Page 10 - 1960-11
P. 10
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 182?
g^Esggga«Mpcgw^^w^gggg^gggs»^^^!
egătufă mele convorbiri in cursnd in lib ră rii A cÉ a ia lM á p e iiM sira te J h n tz p M ek rm
!ii éerctfrile si cursurile » DRUMUL "!Ú W Q .+ .......
SPRE ZIUA“
x0 A ui de partid de IRIKÎIE STSÂUŢ Brigadă artistică cirul lor pot fi audiate, însoţite de Concurs „Cine ştie, cîştigâ“
! Petroşani pe combinat prezentări, lucrări ale marilor compo
In curînd în librăriile din în zitori c a : Mozart, Beethoven, Verdi, Cu prilejul Lunii prieteniei romîno- reprezenfanţi ai şcolilor medii din Pe
In cadrul învăţământului ele treprinderea de industrie locală treaga ţară, va apare volumul De nenumărate ori s-a pus proble Ceaikovski, Giinka, Enescu etc. sovietice, Consiliul raional A.R.L.U.S. troşani, Lupeni şi Lonea.
partid, în raionul Petroşani, „G August“ din Petroşani. de schiţe şi. povestiri „Drumul ma înfiinţării unei brigăzi artistice Petroşani, a organizat un concurs
studiază anul acesta, peste spre ziuă“ a. autorului hunedo- de agitaţie pe Combinatul siderurgic De menţionat este faptul că tovară „Cine ştie, cîştigă“, cu tema „Influen Pe locul I s-a clasat elevul loan
10.000 de membri şi candidaţi Ssv cen fru l a ten ţiei să stea rean Irimîe Străuţ. Cartea cu din Hunedoara. Au fost mulţi cei care şii din conducerea clubului, precum şi ţa Marii Revoluţii Socialisto clin Oc Mihuţ de la şcoala medie mixtă din
de partid şi cei mai buni to prinde 11 schiţe, şi, povestiri in au venit cu cîte o idee, au început cei care răspund de organizarea audi tombrie asupra mişcării muncitoreşti Petroşani, care a obţinut astfel din
varăşi din activul fără de par calitatea snvăfchm nfulul care sînt redate luptele mineri intr-o vreme să se scrie chiar şi tex ţiilor, se străduiesc in permanenţă să din ţara noastră“. La faza raională a partea Consiliului raional A.R.L.U.S.
tid. Lima trecută şi-au început lor, în frunte cu comuniştii, in tele, dar totul a mers numai pînă lărgească mereu acest cerc, atrăgînd concursului care a avut loc la Teatrul o călătorie cu „Trenul prieteniei“ în
activitatea toate cercurile şi Pină la 1 decembrie a. c., în anii crînceni ai regimului bur- aici. în special pe muncitorii din combinat dc stat din Petroşani, au participat Uniunea Sovieiifcă.
cursurile învăţământului de par toate cercurile şi cursurile învă ghezo-moşieresc, pentru cuceri şi din celelalte întreprinderi din oraş.
tid. Desfăşurarea primelor con ţământului de partid se studia rea de drepturi şi libertăţi. lată că acum, după multe tergiver Roadele acestei strădanii au şi înce Expoziţia prieteniei
vorbiri a arătat că s-au obţinut ză raportul prezentat de tova sări, se poate spune cu deplină certi put să se arate. Astfel, alături de
unele sucese faţă de anul trecut, răşul Gheorghe G-heorghiu-Dej Majoritatea povestirilor sînt tudine că mult aşteptata brigadă a vechii iubitori ai muzicii, se găsesc Comitetul raional al femeilor în co reprezentînd motive populare romîncşti
că multe organizaţii de partid Ia Congresul al LTI-loa al P.M.R. axate pe istorica grevă din 1929 fost înfiinţată şi în scurt timp va pu acum în fiecare vineri la audiţii şi laborare cu Consiliul raional A.R.L.U.S. şi sovietice, precum şi numeroase bro
acordă o mai maro importanţă pe baza căruia se fac 4 se mina- de la Lupeni. Ele se succed cro tea fi vizionat primul său program, lăcătuşul Mircea Tuţă, zidarul şamoior Petroşani, organizează în cadru! Lu derii executate de femeile din raionul
rii. Pentru ca seminariile să de nologic, înfăţişînd activitatea la alcătuirea căruia a lucrat un co Hampel Heinricli, maistrul oţelar, Pe- nii prieteniei romîno-sovietice o ex Petroşani. In prezent tovarăşele Ana
învăţământului. curgă Ia nivelul cerut, este ne partidului în rîndul muncitori lectiv de tineri talentaţi, membri ai treasa Dorin şi mulţi alţii. poziţie a prieteniei. Aici vor fi expu Lakatos, Maria' Coconet, Valeria Btt-
cesar ca acest important docu lor mineri pe o perioadă în colectivelor de creaţie de la celelalte se obiecte de artă populară, costume nea, ajutate de un mare colectiv de
Totodată, a-u reieşit şi unele ment să fie temeinic studiat de tinsă : din anii. premergători brigăzi artistice de agitaţie din com Iată încă o posibilitate prin care populare specifice raionului Petroşani, femei, fac ultimele pregătiri în vede
lipsuri care se cer a fi înlătu fiecare cursant. grevei de la Lupeni pină în tim binat. oamenii muncii din Hunedoara pot costume ale unor popoare din Uniu rea deschiderii expoziţiei.
rate de la început pentru a a- pul celui de al IMea război să-şi petreacă în mod plăcut şi in nea Sovietică, covoare lucrate de mină
sigura desfăşurarea cu succes In această direcţie, lucrurile mondial. De asemenea, în ceea ce priveşte structiv timpul liber.
a învăţământului de partid. Re nu stau bine peste tct. Iată cî interpretarea, au fost selecţionate e-
dăm mai jos cîteva aspecte în teva exemple. Din cei 20 de Expozifie la muzeul lemenieic cele mai talentate, care au Pregătiri Ia formaţia
legătură cu felul în care s-au cursanţi prezenţi la primul se început repetiţiile sub îndrumarea com de teatru
desfăşurat primele convorbiri. minar ţinut la cercul de econo petentă a instructorului.
mie concretă de la mina Petrila, La teatrul muncitoresc al siderur-
Muncitorii hunedoreni aşteaptă cu giştiior din Hunedoara se fac intense
Preocupare '!¦seneini ca ~» propagandist tov. Zoltán Pop, din Sebeş nerăbdare primul program ai acestei pregătiri în vederea noii premiere —
numai 6 tovarăşi aveau con brigăzi artistice de agitaţie, care, fără ,.Scrisori de dragoste“, comedie în 3
rezulfafe bune Duminică, 30 octombrie a.c., s-a îndoială, va constitui un real ajutor acte de Virgil Stoenescu. Seară de
spectat materialul. De aseme
La cercurile şi cursurile învă nea, la cercul de studiere a deschis în sălile Muzeului raional din în munca ce se desfăşoară în marele seară au loc aici, sub îndrumarea
ţământului de partid cl'e la mina Istoriei P.M.R. din sectorul II Sebeş expoziţia „Răscoala ţăranilor de combinat. regizorului Pavel Crişan. repetiţiile
Lupeni, de la preparaţia Petrila, al minei Petrila, la cel de stu la 1784, condusă de Horia, Cloşca şi care sînt într-un stadiu avansat, aşa
la cercul de economie concretă diere a Statutului P.M.R. de la Crişan, în imagini şi documente. Ex Audiţii muzicale îneît, se poate spune că în curînd va
din sectorul II al minei Petrila, întreprinderea „6 August“ din poziţia este organizată de Muzeul re pe discuri avea ioc premiera. îmbucurător este
la cercul politic pentru mineri Petroşani şi altele, o parte din publican Brukentbal din Sibiu şi cu faptul că în această piesă mai bine
din sectorul VI al minei Lonea cursanţi s-au prezentat la se prinde documente ale vremii privitoare De curînd, la Clubul „Siderurgistul" de două treimi din interpreţi sînt ele
şi altele, frecvenţa a fost Intre minar fără să fi studiat mate la începutul, desfăşurarea şi înăbuşi din oraşul Hunedoara, au fost reluate mente noi — tineri muncitori din com
90 şi 95 la sută. Acest lucru do rialul bibliografic. rea răscoalei. audiţiile muzicale colective pe discuri. binat. De altfel, aceasta este şi una
vedeşte că organizaţiile de par Audiţiile an loc săptămînal şi in ca- din preocupările de seamă ale consi
tid s-au preocupat de mobili In asemenea situaţie, nu se liului de conducere ai teatrului — a-
zarea cursanţilor, că a crescut poate asigura nivelul cerut se tragerea a cît mai mulţi tineri ta
grija pentru conducerea învă minarului, nu poate fi vcitia de lentaţi spre. teatru.
o muncă calitativă.
ţământului de partid. linele măsuri Concomitent an început şl repetiţiile
Important e faptul că se dă ca re se cer luate , A/WW-s/v/V', la piesa „.lubiieul“ şi „Ursul“ de Ce-
o atenţie sporită calităţii învă
hov.
ţământului. In cercul de studi Sîntem abia la începutul a- De ce nu se respecta aln Brad întreabă pînă cină In prezent, consiliul de conducere, L Cu prilejul „Decadei cărţii sovietice“, „Librăria noastră" din Deva a .
ere a statutului P.M.R. de la nuiui şcolar al învăţământului va fi tărăgănată construcţia împreună cu comitetul sindicatului din
mina Petrila (propagandist tov. de partid. Ltiîndu-se de pe programul? acestui pod care trebuia 1 C.S.H., se consultă pentru definitiva L organizat un stand de cărţi la care au fost expuse numeroase opere ale
Cornel 9avai) primul seminar acum măsuri corespunzătoare fie demult terminat ? rea repertoriului actualei stagiuni.
s-a desfăşurat în bune condiţi- pentru înlăturarea lipsurilor ce La centrul ăe distribuire a ^ scriitorilor clasici ruşi şi ale scriito rilor sovietici. ¦)
uni, s-au purtat discuţii vii, in s-au manifestat, se va reuşi ca produselor petrolifere din Neglijenţă faţă TI NOUŢA SPATARU
teresante, marea majoritate a învăţământul să se desfăşoare Orăştie, ¦deservirea populaţiei l In fotografie: Un aspect de Ia standul de cărţi. r
cursanţilor ’s-au prezentat cu în bune condiţiuni. este organizată de la orele G de consumatori corespondentă
materialul conspectat. Acelaşi şi pînă la 22, în două schim r J
lucru sa poate spune şi despre In primul -rîhd, trebuie dată buri. Bar cetăţenii, şi condu Bufetul din Certei aparţi-
cercul de studiere a Istoriei toată atenţia ridicării continue cătorii auto se pot aprovizio nlnd cooperativei „înfrăţirea", —^<—_/ ! I u J W J \— J U—/ « I t <— l '— t '— f •— t >— li — t <— f i — l i __ t i__l , i__I « /
P.M.R. din sectorul VIII al mi a calităţ’ ii învăţiământului de na, de la acest centru numai este unul din locurile ăe tin
nei Lupeni şi altele. partid, legării lui de sarcinile pînă cină se lasă întunericul, de minerii îşi pot procura :3ISSSP:
deoarece nu există instalat hrană rece. La bufet însă nu
La mina Petrila, comitetul de concrete ale procesului de pro un bec electric exterior. Nea- se găsesc decît cîteva cutii Emisij|tiile noastre în sprijinul
partid s-a îngrijit de procura ducţie. Pentru aceasta, cursan vînd ca face pa întuneric, de conserve, brînză topită,
rea materialului bibliografic ne ţii, propagandiştii, trebuie să tov. Nicolás Măra, responsa ¦şi rareori salam. Alimentele colectiviştilor
cesar. Au fost difuzate aici 800 studieze temeinic materialul bi bilul centrului, închide şi
Se broşuri conţinînd raportul bliografic recomandat. E bine pleacă, sau cină întirzie cite sînt păstrate în condiţii ne întărirea economico-organiza- cultură. De exemplu, în repor ficul său fiind muntos şi delu-
tovarăşului Gheorghe Gbec-r- ca să se ia măsuri pentru ca puţin, amină cetăţenii pentru igienice. Conducerea coope tpvică .a unităţilor sotcialist-co- taje ca „Primii la treierat“, ros — sînt mari posibilităţi de
ghiu-Dej prezentat la Congre fiecare cursant să intre în po a doiia zi m otivinâ. că „s-a rativei „Înfrăţirea“ trebuie operatiste este o sarcină perma „Colectiviştii obţin recolte spo procurarea materialelor pentru
sul al n i-lea al P.M.R. sesia materialului bibliografie terminat petrolul“. Oare este să ia măsurile necesare pen nenta a comitetului nostru de rite de grîu la hectar“, „Prima construirea acestora. In repor
de care are nevoie şi oare se atit de greu să se instaleze tru ca bufetul să fie bine a- redacţie. In campania agrico chitanţă pe raion“ etc. s-a ară tajele „Construcţiile — niindria
Chrid stu se dă a ten ţie găseşte în librării. un b e c ? ! provizionat iar deservirea lă de primăvară, cînd s-au fă tat cum aplicarea metodelor colectiviştilor,“, „Construcţiile în
cum vârătom er să se facă în cut însămînţările, în emisiuni înaintate se oglindeşte în rezul atenţia colectiviştilor“, „Constru
Este necesar să se acorde a- Pînă cină ? cele mai bune condiţii. le noastre am transmis arti tatele muncii colectiviştilor. In im bine, ieftin şi la un preţ de
tenţia cuvenită asigurării pre cole care au vorbit despre în acelaşi timp ne-am ocupat de cost redus“ etc. am tratat pe
zenţei tuturor cursanţilor ia sămînţările la timp şi aplicarea dezvoltarea fondului de bază larg această problemă. Folosi
învăţămînţ, să se respecte zi îngrăşămintelor naturale şi chi al G.A.C. prin contractări şi a- rea pe scară largă a resurse
m obilizării oisrstin fHor lele programate pentru învăţă- In oraşul Brad a început cu JSJu se obişnuieşte“ mice, care asigură producţii chiziţii de animale şi produse lor locale, muncile voluntare
mînt, fără a se ţine alte şedinţe cîteva luni în urmă construi sporite la hectar. Tct în aceas agricole. prestate de colectivişti, au fă
Nu în toate cercurile şi cursu în aceste zile. De asemenea, să rea unui pod peste Crişul Acesta este răspunsul pe tă perioadă am vorbit despre cut ca în raionul Haţeg un
rile frecvenţa a fost bună. A- fie traşi la răspundere acei Alb. Pînă în prezent au fost care-l dă tov. Ciurca Visalon, importanţa dezvoltării şeptelu- Vorbind despre executarea a- grajd din cărămizi, acoperit cu
ceasta, din cauză că unele or membri şi candidaţi de partid construite doar picioarele vînzător la chioşcul din auto lui, prin selecţionarea raselor răturllor adinei de vară am de ţiglă, cu o capacitate de 100 ca
ganizaţii de bază de partid au care subaprecieze munca de ri podului, iar acum cină apele gara Brad, celor care cer să de animale, înlocuirea celor cu monstrat avantajele acestei pete vite mari, să coste 50.000
lăsat mobilizarea cursanţilor Crişului au crescut, lucrările li. se servească crenvurşti pe o productivitate scăzută; des metode în asigurarea unei pro lei, deci mai puţin cu circa
numai pe seama propagandişti dicare a nivelului lor politic şi înaintează cu mare greutate. şerveţel. Aceasta, deoarece pre asigurarea adăpostirii lor ducţii sporite pentru anul vi 100.000—150.000 lei faţă de pre
lor, considerînd că ele şi-au fă ideologic. Pe lingă aceasta, materiale tov. Ciurca nu obişnuieşte să şi a unei hrane corespunzătoa itor. vederile devizului. Cu aceşti
cut datoria prin pregătirea des le sac îm prăştiate pe ambe servească consumatorii cu re. Pe această temă am tans- bani economisiţi colectiviştii au
chiderii anului şcolar. Intensifici nd predcunarea le maluri şi în albia secată şerveţele sau farfurii. Se ve mis reportaje, interviuri, diver In momentul de faţă ne-am putut să-şi procure animale, să
pentru buna desfăşurare a în provizoriu. Aşa se face că în- de că această practică s-a se ştiri şi materiale de analiză. ocupat de cîteva probleme, spe ridice noi construcţii sau să
Astfel, în oraşul Lupeni, frec văţământului de partid încă de tr-una din nopţi, cînd a plo împămîntenit în Brad, de In emisiunile noastre am tratat cifice raionului nostru : asigu dezvolte fondul de bază. Am
venţa a fost doar de 75 la sută. pe acum, se va reuşi ca învăţă uat mai mult, apele Crişului oarece şi la chioşcurile din de asemenea problema folosirii rarea bazei furajere a animale preconizat de asemenea să lăr
Frecvenţă slabă s-a înregistrat mântul să De la înălţimea ce au luat cu ele mare parte oraş unde se vină crenvurşti, lor şi construirea spaţiilor pen gim sfera acestor probleme în-
şi la cercurile de studiere a rinţelor, şă se ridice calitatea din materialul lemnos aflat consumatorii sînt la fel ser raţionale a păşunilor prin me tru insilozat, din materiale ief truclt cel de-al m -le a Congres
Statutului P. jyr. R: de. la mi sa şi să aibă o eficacitate cit în albia rîului precum şi o viţi. Ce are ăe spus Sanepi tine, durabile, din resursele lo al P.M.R. a pus un acent deose
na Petrila (propagandist tov. mai mare, reflectată în tradu pompă cu un motor electric. dul Brad despre aceste fap toda întrebuinţării conveierului cale. In materialele transmise bit pe dezvoltarea economico-
Gheorghe Croitorii), la cel de cerea în viaţă a sarcinilor tra Pe bună dreptate cetăţenii te ?j pe această temă am demon organizatorică a unităţilor so
Ia mina Lonea (propagandist sate de partid privind desăvîr- verde. strat că, aplicind furajul însilo-
tov. Eugen Tif), precum şi la şirea construcţiei socialiste în S. P. . zat în hrana animalelor, pro cialiste. Astfel rubrica : „Toate
cercurile si cursurile de la în- tara noastră. In campania de vară am vor ducţia de carne ai lapte va unităţile socialiste la nivelul ce
creşte, preţul de cost se reduce,
I. PAUL bit despre rezultatele aplicării
metodelor agrotehnice în agri-
iar în timpul iernii aceste pro lor fruntaşe“ va cuprinde repor
ducţii sporite se menţin. Spre taje, declaraţii, interviuri, con
exemplu, în materialul intitu vorbiri etc. care se vor ocupa
Cercetările’arheologice din re-' Un nou punct pe-haría arheologica a regiunii al dacilor, arată încă o dată ni lat : ,,Asigurarea furajelor însi- de dezvoltarea fondului de ba
giurtea noastră, executate în velul şi posibilităţile tehnice şi lozate — resursă de reducerea ză, dezvoltarea şeptelului, dez
vara acestui an, au dat la ivea: Édmita daeleă de la (Baniţa culturale ale acestor băştinaşi preţului de cost“, am tratat a- voltarea producţiei cerealiere şi
lă o nouă aşezare străveche, le ai ţării noastre. ceastâ problemă comparativ cu animale, aplicarea sistemului
gată de cultura materială a so în prezent, sau eronat explicate şe din valea de la picioarele ţimii, a fost construită o linie anii trecuţi la G.A.S. din Sintă- retribuţiei suplimentare în mun
cietăţii dacice: cetatea dacică în trecut. lor, forma de altfel, prin poziţia dublă de apărare, formată din Pe lingă construcţiile- de apă măria-Orlea. Furajul insilozat că, aplicarea metodelor înain
de la Bănjţa, de pe înălţimea şi natura ei, un punct greu de tr-un zid de incintă cu mor rare menţionate, a fost dat la pe cap de vacă a fost în anul tate şi a folosirii celor mai bu
„Cetăţii“ sau „Piatra Cetăţii“ Prea puţine realităţi se cu cucerit şi cu posibilităţi de tar şi un val de pămint şi pia iveală şi un inventar bogat de acesta dublat la G. A. S. din ne soiuri de grîu şi porumb
cum i se mai spune in graiul noşteau şi despre aşezarea de obiecie mărunte — ceramică Sîntămăria-Orlea. Intr-un alt pentru asigurarea unor produc
local. lucrată cu mina sau la roată, material, vorbind despre con ţii sporite la ha„ însămînţarea
cu variate forme şi ornamenta fecţionarea pe plan local a unei la timpul optim etc.
Lucrările efectuate aici în pe înălţimea „Cetate“ de la Ba veghe şi pază la mari distan tră, paralele şi ia o anumită ţii, fierărie de la construcţii, tocătoare mecanice, am arătat Comitetul de redacţie se preo
cursul acestui an de către Mu niţa. întrebarea se punea demult: ţe. distanţă unul de altul, inconju- unelte, negative de turnat obiec că mecanizarea procesului de cupă de asemenea ca prezenta
zeul regional Deva, cu autori Ce a fost pe această înălţime rind dealul în semicerc. te in metal, piese arhitectonice producţie duce la o îmbunătă rea materialelor să fie redactate
zaţia şi sprijinul material al izolată şi cui i se datoresc ur Importanta şi curioasa for şi altele — care îmbogăţesc co ţire a productivităţii muncii, in Ia un nivel corespunzător.
maţie naturală a fost transfor Pe terasele de sus şi pe pla
Institutului de Istorie al Aca mele rămase peste veacuri ? mată, acum mai bine de două toul de pe culme,' o adevărată lecţiile muzeului regional. med cu totul deosebit ne-am o-
demiei R.P.R., fac parte din a- Răspunsurile au fost multe — mii de ani, de mina omului, in acropole, au fost descoperite Ca datare in timp, cetatea da cupat de construirea de graj SIDONIA RUSAN
cele cercetări care au menirea vestigiile unor construcţii de duri, saivane, remize şi maga
să aducă lumină, prin dovezi şi, pe cit de numeroase, pe a- tr-un puternic redut greu de a- fortificaţie şi turnuri de veghe, cică de la Baniţa aparţine pe zii de cereale din resurse loca responsabila comitetului de re
materiale,’de traiul băştinaşilor tit de eronate şi contradictorii. tins şi aproape imposibil de cu construite din blocuri mari de rioadei Burebîsta — Decebal le. In raionul nostru — speci- dacţie al Centrului de radicticare
daci de pe pămîntul patriei Dar iată că cercetările noi, me cerit. piatră cioplită întărite cu zid (veacului I înaintea erei noas
noastre, al căror centru se a- todele actuale de sesizare a puternic de birne. tre, pînă în veacul I era noas Fier vechi Haţeg
f!a pe meleagurilg actualei re faptelor, au adus un răspuns Au fost amenajate aici de tră).
giuni Hunedoara. strămoşii daci lerase artificiale, Materialul de construcţie la Tineretul din oraşul Hunedoa oţelării
valabil şi în acestă problemă. platforme de luptă, ziduri puter aceste ziduri a fost adus (ca şi înălţimea „dealului cetăţii“ ra încadrat în brigăzi utemiste
In anii 4949-1959, cercetări Pe Înălţimea izolată şi stîn- nice de terasament, incinte şi la cetăţile din Munţii Orăstiei), de la Baniţa, cu farmecul său de muncă patriotică, desfăşoa O importantă contribuţie, în
de la „Măgura“ de lingă Călan, natural, cu pădurea vastă de ră o largă întrecere pentru co această acţiune, au adus-o mem
importante împreunate cu săpa- coasă de la Baniţa, ce se înal valuri de piatră, turnuri de ve desigur nu fără mari eforturi liliac, crescut spontan pe toată lectarea de fier vechi pentru o- brii brigăzilor utemiste de mun
ţă cu aproape o mie de metri ghe şi apărare etc., aduse azi latura de est şi sud a înălţimii, ţelării. De Ia începutul anului că patriotică de la laminorul de
turi arheologice, au fost execu la suprafaţă. şi greutăţi, prin munca sclavi cu Peştera Bolii din faţa ei, şi pînă în prezent, ei au reuşit 800 mm., care au colectat peste
tate de colectivele Academiei deasupra nivelului mării, şi cu lor şi a populaţiei aservite. este un loc preferat de excursii să colecteze cantitatea de 16.000 3.000 tone fier vechi, cei de la
vederi la mari depărtări în toa Toate aceste lucrări sînt con tone fier vechi. secţia l-a iurnale, O.S.M. I, la
P.P.R. la complexul aşezărilor cepute după un pian bine chib Nu rareori zidurile au fost al oamenilor muncii din Valea minorul bluming, aglomeraior
şi fortificaţiilor dacice din Mun te direcţiile’ au fost date la lu zuit, situate in locuri potrivite, ridicate pe stînca naturală, în In fruntea întrecerii pentru co şi altele.
ţii Sebeşului sau ai O răştieî: mină resturile unei puternice pentru a transforma înălţimea clinată, prin nivelarea acesteia, Jiului, mai ales din Petroşani lectarea de fier vechi se situea
intr-o iorliîicaţie de necucerit. adaptarea blocurilor de piatră ză tinerii din Combinatul side Nesatisfăcător a muncit în ac
Piatra Roşie — Costeşti —- Bli cetăţi cu caracter militar, al de construcţie la stîncă, sau, — Petrila. La aceste valori ale rurgic Hunedoara, care au co ţiunea de colectare a fierului
cărei scop era paza şi controlul Apărarea- unei părţi a munte foarte interesant, prin constru lectat şi predat Î.C.M.-uIui de fa vechi comitetul U. T. M. de fa
darii — Grădiştea de Munte. drumului ce conducea de la lui fiind asigurată prin natura irea zidului in trepte, îneălecînd sale, se adaugă acum şi cele începutul anului şi pînă în pre I.C.S.H., unde s-au colectat pî
terenului stîncos şi prăpăstios, adesea crestele stfncoase şi ab zent cantitatea de 13.200 tone nă Ia această dată numai 830
Rezultatele obţinute au adus o sud, pe Jiu in sus, spre capi lucrările de fortificaţie au fost rupte ale dealului. cu caracter istoric, făcindu-1 fier vechi. tone fier vechi, cantitate mică
tala Daciei — Sârmizegettisa — ridicate ca obstacol, în părţile faţă de posibilităţile existente
mare contribuţie la lămurirea de la Grădiştea de Munte. A- accesibile inamicului. Astfel, pe Sistemul de fortificaţii şi de fără îndoială, in viitor şi mai în această întreprindere.
latura de nord, pe unde e po construcţie în general, original
şi cunoaşterea societăţii dacice. cea’stă înălţime minunată, cu sibilă urcarea spre vîrlu! înăl căutat.
An de an, aceste cercetări s-au pereţi stincoşi şi abrupţi, ce se prof. OCTAVIAN FLOCA
lărgit, au fost sesizate noi punc ridică ca nişte paravane uria directorul Muzeului regional
te pe teren, necunoscute pină Deva
