Page 1 - 1960-11
P. 1
..„•teca
ido®'® PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NlŢl-VAt COMUNICAT
«ÜOç .d o a ta L ® ^ .
m uí ssëIsbeee Vmfffoini IN ZIUA DE 31 OCTOMBRIE A.C., IN SALA DE ŞE
DINŢE A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE, AU ÎNCEPUT LU
mvxüéiigsSi o Ing. Gh. Gomşuţa: O situaţie CRĂRILE PLENAREI LĂRGITE A COMITETULUI CENTRAL
care putea fi evitată ; AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN.
Ami? Xii. Nr. 1820 Marţi 1 noiembrie I960 4 pagini 20 bani
o A. Zaharie: Dezvoltarea mul LA PLENARA IAU PARTE, ÎN AFARA MEMBRILOR SI
tilaterală a gospodăriei colective — MEMBRILOR SUPLEANT! AI COMITETULUI CENTRAL,
în dezbaterea comuniştilor (pag- PRIMII SECRETARI SI SECRETARI AI COMITETELOR
2-a) ; REGIONALE SI Al UNOR COMITETE ORĂŞENEŞTI SI RA
IONALE DE PARTID, PREŞEDINŢII COMITETELOR EXE
® Sport (pag- 3-a) i CUTIVE ALE SFATURILOR POPULARE REGIONALE ŞI
® Scrisoarea adresată de V. A.
Zorin, preşedintelui celei de-a XV-a ALE UNOR SFATURI POPULARE ORĂŞENEŞTI SI RAIO
sesiuni a Adunării Generale (pag. NALE, MINIŞTRI, MINIŞTRI ADJUNCŢI ' SI ' SECRETARI
d-a). GENERALI AI MINISTERELOR, ŞEFI AI SECŢIILOR C.C.
AL P.M.R., CONDUCERILE CENTRALE ALE SINDICATELOR,
«sBCiasasnas assgflaas U.T.M.-ULUI ŞI ALE ALTOR ORGANIZAŢII DE MASĂ,
T®aie torţele Noi blocuri -PREŞEDINŢII CONSILIILOR REGIONALE ALE SINDICA
pentru siderurgişti TELOR. DIRECTORI SI SECRETARI DE PARTID DIN MA
la semäraafail cu ltu rilor RILE ÎNTREPRINDERI, ACADEMICIENI, OAMENI DE
In noul cvartal de blocuri din Hune ŞTIINŢA, DIRECTORI AI INSTITUTELOR DE CERCETĂRI
de toam nă! doara au început zilele trecute lucră
rile de fundaţii la blocurile N I şi N 2, ŞTIINŢIFICE SI DE PROIECTĂRI, REDACTORI RESPON
Timpul prielnic din să-ptămî- ou grîu, n-au efectuat semăna cu cîte 24 apartamente fiecare. SABILI DE ZIARE SI PUBLICAŢII, PRECUM SI ALŢI AC
na care a trecut a permis ca şi tul decît pe 76 ha, TIVIŞTI DE PARTID, DE STAT ŞI DIN ECONOMIE.
în raionul Haţeg să se intensi Tot la Hunedoara, în curînd, se vor
fice ritmul lucrărilor agricole O situaţie cu totul nesatisfă termina lucrările de finisaj la blocurile PLENARA A ASCULTAT EXPUNEREA TOVARĂŞULUI
cătoare există şi la gospodăria 113 şi 95, care vor fi date in folo GHEORGHE GHEORGKIU-DE f, PRIM-SECRETAR AL CO
din campania de toamnă, în sinţă siderurgişfilor hunedoreni în MITETULUI CENTRAL AR PARTIDULUI MUNCITORESC
deosebi pregătirea terenului şi colectivă din Bretea Română.. cinstea zilei de 7 Noiembrie. ROMÎN. ASUPRA PROIECTULUI PLANULUI DE DEZ
însămînţările. In acest scop, Aici, pînă la data de mai sus, VOLTARE A ECONOMIEI NAŢIONALE PE ANUL 1961.
Comitetul raional de partid Ha nu se făcuseră araturi pentru
ţeg a luat măsuri politice şi or LUCRĂRILE PLENAREI CONTINUĂ.
ganizatorice în vederea mobili
însămînţări decît pe 4 ha. şi tot B eneficii peste pian UWt- i n mai ieftin
zării tuturor forţelor pentru li
chidarea grabnică a rămînerii pe atîtea hectare se însămân Cooperativa de consum din comuna
în urmă. Cerînd conducerilor ţase griul. Aceasta reprezintă Berthelot a reuşit să înregistreze
beneficii peste planul iniţial. .Astfel, de
(mităţilor agrioole socialiste şi mai puţin de 5 la sută. din su la începutul anului, beneficiul total Minerii Văii Jiului s-au angajat să realizeze în cursul acestui an eco-
*!sfaturilor populare să conside este de 60.360 lei, îu loc de 48.000 lei
re terminarea lucrărilor agri prafaţa planificată. Cum poate cit fusese planificat. <; nomii însemnate la preţui de cost. Pentru a-şiîndeplini angajamentul
cole de toamnă, drept sarcina fi justificat faptul că la gospo
cea mai urgentă, a îndrumat în dăria colectivă din Bretea Ro Demn de remarcat este faptul că, ¦-ei acordă o mare atenţie reducerii co nsumurilor specifice de materiale, înv
mînă, transportul gunoiului pe datorită preocupării actualei conduceri
acelaşi timp organizaţiile de (preşedinte Ion Babeş), s-a îmbunătă bunătăţirii calităţii producţiei şi spori rii productivităţii muncii. Printre co
partid să întărească munca po ţit simţitor aprovizionarea cu mărfu
litică în această campanie. oimp a început abia în ultime rile necesare, ele găsindu-se din abun lţ lectivele care auobţinut cele mai fru moaşe rezultate în întrecerea socia-
denţă şi în sortimente variate în toate
Măsurile luate au făcut posi le zile, şl că acest lucru a îm magazinele de desfacere ale coopera >S listă desfăşuratăîn cursul lunii sep tembrie, se numără colectivele mine-
bil ca în aceste zile, paralel cu piedicat începerea la timp a a- tivei situate în satele Tuştea, Fărcă-
stringerea culturilor de toam din, Lunca Cernii de Jos, Lunca Cer >/ lor Petrila, Vulcan şi Aninoasa.
nă, să se intensifice şi însămîn nii de Sus, Boiţa şi Răchiiova.
ţările. Pînă la data de 28 oc răturilor pentru însămînţări ? Reducînd consumul nul carbonifer al Văii Jiului, pentru
tombrie, pregătirea terenului N. SBUCHEA de materiale rezultatele frumoase obţinute în cursul
pentru însămînţări s-a efectuat Greutăţile în buna desfăşura semestrului I. Ei depun eforturi sus
pe 66 la sută din suprafaţa pla re a însămînţărilor au fost cau corespondent Reducerea preţului de cost a! căr ţinute pentru a obţine aceleaşi rezul
nificată, iar însămînţările — în bunelui a constituit unul din obiecti tate bune şi în semestrul II. In aba
proporţie de 54 la sută. Saltul zate în multe locuri şi de slaba Tov. Dumitru Didu, responsabilul unei brigăzi de lăcătuşi vele principale ale
este, într-adevăr, însemnat, da organizare a strîngerii recoltei şi. Moise Oprea, lăcătuş la sec ţia construcţii metalice din C. S. întrecerii, socialiste tajele minei se lu
că avem în vedere că în urmă Hunedoara, au făcut din studie rea schiţelor o practică obiş desfăşurată de co crează cu randa
cu o săptămînă, în raionul Ha de porumb, cartofi, trifoi pen nuită. lectivele sectoarelor mente sporite, uti
ţeg, era însămînţată numai 16 tru sămînţă etc., mai ales pe şi brigăzilor de la lajele slnt folosite
la sută din suprafaţa planifi acele suprafeţe prevăzute pen IN FOTO: Dumitru Didu şt Moise Oprea, înainte de înce mina Petrila. In a-
perea unei noi lucrări. cest scop, minerii .judicios, iar mate-
cată. tru a fi însămânţate cu grîu. au început să gos rialeîe sînt mai bi
Gospodăria colectivă din To- Aceasta a fost cauza întirzierii podărească cu mai
semănatului la G.A.C. din Bre- multă grijă mate ne gospodărite.
teştl, bunăoară, folosind la ma rialele. Drept urma Procedînd în fe
ximum toate mijloacele de care téa Romînă, la 'G.A.C. din Bre re, în cursul lunii
dispune, a reuşit ca din supra septembrie, numai lul acesta, colectivul
faţa de 135 ha. cit s-a prevăzut tea Strei, la întovărăşirile din ora de lucrări practice Prem ieră pe fără la consumul de
în planul de însămînţări, să comuna Rîul Alb şi în Piuite materiale, s-a înregistrat o economie minei Vulcan a.rea
pregătească aproape 120 ha. şi La 29 octombrie, Teatrul de stat „Va de circa 4 Iei pe tona de cărbune. lizat o economie
să însăminţeze 110 ha. Rezul alte locuri. lea Jiului“ a prezentat în premieră pe ia preţul de cost de
tate bune au mai obţinut co ţară piesa „In ajun“ de Alexei Arbu- Prin reducerea consumurilor de e- peste ¦209.000 lei
lectiviştii din satele Reia şi Unii tovarăşi cu munci de răs Ţiriitul soneriei anunţă în Jura, un băiat numai de o zov, după romanul lui [van Turghe- nergie şi combustibil, sporirea produc numai în cursul lunii septembrie.
Peşteniţa care au însămînţat niev. Spectacolul a fost prezentat in tivităţii muncii şi îmbunătăţirea cali
pînă în prezent griul pe maS- pundere din satele rămase în ceputul celei de-a 3-a ore de şchioapă. cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice tăţii cărbunelui, minerii de la Petrila Prin îmbunătăţirea
rnult de 80 Ia sută din supra urmă cu lucrările din campania şi în cinstea aniversării Marii Revo au realizat în cursul a' ‘^eiaşi luni o calităţii cărbunelui
faţa planificată, precum şi în- de toamnă, în loc să vadă că curs a zilei. Elevii clasei a Răspunsul este bun. Profe luţii Socialiste din Octombrie. economie de încă 4 le' .% tonă. Astfel,
această situaţie se datoreşte tona de cărbune extrasă ue. ei a costat îmbunătăţirea calităţii cărbunelui a
tovărăşiţii din satele Sălaşul Vl-a B de la Şcoala medie sorul continuă explicaţiile. In distribuţia spectacolului apar ac în cursul lunii respective cu 8 Iei constituit în acest an o preocupare de
Superior, Sălaşul Inferior, Pă torii Gh. lordăchescu, Ana Colda, Dem. mai puţin decît era planificat. seamă a minerilor din' Aninoasa. Pen
ros, Mălăeşti etc. care au ter lipsei lor de preocupare, încear „Decebal“ din Deva aşteap Creioanele aleargă grăbite pe Golumbeanu, Jean Tomescu, Jeana tru a livra preparaţiei din Petrila căr
minat însămînţările de toamnă. că să vină cu justificări neînte Costa, Nicoletta Oancea, Dana Panta- Confinuînd tradiţia bune de calitate din ce în ce mai bună,
. Unităţile agricole amintite tă să intre in atelier. filele maculatoarelor... zopol. Elena Coiumbeanu, Elisabeta ei au acordat o deosebită atenţie puş
Beleai; Dumitru Drăcea, Lucian Teme Minerii din Vulcan sînt deţinătorii cării selective la toate locurile de
au obţinut aceste rezultate prin- meiate cum că pământul a fost In primele clipe, animaţia Trasarea, tăierea metalului lie; Alex. 7ec.i, George Dorn, Florin steagului de colectiv fruntaş pe bazi muncă şi alegerii sterilului în aba
tr-o bună organizare a' muncii Dumbravă şi Gh. Doroftei. taje. Astfel, au reuşit ca în cursul
şi prin folosirea, alături de a- prea tare, apoi a plouat şi a este mare. Elevii deschid ser cu fierăstrăul. manual, de- lunii septembrie să realizeze o eco
jutorul acordat de S.M.T., a tu Regia aparţine Arianei Kunner iar nomie la preţul de cost, prin îmbună
turor atelajelor proprii de care devenit prea moale, că solul ra-, tarele aflate sub menghinele groşarea ( pitirea în gros cu tăţirea calităţii cărbunelui, de peste 6
ionului Haţeg este aparte de scenografia Lidiei Pincus. lei pe tona de cărbune.
dispun. paralele, de unde scot truse pila aspră), finisarea, (înlă
Cu toate rezultatele obţinute Schimb de onoare
cel din alte raioane etc. le cu scule- turarea cu pila fină şi semifi-
în ultimele zile, în raionul Ha Colectivul de muncă de la A-
ţeg există condiţii care să per Nici un fel de justificare, in ...„Astăzi — spune tov. nă a asperităţilor ce rămîn pe telierul central de reparaţii din
mită un ritm şi mai accelerat diferent de forma în care e Alba Iulia a organizat zilele
lucrărilor agricole din Campa Mircea Panţuru piesă, in sfîrşit, trecute un schimb de onoare
nia de toamnă. In spatele ci care s-a soldat cu importante
frelor globale se ascund situaţii prezentată, nu-poate absolvi de vom întoc ¦Şlefuirea- (îtifru- } realizări in muncă.
care nu pot fi tolerate sub nici răspundere pe cei vinovaţi pen mi schiţa unei museiarea fie Aşa de pildă, echipa de me
o fermă. Deşi există condiţii a- tru tărăgănarea lucrărilor agri canici condusă de Manole Jo-
-semănătoare’ în unele comune cole de toamnă. De ce în unele cărei feţe a san, a realizat o depăşire a pla
’ unităţi agricole socialiste s-a comune şi sate care au avut a- nului zilnic de producţie cu 14
celeaşi condiţii lucrările se a- trice simple piesei cu pile la sută, echipa de mecanici con
''aut încă prea puţin. La data flă într-un stadiu avansat, pe dusă de Gh. Rusu a realizat o
r-$8 octombrie, colectiviştii ne vom ocu fine şi dublu- depăşire de 13,65 la sută, secţia
de maşini unelte condusă de
dh. -Bretea Strei semănaseră pa de procesul ei tehnologic, fine) iată fazele de lucru prin maistrul Gh. Faur, a realizat o
griul în proporţie de numai 20 depăşire de 13 la sută şi secţia
la sută, cei din Galaţi de 10 la cită vreme în altele, cu acelaşi iar după aceea vom trece la care trece metalul brut, pînă mecanică condusă de maistrul
sută, din Plopi 12 ia sută, cei Nicolae Ordean o depăşire de
din Poieni nu însămânţaseră executarea piesei". ia forma dorită. 13,8 la sută.
încă nimic, iar întovărăşiţii din
Rîul Alb, Ohaba de Sub Piatră. tip de sol şi în aceleaşi condi Petru Alba, Nicolae Popes- ...Se face fixarea noilor cu De asemenea, un număr de
Măce, Băieşti şi Ruşor, care ţii de climă există o serioasă 22 muncitori, au obţinut depă
trebuau să însămânţeze 200 ha. cu şi Gabriela Păduţ, ca şi noştinţe predate. Fiecare în şiri ale planului zilnic de pro
rămânere în urmă ? ducţie între 12 şi 2? la sută.
ceilalţi colegi ai lor, erau nu trebare este urmată de răs
Poziţia geografică a raionului P. TOMA
mai ochi şi urechi.. Ascultau punsuri scurte şi precise:
Haţeg impune terminarea grab corespondent
cu mult interes explicaţiile Cum este şi firesc, urmea
nică .a însămînţărilor de toam
tipărului profesor care a vor ză aplicarea . celor învăţate
nă. Profitând de timpul încă fa
vorabil din aceste zile, Comite bit la început despre piesa ce Metrul, acul de Pasat şi col-
tul raional de partid, Sfatul urma să fie studiată şi execu ţaruf sînt în lucru. In cîteva ^
popular raional, organele agri
tată, făcîndu-i schiţa pe ta dine, 24 de menghine apucă Buna funcţionare
a utilajului de.con
cole, vor trebui să ia în conti blă. şi fixează bucăţile de metal, casare de la secţia
nuare măsuri pentru intensifi — Despre ce trebuie să vor iar toi atîtea ferăsfraie ma antezdrobitor a
nuale muscă puţin cîte nuiin M. Barza, se dato
carea ritmului însămînţărilor. bim în continuare ? întreabă din bucăţile dure de metal. rează în mare mă
sură muncii conşti
Va trebui mai ales să se orga profesorul. In atelier nu mai vorbeşte incioase a oameni
nimeni şi totuşi nu e linişte. lor din echipa con
nizeze un control sistematic şi — Despre procesul tehnolo Vorbesc fierăstraiele manuale, dusă de comunistul
permanent pentru a vedea în ce gic al executării piesei, în vorbeşte metalul... Adam Tomuţă.
măsură slnt respectate indica care sînt cuprinse toate ope
ţiile pe care le-au dat şi să raţiunile — răspunse Ludovic PETRU JURCONI in clişeu : Adam
tragă la răspundere pe cei care Tomuţă, în timpu
lucrului.
se fac vinovaţi de neînfăptui-
rea lor. D e la 5 0 ia 10 rrrnufe
Numai asigurînd efectuarea
Cu cîteva sâptămîni în urmă. ope şină pentru macara, montaţi în vîrful
la timp şi în bune condiţii a raţia de ridicare a cablului purtător fiecărui pilon, inovaţie făcută de un
de pe saboţii funicularelor ce trans colectiv alcătuit din mg. Kail Otto,
însămînţărilor de toamnă, se portă minereul spre uzina de prepa muncitorii Emanoil Ştefan, loan Pira
vor putea pune baze trainice rare Gurabarza, dura mai bine de 50 şi alţii, timpul de ridicare a cablului
recoltei de cereale din viito minute. Acum, datorită suporţi lor de
s-a redus la numai 10 minute.
rul an.
V. PiŢAN
T. PLEŞA
corespondent
Folosirea ' in modul cel mai Vesti de la Filatura unor conferinţe ca de pildă,
raţional a maşinilor şi insta 9 „Maşini moderne in industria
laţiilor. în scopul sporirii pro Lupeni viscozei“, „Folosirea tehnicii noi
ducţiei, este principala preocu in industria textilă", „Folosirea
j apăsare pe buton şi burghiul fore zei orizontale începe să pâ- pare a organizaţiei de partid lori, tehnicieni şi ingineri ăe la controlul pe faze de fabricaţie raţională, a energiei electrice•*.
şi conducerii administrative de Filatura- Lupeni au produs pes a procesului tehnologic, in pre Conferinţele au fost ţinute de
cel care manevrează foreza este m ulţum it de felul cum funcţionează la Filatura Lupeni. In această te prevederile planului de pro zent, pe baza studiului făcut către tov. ing. Ion Râdulescu,
recent la Teliuc. Ea dă un randament de 7 ori mai mare decît al unui ducţie mai bine de 2.300 fcg. s-a trecut la folosirea in proce Vasile Tărcuţă şi alţii,
direcţie se fac studii, se iau fire. sul de fabricaţie a soăei leşie
măsuri tehnico-organizatorice. in locul sodei solide, iar in ceea k
Astfel, în urma unor propuneri ? ce priveşte confecţionarea am
balajelor pentru celofibră se fo La cererea uzinelor textile din
făcute de către colectivele con La începutul acestui an, mun loseşte pinza recuperată de la Cisnădie, colectivul Filaturii
duse de tov. KraKovschi Ludo citorii Filaturii Lupeni s-au an filtrarea viscozei in locul pin- Lupeni a trecut la fabricarea
vic, Carol Ţura, Folăeşi Fran gajat să reducă preţul de cost zei liesian. unui nou sortiment de celofibra
cise şi alţii, s-a trecut la du cil 360.000 lei. pentru covoare.
blarea capacităţii unor maşini In acest fel s-a creat posibi
de filat, prin modificări aduse In vederea îndeplinirii anga litatea de a se realiza în cursul k
capului de maşină şi dublarea jamentului în toate secţiile, s-a acestui an economii la preţul ăe
numărului ăe locuri de filaj. organizat şi desfăşurat o rodni cost in valoare de peste 330.000 Fruntaşi in întrecerea pe pro
că întrecere. Filatorii Florian lei. fesii ce. s-a desfăşurat in ultima
In acest fel, capacitatea de Dabu şi loan Huzum au iniţiat vreme sîn t: filatorul loan As-
producţie la fire s-a mărit in întrecerea pentru reducerea sub ¦Ar cunseanu, centratorul Constan
ultimele două luni cu circa 8 la procentul admis a bobinelor re tin Lilă, răsucitoarea Raveca
sută în comparaţie cu aceeaşi bútate. Lor li s-au alăturat şi Lună ăe lună, inginerii Fila Suciu, depănătoarea Veronica
perioadă a anului trecut. S-a turii Lupeni ţin în faţa mun Moga, sortatoarea Rozalia Sălă-
trecut ăe asemenea la sporirea ceilalţi muncitori din secţie. citorilor conferinţe cu privire gean.
randamentelor maşinilor de ră la introducerea tehnicii noi, fo
sucit prin mărirea turaţiei la S-au luat în aceiaşi timp m ă losirea din plin a utilajelor etc. k
fuse, modifieîndu-se în acest Astfel, a fost organizată ţinerea Pentru a se asigura condiţii
scop şaibele de antrenare şi suri pentru reducerea consumu mai bune de viaţă muncitorilor
sistemul de pornire. Ca urmare Filatura Lupeni a alocat din ber
a acestor măsuri, în ultimele rilor specifice, intensifieîndu-se neficiile realizate în acest an
două luni,, colectivul de munci- suma de peste 380.000 lei in
vederea construirii unor noi lo
cuinţe.
