------ — .... ....sB2Bss==s. de echipe for- corăă o deosebită atenţie în­ pînă acum peste 130.000 m.c. ratoare ale bateriei au fost zi­
trecerii socialiste pe profesii. i. OLARUL de excavaţii şi au fost pregătite dite mai mult de 2.800 tone de
sate contribuie I„nsem na„ n. pe margi.nea tmoraite difnrumnutnascii-, aproximativ 135 tone de tier- cărămidă retractară specială,
în mare măsu- beton necesar pentru armături­ Datorită experienţei cîştigate la
le fundaţiilor celor două furna­ construcţia celorlalte baterii de
ră comerţul de celei de-a XSM~a sesiuni gospodine etc. a Comitetul sindicatului este le. Acum se tac pregătiri în ve­ cocs şi ca urmare a ridicării
preocupat ca lună de lună derea turnării fundaţiilor la pri­ continue a calificării, zidarii şa-!
stat şi coopera- 0 S fa fu iu i p o p u la r contribuit, de a- să sporească numărul munci­ mul turnai de 1000 m.c., cel mai
torilor angrenaţi în această mare turnai din ţară. ’ motori realizează o productivita­
tist, care stabi­ regional semenea, la îm­ formă a întrecerii socialiste.
lesc o legătu­ bunătăţirea ac- De asemenea, sînt folosite cu Şi constructorii de pe şantie­ te cu 20-30 la sută mai mare de­
rul noii secţii de laminoare de
ră directă între — ----- r71 tivităţii orga­ sîrmă şi protiie finite, care va cît au obţinut la zidirea bateri­
avea o capacitate de circa un
producţie şi consum. In înde­ nizaţiilor comerciale. El s-a succes gazetele de perete ilor de cocs anterioare.
unde se popularizează reali­
plinirea acestei mari sarcini, un făcut mai mult simţit în raio­ zările obţinute. La fel, comi­ (Agerpres).
rol de seamă revine sfaturilor nul Petroşani, oraşul Hunedoa­
populare. Ele au sarcina să or­ ra, centrele muncitoreşti Călan,
ganizeze buna aprovizionare a Cugir şi altele. tetul U.T.M. a organizat cî-
teva discuţii cu tinerii des­
populaţiei de la oraşe şi sate, îmbunătăţirea continuă a pre rolul întrecerii socialiste
să coordoneze şi să controleze activităţii organizaţiilor comer­
Întregul comerţ din raza lor de ciale, mai buna gospodărire a pe profesii, obiectivele ei etc.
activitate, să contribuie la ri­ fondului de mărfuri, lupta dusă
dicarea pe o treaptă tot mai cu perseverenţă pentru înlătu­ Acest lucru a dus la obţi­ Z ILEI
înaltă a schimbului de mărfuri rarea cheltuielilor inutile, înlă­ nerea unor rezultate frumoa­
dintre oraş şi sat. turarea pierderilor cauzate de M cflM jainw m nc ¦ sji:.cf*rJví
stricăciuni, formele folosite pen­ se in procesul de producţie.
După cum a reieşit din ca­ tru atragerea unui număr cit Foreze pentru mineri
drul celei de-a XIII-a sesiuni mai mare de cumpărători, toa­ S-au evidenţiat muncitori ca
a sfatului popular al regiunii te acestea au influenţat pozitiv
Hunedoara, care a avut loc zi­ rezultatele financiare. Astfel, în Pentru oţelariile Mecanicul de locomotivă Mecanizarea operaţiunilor „Amuret“, care vor fi instalate
lele trecute, în ultima vreme au primele 8 luni ale acestui an au Viorei Marian şi fochistul Va- grele constituie o preocupare in carierele Băniţa şi Teliucul
fost obţinute rezultate pozitive fost obţinute beneficii de peste patriei de seamă pentru colectivul de Mic. Noile utilaje vor contribui
în privinţa aprovizionării popu­ 20.600.000 lei, adică cu peste sile Neacşu, de la depoul muncă al I. M. Teliuc. Drept, la sporirea randamentelor de
laţiei, a dezvoltării reţelei co­ 5.000.000 lei mai mult decît în Tinerii din cadrul uzinei de C.F.R. simeria, citesc din urmare. în carierele acestei în­ extracţie şi deci la creşterea
merciale etc. In lunile ianuarie- tot anul trecut. ziar, înainte de a începe cursa, treprinderi, ca şi în alte locuri producţiei de minereu.
septembrie a.c. populaţia regiu­ preparare Gurabarza, sectorul lucrările sesiunii O.N.U. de muncă, se introduc noi ma­
nii a cumpărat cu circa 140 mi­ In regiunea Hunedoara, aşa şteampuri, mobilizaţi de organi­ şini. Astfel. în luna trecută, s-au La N otaţia din Deva
lioane lei mai multe prodbse cum dealtfel s-a reliefat şi cu zaţia U.T.M., desfăşoară o acti­ montat la mina Teliuc. la su­
decît in aceeaşi perioadă a anu­ prilejul celei de-a X ffl-a se­ vitate susţinută pentru colecta­ prafaţă, două foreze, care au După şase luni -de experi­
lui trecut. Au fost luate, de siuni a sfatului popular regio­ rea fierului vechi. dat rezultate foarte bune. mentare, s-a constatat că ce­
asemenea, o serie de măsuri nal, rezultatele puteau fi mult lulele de 2,8 m.c. pentru noua
pentru lărgirea bazei materia­ mai bune. Există încă o serie de In luna trecută, muncind cu Zilele trecute, la Teliuc au flotaţie din oraşul Deva, au dat
le necesare dezvoltării reţelei lipsuri în munca organizaţiilor entuziasm, tinerii utemişti de rezultate bune. Ca urmare a a-
comerciale. Aşa cum s-a relie­ comerciale, în felul cum sînt a- aici au colectat şi trimis oţelă- sosit încă două foreze de tipul cestui fapt, în cursul zilei de
fat în raportul prezentat în re­ jutate, îndrumate şi controlate ieri, au înoeput lucrările pen­
centa sesiune a Sfatului popu­ de către secţiunile comerciale, riilor patriei cantitatea de 7.680 îs©-: tru montarea lor definitivă.
lar al regiunii Hunedoara, în de către comitetele executive ale kg. fier vechi. In această mun­
cursul acestui an au fost alo­ sfaturilor populare, care mai că s-au evidenţiat în mod deose­ Se schimbă fata satelor Tot în cursul zilei de ieri, în ­
cate fonduri de investiţii şi re­ fac ca în unele locuri aprovi­ bit tinerii Ioan Stana, Ioan Mo­ treprinderea minieră Deva a
paraţii capitale în valoare de zionarea şi deservirea popu­ toc, Gheorghe Bîcu, Ioan Vlad La începutul acestui an, zent, cetăţenii au prestat la lu­ primit trei strunguri pentru
şi alţii. într-o adunare populară, ce­ crările amintite şi la alte acţi­ noul atelier central al minei,
tăţenii din comuna Buruene uni gospodăreşti peste 6.000 ore care se află în construcţie.
C. DIMIŢA au votat în cadrul contribuţiei muncă voluntară. Astfel, numai
voluntare suma de 39.385 lei. Cu la construcţia noului local de Un nou magazin alim entar
corespondent acest prilej ei au hotărît ca a- şcoală din satul Buruene, s-a
ceastă sumă să fie folosită pen­ transportat prin muncă volun­ Pînă de curind, In comuna
4.300.000 lei pentru înfiinţarea laţiei să nu fie la înălţimea ce­ I a semănatul orzului tru construirea noilor şcoli şi tară 8.000 buc. ţiglă, 16.000 kg. Ilia funcţiona un magazin mixt
şi reamenajarea unor noi uni­ rinţelor. amenajarea căminelor culturale ciment, 20.000 kg. var şi 90.000 de încălţăminte, textile, metalo-
din satele aparţinătoare. buc. cărămidă, economisindu-se cliimice şi alimentare. Pentru a
tăţi, înzestrarea lor cu utilaje Ştiut este că fiecare unitate G. A . S. Mintia însămînţărilor de toamnă, trac­ astfel suma de 15.420 lei. descongestiona munca din acest
toriştii Marin Constantinescu şi In scurt timp, mobilizaţi de magazin şi a uşura aprovizio­
'--'¦'flerne necesare bunei deser­ comercială trebuie să fie bine In scopul obţinerii unor pro­ Ioan Kadar II de la secţia Ber­ deputaţi, cetăţenii au achitat în De asemenea, la şcoala de pa­ narea oamenilor muncii din
ducţii sporite la ha, colectivul thelot aparţinînd G.A.S. Sîntă- întregime stima votată, cu a- tru ani din satul Fornădia, un­ localitate cu cele necesare, con­
viri a populaţiei. In centrele aprovizionată, să dispună de de muncitori şi tehnicieni de la măria Orîea, au reuşit să exe­ jutori.il căreia au trecut la ter­ de lucrările au început abia în ducerea cooperativei „Mureşul“
G.A.S. Mintia a depus eforturi cute arături pentru însămînţări minarea şcolii de şapte ani din ziua de 3 septembrie, tovarăşii din Ilia a luat măsuri In vede­
muncitoreşti şi în oraşele re­ sortimentul minimal de m ăr­ susţinute. De îndată ce terenu­ pe mai mult de 80 la sută din satul Sulighete, la construirea Nicolae Vasiu, Petrii' Iştoc. Flo­ rea amenajării unui nou maga­
rile au fost eliberate, tractoriştii suprafaţa planificată. A fost unui local de şcoală de patru rea Tomio, Traian Henţ, Traian zin alimentar. Fiind situat chiar
giunii au fost înfiinţate numai furi. Din păcate însă, mai sînt acestei unităţi au efectuat ară­ astfel posibil ca în urmă cu cî- ani şi a unui cămin cultural în Vasiu si alţii, au transportat in centrul comunei, noul magazin
turi de însămînţări pe 155 ha. teva zile să se înceapă semăna­ satul Fizeş, la construirea .unei circa 60 tone nisip, 20.000 buc. deschis în cursul zilei de ieri
In acest an 26 noi unităţi co­ unităţi în care cumpărătorul In felul acesta s-au putut. înce­ tul orzului. Pînă în prezent, la şcoli de şapte ani în satul Bu­ cărămidă, iar acum participă e- asigură o bună aprovizionare şi
pe la timp şi însămînţări le. această secţie s-a însămînţat ruene şi la amenajarea, căminu­ deservire a oamenilor muncii cu
merciale. intră, cere un produs sau al­ Pînă la data de 3 octombrie a orzul pe circa 22 ha. din cele lui cultura! din satul Nevoieş. fectiv la ridicarea zidăriei. mărfurile alimentare necesare.
fost însămînţat orzul pe 50 ha. 60 ha. planificate.
In centrul atenţiei multor sfa­ tul şi vînzătorul îi răspunde cu Semănatul continuă cu mult De menţionat că pîna în pre­ A. DAVID
spor. SIDONIA RUSAN
turi populare şi conduceri ale uşurinţă: sau „nu avem“,
FLORIAN DOANĂ corespondentă.
organizaţiilor comerciale a stat sau 4că „s-a terminat“. Şi ast­
corespondent
grija pentru formarea unui fel cumpărătorul este nevoit să

personal de deservire conştiin­ alerge la alte unităţi pentru a

cios, bine pregătit, care să res­ căuta ceea ce doreşte. Cum jus­

pecte pe consumatori, să-i de­ tifică conducerile unităţilor co­

servească în cele mai bune merciale din Uricani, Simeria,

condiţiuni. Este bine de men­ Călan, Zlatna, Ţebea şi altele Secţia G.A.S. B erthelot SO N D O R II L U I P R O CA
ţionat, faptul că au fost orga­ GH. R. GHEORGHE
nizate cursuri de ridicarea ca­ Muncind şi în timpul nopţii
lificării profesionale a. lucrâ- (Continuare in pag. 2-a) la pregătirea terenului destinat

&T' oarele dim ineţii scălda în se strinse şi mai mult in ju ­ metri... se auzi glasul unui zi dimineaţa, ca fiind singura
raze aurii dealurile Văii operaţie care se ţace înainte
rul său. sondor care şi pusese mina de începerea forajului.
Jiului. Dinspre oraşul nou U-
ricani, urcau spre sondă o a ­ — Pentru demontaj, tran­ pe cheie şi trecu la demonta­ înainte ca freza să muşte
menii din brigada maistrului lacom ă din pămînt, maistrul
sondor Gheorghe Proca, de la sport şi- m ontaj, pe noua lo ca ­ rea granicului. sondor Proca îşi strinse din
sectorul de foraj Uricani. A- nou brigada in jurul său.
junşi La locul de muncă, P roca ţie, după deviz, avem zece zi­ Spre sfirşitul zilei, demon-
îşi: strinse ortacii in jurul său — Angajamentul ni l-am în­
şi le zise : le. Avem insă şi experienţă. tajul fu terminat. Erau prim e­ deplinit. In cele şa se zile cu
cit am scurtat termenul plani­
— No, băieţi, cu sonda asia Cu cit îl le semne că an­ ficat am ciştigat o producţie de
am terminat. începem dem on­ circa 24.500 lei. V ă felicit
tarea, transportul şi. m ontarea scurtăm ? gajamentul se băieţi l V-aţi purtat cum nu se
ei pe locaţia 5.284... poate mai bine.
Oamenii tă­ poate indePLlni¦
— începem, spuse sondorul cură. Unii pri­ “ Sonda stătea Echipa schimbului I, trecu
şef Ion Stanciu care n-apucă ta granic. C elelalte două, se
veau spre colosul de fier al jos „împachetată pentru tran­ retraseră spre casă pentru a
să termine vorba, cind mai se prezenta in schimburile ur­
sondei care se pierdea in înăl­ sport'', a ş a cam spun sondo­ mătoare.
multe glasuri se auziră ca
unul: ţime printre brazi, alţii spre rii în lim bajul lor. Motorul intră în sarcină. Se
cuplă cu granicul şi începu
— Gata. drumul pe unde urma să fie doua zi, in locul unde rotirea garniturii. Freza se
— Staţi o clipă, mai avem transportat. Sondorul şef A- fusese sonda, a mai ră­ înfipse în pămînt. Cu fiecare
lexandru Tudor, scruta in zare mas doar borna şi urmele trac­ rotire, se afunda tot mai adine
ceva — îi struni maistrul. Aiai locul pe care se va monta noua toarelor care o transportaseră. în căutarea rezervelor de căr­
întii NTS-ul... sondă. Oamenii socotiseră bine tim­ bune ale Văii Jiului.
pul. O peraţiunile m ergeau în
Cind instructajul fu term i­ — Azi o demontăm. Miine GR. GOANTĂ

nat, scoase din buzunarul hai­ transportul e gata. Pentru ritmul planificat. In a treia zi

nei o liîrtie. Cercul de oameni m o n ta j.. inălţară turla şi traseră sub

lip lp — Două zile e destul, ii lua ea utilajul. Mai aveau de mon­
vorba sondorul şef Nicolae Bi­ tat granicul, pompele şi m o­
La gospodăria agricolă de stat din Orăşiic, iiisăniinlârile de toamnă se desfăşoară cu spor din zori şi torul. Intr-o jum ătate de zi, le
pînă seara. volarii. De toate, ar fi patru... montară şi pe acestea, şi tre­
— Ce părere au ceilalţi ? cură la proba lor. Centralul
In clişeu: Tractoristul Braviac Geza, ajutat de lucrătorii Constantin Aursei şi Tache Halmaga, efec- — Peste patru zile dăm sondei răm ase pentru a doua
tuînd însăminjarea orzului pe una din tarlalele acestei gospodării.