Page 100 - 1960-11
P. 100
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1844
EEraacni:
POPOARELE LUMII DORESC PACE Telegrama de salut adresată 140 de ani
de N. S. Hruşciov
»...... ¦¦¦¦¦ SP— ..... ------------------------------------------------------------------------- de la naşterea
conferinţei Pugwash
a Vl-a confeiifi internatioiiolă Pugwash lui Friedrich Engels
MOSCOVA 28 (Agerpres)'. Prof. Joseph' Rotblat (Marea ranţa că actuala conferinţă va MOSSOVA 28 (Agerpres.)., . Vl-a Conferinţă internaţională MOSCOVA 28 (Ager
TASS transmite comunicatul Britanie), secretar general al contribui la înfăptuirea acestei TASS tnainsirmte ! Preşedintele pres). — TASS transmi
Comitetului internaţional al ce dorinţe. In numele tuturor oa Consiliului de Miniştri al Pugwash a oamenilor de ştiin te : S-au împlinit 140 de
lei de-a Vl-a conferinţe interna mişcării de la Pugwash, a dat menilor de ştiinţă sovietici, A. U.R.S-S., Nikita Hruşciov, a a- ţă pentru dezarmare şi asigura ani de la naşterea lui
citire telegramei adresate de Nesmeianov a urat conferinţei dresat participanţilor la cea de-a rea securităţii, următoarea tele Friedrich Engels, unul din
ţionale Pugwash. Bertrand Russell, întemeietorul succes în activitatea ei de în gramă de salut: întemeietorii comunismu
La 27 noiembrie la Moscova şi preşedintele acestei mişcări, semnătate excepţională. lui ştiinţific, prieten cre
care din motive de sănătate nu In numele guvernului sovietic şi din partea mea personal, dincios şi tovarăş de luptă
s-a deschis cea de-a Vl-a con a putut participa la conferinţa In cuvântarea sa prof. Cecil salut cu căldură pe participanţii ja cea de-a vi-a conferinţă in al lui Karl Marx.
ferinţă internaţională Pugwash a de la Moscova. Sper, scrie Rus Frank Powell, laureat al Pre ternaţională Pugwash — oameni de ştiinţă de seamă din di
oamenilor de ştiinţă la care par sell, că conferinţa va reuşi, ca miului Nobel (Marea Britanie), ferite ţări ale lumii. La 28 noiembrie, la Mos
ticipă 75 de oameni de ştiinţă şi înainte, să ajungă la o hotă- a expus un scurt istoric al miş cova, a avut loc o sesiune
din 14 ţări. rîre comună acceptabilă deopo cării de la Pugwash. Oamenii sovietici sînt bucuroşi că actuala conferinţă Pug ştiinţifică a Institutului
trivă pentru reprezentanţii Răsă wash are Ioc în capitala Uniunii Sovietice — Moscova. de Marxism-Leninism, a
Salutind pe participanţii la ritului, Occidentului şi ai ţări Conferinţa a mulţumit acade Şcolii Superioare de Par
conferinţă, acad. A. V. Topciev, lor neutre. micianului' Nesmeianov pentru In faţa conferinţei la care participaţi, stau probleme im tid şi a Academiei de
vicepreşedinte al Academiei de salutul său şi a hotărit să tri portante, care frămîntă întreaga omenire: dezarmarea şi ştiinţe Sociale de pe lin
Ştiinţe a U.R.S.S., a scos in e- Prof. Paul Daughty (S.U.A.) mită mesaje de răspuns şefului securitatea internaţională. De rezolvarea lor cu succes depinde gă C.C. al P.C.U.S., consa
videnţă uriaşele posibilităţi ale a dat citire telegramei de salut guvernului sovietic N. S. Hruş- viitorul omenirii. crată acestei date memo
oamenilor de ştiinţă in apropie din partea prof. Detlev Bronk, ciov, lui Bertrand Russell şi pro rabile.
rea omului de măreţul ţel al pă preşedintele Academiei Naţiona fesorului Bronk. I)in prima zi a existenţei sale, statul sovietic se pronunţă
cii şi belşugului. le de Ştiinţe a S.U.A., care îşi pentru pace, pentru dezarmare. După cum se ştie, în ultimii Sesiunea a fost deschisă
exprimă regretul pentru faptul Apoi conferinţa a trecut la ani, Uniunea Sovietică a prezentat în repetate rînduri propu de locţiitorul directorului
Ştiinţa nu poate trăi fără co că nu a putut participa la con discutarea primei probleme de neri cu privire la dezarmarea generală şl totală, sub un con Institutului de Marxism-
laborarea internaţională paşni ferinţă şi îi urează succes de trol internaţional strict. Sîntem gata să începem chiar şi acum Leninism, V. I. Şataghin,
că, a spus el. Prezenţa unui nu plin. La conferinţă Aleksandr pe ordinea de z i : „Problemele care a rostit un scurt cu-
măr atit de mare de eminenţi Ncsmeianov, preşedintele Aca generale ale dezarmării“. dezarmarea generală şi totală dacă puterile occidentale sînt vînt introductiv. Pe ordl-
oameni de ştiinţă din Est şi demiei de Ştiinţe a U.R.S.S.', a pregătite pentru aceasta. ) nea de si a sesiunii au fi
Vest constituie o dovadă a de rostit o cuvîntare de salut. Acad. Topciev a prezentat ra gurat trei refera te: „En
votamentului lor faţă de cauza portul : „Dezarmarea, problema Este foarte îmbucurător faptul că în secolul nostru, secolul gels — unul din înteme-
asigurării sănătăţii omului, a Dezarmarea generală şi tota cea mai urgentă a contempora unor uimitoare descoperiri ştiinţifice de problema dezarmării se 'etorli marxismului", „Ro
satisfacerii nevoilor lui şi a lă este dorinţa tuturor popoare neităţii“, iar prof. Daughty ra lul lui Engels In crearea
triumfului raţiunii pe pămînt. lor, a spus el, exprimîndu-şi spe- portul : „Modificarea vederilor ocupă cei mai mari oameni de ştiinţă ai contemporaneităţii, al partidului proletar“, „Lup
Acad. Topciev a dat citire mesa asupra dezarmării în Statele U- ta lid Engles cu pseudo
nite ale Americii“. căror glas este ascultat în întreaga lume. Fie ca oamenii de socialismul".
jului de salut adresat partici C onferinţa g en era la ştiinţă care s-au adunat Ia conferinţa Pugwash să-şi spună Sosirea in Capitală
panţilor la conferinţă de către a unei delegaţii
şeful guvernului sovietic, N. S. părerea autorizată despre necesitatea urgentă de a se înceta
Hruşciov. actuala cursă a înarmărilor şi de a se înfăptui dezarmarea a Consiliului de Stat
generală şi totală. al R. D. Germane
Impotriva cursei U.N.E.S.C.O. ele la P a r is
înarmărilor atomice îmi permit să-mi exprim convingerea că deşi participanţii Duminică dimineaţa a sosit
PARIS 27 (Agerpres). — TASS văţământului, ştiinţei şi culturii. în Capitală o delegaţie a Con
"j HAGA 27 (Agerpres).—TASS scrie la 27 noiembrie într-un ar transmite: La cea de-a 11-a Iată de ce delegaţii la conferin la conferinţa Pugwash au venit din diferite ţări şi au convin siliului de Stat al Republicii De
sesiune a Conferinţei generale ţa generală au primit cu apro geri politice diferite, ei vor realiza un acord unanim în această mocrate Germane, care va tace
transmite s ticol redacţional ziarul „Obser U.N.E.S.C.O. au luat sfîrşit la bare declaraţia lui S. G. Lapin, problemă, pentru că înfăptuirea de urgenţă a dezarmării gene o vizită în ţara noastră.
26 noiembrie, discuţiile generale şeful delegaţiei sovietice, că
Oamenii muncii din Olanda ver“. Ca urmare a acestei po pe marginea raportului directo ideea coexistenţei paşnice tre rale şi totale, sub un strict control internaţional este cerută nu Din delegaţie tac parte Man
protestează energic împotriva litici, se spune în articol, contro rului general al U.N.E.S.C.O., cu buie să stea la baza întregii ac fred Gerlach, vicepreşedinte
privire la activitatea organiza tivităţi practice a U.N.E.S.C.O. de interesele vreunei ţări sau ale vreunui grup de ţări, ale vreu al Consiliului de stat al R.D.
lul asupra armei nucleare ar fi ţiei în anii 1958—1959. Discuţii nui sistem social sau ideologii, ci de interesele vitale ale Germane, conducătorul delega
le au arătat că în afară de o Dîndu-şi seama de puternica ţiei Christop Gunther, membru
serie de aspecte pozitive, acti forţă de atracţie a propunerilor întregii omeniri. Sper că lucrările conferinţei dv. vor constitui al Consiliului de Stat, Wolfgang
vitatea U.N.E.S.C.O. suferă de sovietice, şeful delegaţiei ame o contribuţie importantă la această cauză măreaţă. Olwein, directorul Uzinelor me
serioase deficienţe. ricane s-a grăbit să acuze talurgice „Gheorghi Dimitrov“
U.R.S.S. că intenţionează să Urez cu căldură tuturor participanţilor la conferinţă activi din Magdeburg, Martin Stein-
Deşi problemele luptei pentru „dezbine“ U.N.E.S.C.O. tate rodnică încununată de succes. bruck, secretar al organizaţiei
pace, pentru dezarmarea gene P.S.U.G, a Uzinei metalurgice
cursei înarmărilor atomice. rală şi totală au devenit de Delegaţii din Guineea, Nige din Rudisleben, Fritz Globig,
mult timp problemele-cheie ale ria, Indonezia, Haiti, Dahcmey vechi activist al mişcării mun
In oraşul Amsterdam a avut probabil încredinţat unor arma vieţii internaţionale, conducerea şi din ţările socialiste au criti 27 noiembrie 1980. N. S. HRUŞCIOV, citoreşti din Germania. Din de
loc o mare manifestaţie sub lo te naţionale (de pildă,vest-ger U.N.E.S.C.O. nu doreşte să se cat în mod necruţător colonia legaţie tace parte de ademenea,
zincile : „Pentru o Olandă in mane) care au mai mult ca ori ocupe de ele, opun-înd teza cu lismul. Din iniţiativa delegaţiei Preşedintele Consiliului Wilhelm Bick, ambasadorul R.D.
care să nu existe arma atomi cine intenţia de a folosi această privire la „caracterul apolitic“ U.R.S.S. a fost prezentată con de Miniştri ai U.R.S.S. Germane la Bucureşti.
al U. N. E. S. C. O. Delegaţii ferinţei generale spre examina
că“, 7,Nici un ajutor revanşarzi armă.- re problema rolului U.N.E.S.C.O. -'S, La sosire în gara de Nord,
lor germani“. Demonstranţii au Calificînd drept „lipsită de U.R.S.S., Cubei, R.P.R., R'.P. Po in realizarea independenţei ţă oaspeţii au fost întâmpinaţi de
lone şi altor ţări, au subliniat rilor şi popoarelor coloniale. Încheierea lucrărilor Comitetului tovarăşii 'Anton Moisescu, vice
difuzat manifeste în care chea răspundere dacă nu chiar pro în cuvântările lor că numai re reprezentanţilor ţărilor membre preşedinte al Prezidiului Marii
Ca urmare’ a' politicii de dic Adunări Naţionale, Petre Dră-
mă la sprijinirea activă a lup vocatoare“ ideea ca actuala a- zolvarea problemei dezarmării tat şi de organizare a „majori ale Institutului de la Dubna gOescu,_ vicepreşedinte al Marii
tei pentru renunţare la arma viaţie tactică de bombardament şi coexistenţa paşnică pot să a- tăţii“ mecanice, promovată . de Adunări. Naţionale, Mihail Gh.
sigure intr-adevăr progresul în delegaţia S.U.A. şi 'de unele pu Bujor şi Filip Geltz, membri ai
nucleară şi pentru lichidare a să fie Înlocuită cu rachete nu teri occidentale, locul reprezen Prezidiului Marii Adunări Na
bazelor pentru arme rachetă, cleare cu rază mare de acţiune, tantului legal al m'arelui popor ţionale, deputaţi ai Marii Adu
nări Naţionale, reprezentanţi ai
instalate pe teritoriul Olandei.. stocate la baze imobile sau mo Ministerului Afacerilor Externe.
bile din diferite regiuni ale Eu
MOSCOVA 28 (Agerpres). — " v i— ©o©—
LONDRA 27 (Agerpres). - ropei, ziarul întreabă: Oare TASS transmite : La Dubna şi-a puterniciţi au aprobat activita
încheiat lu’arăxile sesiunea or tea direcţiei şi a întregului co Nou! ambasador
Transformarea N.A.T.O. în a n-ar avea dreptate ruşii să a- dinară a Comitetului reprezen lectiv al Institutului unificat.
patra putere nucleară, proiecta precieze aceasta ca o măsură tanţilor împuterniciţi ai celor a! U.R.S.S,
tă de Statele Unite, „ar putea 12 state miembre ale Institutu Comitetul reprezentanţilor
avea consecinţe catastrofale“, de răspîndire a armei nuclea lui unificat de cercetări nu Împuterniciţi a adus mulţumiri
re ?“. cleare. pentru munca încununată de
succes, directorilor adjuncţi ai
chinez la U.N.E.S.C.O. este o- In raportul de activitate, Dmi institutului, prof. Van Gan-cian
tri Blohinţev, membru cores (China) şi prof Emil Djakov
cupat de un ciankaşist. Nici pî- pondent al Academiei de Ştiin (Bulgaria), ale căror împuter
ţe a U.R.S.S., directorul institu niciri expiră. Oa directori ad
nă acum mi 'au fost primite în tului a făcut bilanţul dezvoltării juncţi ai institutului pe urmă
şi activităţii ştiinţifice a insti torii doi ani, au fost aleşi în
organizaţie R.D. Vietnam, R.D tutului de la înfiinţarea lui unanimitate cunoscuţii oameni
Germană, R.P. Mongolă, Rj.P.D. (1956). de ştiinţă, prof. Heinz Barwich
Coreeană. Reprezentanţii Gui (R.D. Germană) şi prof. Tudor
In cuvîntările lor, membrii Tănăsescu, mjembru corespon
neei, Cubei, Ucrainei sovietice. Comitetului reprezentanţilor îm dent al Academiei R.P. Romîne.
României, Bulgariei şi a.ltor ţări,
au subliniat în cursul discuţiilor
că violarea principiului uni
versalităţii U.N.E.S.C.O. aduce
prejudicii activităţii acestei or
ganizaţii şi prestigiului ei.
în R. P. Romînă
Cu privire la situaţia din Congo MOSCOVA 28 (Agerpres). —
TASS transm ite: Prezidiul So
Numeroşi studenţi ai academiei pedagogice din Wiippertal (R.F.G.) au protestat în faţa autorităţilor din CAIRO 27 (Agerpres). nitatea şi independenţa deplină a Gon- nului, Ibrahim Abbud, un raport asu vietului Suprem al U.R.S.S., l-a
Diisseldorf împotriva sancţionării pro îesoarei dr. Renate Riemek pentru ac tivitatea ei în favoarea păcii. La 26 noiembrie Secretariatul per goului, O.N.U., sub presiunea impe pra situaţiei din Congo. numit pe Ivan Jegalin în funcţia
manent al Consiliului de solidaritate rialiştilor S.U.A., favorizează tendinţa de ambasador extraordinar şi
al ţărilor Asiei şi Africii a dat publi de a ridica pe africani contra africa In raport se spune, printre altele, plenipotenţiar al Uniunii Sovie
cităţii o declaraţie cu privire la si nilor“. că situaţia din Congo s-a înrăutăţit tice în R.P. Romînă. Înainte de
tuaţia din Congo. s'inţitor „din cauza poziţiei nehotărîte aceasta, el a fost prim-secretar
„Toate evenimentele, se spune în Pentru a lichida neocolonialismul şi adoptate în această problemă de orga al Comitetului regional Stalin-
declaraţie dovedesc cît se poate de clar a zădărnici planurile imperialiştilor a- nizaţia Naţiunilor Unite". grad al P.C.U.S.
că izvoiul tuturor tulburărilor din Con mericani şi ale aliaţilor acestora Se
go este politica de agresiune şi inter cretariatul permanent îndeamnă po In raport se spune, de asemenea, Prezidiul Sovietului Suprem
venţie dusă de Statele Unite, Belgia poarele din Asia şi Africa să lupte că evenimentele clin Congo „se pot al U.R.S-S. l-a eliberat pe A-
şi de alte ţări imperialiste“. energic pentru îndeplinirea hotărîrilor transforma într-un război civil“. lexei Epişev din funcţia de am
cu privire la situaţia din Congo adop basador sovietic în R.P. Romî
Ziarul egiptean „Ahbar El-Iaum" nă, numindu-1 ambasador în Iu
relatează că, potrivit ştirilor parvenite goslavia. Fostul ambasador în
această ţară, Ivan Zamcevski. a
„După separarea provocatoare a bo tate recent la sesiunea Comitetului E- clin Khartum, în Congo sosesc zilnic fost eliberat din această funcţie
în legătură cu trecerea sa în
Scurte ştiri • Scurte ştiri ©Scorie ştiri gatei provincii Katanga, se spune în xecutiv al Consiliului de solidaritate avioane belgiene care aduc în această altă muncă.
continuare în declaraţie, imperialiştii a! ţărilor Asiei şi Africii, care a avut ţară sute de belgieni. SEKU TURE: „Pentru
popoarele Africii
MOSCOVA. dinte al S.U.A., a anunţat că de Ia assaland, a declarat la sosirea sa la fără să piardă timp au corupt pe Mo- loc Ia Beirut. ?
Ca urmare a hotărârii Comitetului Londra că „el cere ca separarea Nya- butu şi pe alţi ofiţeri din armata con EL1SABETHV1LLE 28 (Agerpres). este neocolonialisimii“
Central al "P.C.U.S., în 1961 se va 28 noiembrie Kennedy va lucra la ssalandului de Federaţia Rhodesiei şi goleză şi i-au îndemnat să se ridice ?x Moise Chombe, „preşedintele"-mario-
deschide la Moscova muzeul „K»rl Washington „în diferite probleme care Nyassalandului să se tacă imediat şi împotriva guvernului legal al lui Pa- CAIRO 27 (Agerpres). — TASS netă al provinciei congoleze Katanga, KISSIDUGU 28 (Agerpres). —
Marx şi Friedrich Engels". vor sta în faţa noului guvern“. nu peste cinci ani“. trice Lumumba şi împotriva parlamen tran sm ite: foloseşte „consilieri“ belgieni pentru TASS transmite : La 24 noiem
Muzeul va oglindi viaţa şi activi tului ales în mod democratic“. După cum se anunţă din Khartum, pedepsirea tribului răsculat Baluba. brie, la Kissidugu s-au încheiat
tatea întemeietorilor comunismului BONN. LONDRA. colonelul Ahmed Hasan El-Atta, co lucrările celei de-a doua sesiuni
ştiinţific avînd Ia dispoziţie numeroa Buletinul de presă „Wehrpolitische încercările autorităţilor militare en a Conferinţei anuale a Partidu
sele materiale ale Arhivei centrale de Informationen“ relatează că întreţine gleze de a recruta voluntari în ar „(n ciuda eforturilor depuse de ţă mandantul unităţii sudaneze aflate sub După cum transmite corespondentul lui Democrat din Guineea.
partid a U.R.S.S. unde există peste rea armatei a 7-a americane în Ger mată au eşuat din cauza împotrivirii
6.000 de documente originale aparţi mania occidentală costă contribuabilii tineretului englez de a presta servi rile socialiste şi de ţări ca R. A. U-, comandamentul O.N.U. în Congo, a din Elisebethville al agenţiei France Rostind cuvîntul de închidere
nând lui Marx şi Engets. americani aproximativ un miliard do ciul militar. la conferinţă, secretarul general
lari anual. Guineea şi Ghana pentru a menţine u- prezentat primului ministru al Suda-2*3 Presse, Chombe a numit pe maiorul al partidului, Seku Turé, a fă
BUDAPESTA 17. Corespondentul A- Potrivit datelor buletinului de presă, In legătură cu aceasta Profumo, mi belgian Delville în funcţia de „Comi cut bilanţul lucrărilor conferin
gerpres transmite: efectivul acestei armate este de 150.000 nistrul de Război al Angliei, iuînd cu- ţei şi s-a oprit pe scurt asu
oameni. Ea este împărţită în 162 gar vîntul la 25 noiembrie în Gamera Co sar extraordinar“ în regiunea Congolo. pra situaţiei internaţionale.
I n . seara zilei de 26 noiembrie Va- nizoane încartiruite în Hessen, Rena- munelor, a declarat că dacă nu se va Principiala primejdie pentru po
sile Moldovan, consilier cultural al nia-Palatinat, Baden-Württemberg, şi reuşi să se recruteze în armată un Mesaju! preşedintelui G h a n e i adresat Regiunea Congolo, unde tribul Ba poarele Africii, a declarat el,
Ambasadei R.P. Romîne la Budapesta, Bavaria. număr suficient de voluntari, guvernul luba continuă lupta împotriva regimu o constituie aşa-mimitul neoco
a oferit un cocteil în cinstea colecti LONDRA. va fi nevoit să ia măsuri speciale. lonialism, iar faptul că impe
vului Teatrului „Madach“ din. capitala „Gît câştigă patronul cel mai bine Cercurile parlamentare interpretează a- secretarului genera! al O . N. U. lui colonialist al lui Chombe, este si rialiştii nu mai pot acţiona fă
R.P. Ungare care recent a fost în tur plătit din Marea Britanie?“ — aceas ceastă declaraţie ca itn avertisment că tuată în nordul Katangei. ţiş şi sînt nevoiţi să-şi ascundă
tă întrebare „delicată" după propria guvernul va introduce •din nou servi
neu la Bucureşti. lui expresie este pusă de ziarul „Evc- ciul militar obligatoriu care a fost NEW YORK 28 (Agerpres). rîre Organizaţia Naţiunilor Unite r e c u ¦ir adevăratele lor planuri, să le
LONDRA. ning Standard". După părerea ziarului, desfiinţat nu de mult.
Numeroşi patrioţi spanioli, aruncaţi „patronul cel mai bine plătit“ este sir Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor noaşte guvernul d-lui Patrice Lu LEOPOLDVILLE 28 (Agerpres). — îmbrace in forme noi, demon
Williams Lyons care conduce marea BONN. La 27 noiembrie, primul ministru
în închisoare pentru că au participat societate de automobile „Jaguar Cars Unite a dat spre publicare în presă mumba. al Republicii Congo, Patrice Lumum strează că imperialismul şi ca
la războiul civil din anii 1936 1939 Limited“ şi primeşte un salariu de Luînd cuvîntul la Flensburg, vice ba a plecat în oraşul său natal, Stan pitalismul sînt sisteme condam
dc partea forţelor progresiste, nu au 100.000 lire sterline anual. amiralul Rugge, comandantul forţelor textul mesajului primit de secretarul 2. — Că în lumina acestui fapt, leyville, centrul administrativ al Pro-,
fost nici -pînă acum eliberaţi. Despre navale ale R.F. Germane, a declarat vinciei de Est. nate.
aceasta relatează Nicolas Sanchez-Al- LONDRA- că în prezent din această flotă fac general Hammarskjoeld din partea Organizaţia Naţiunilor Unite nu va în
bornos, profesor la Universitatea na Agenţia France Presse relatează că Intr-un comunicat dat publicităţii,
ţională „Litoral“ din ¦Argentina. dr. Hastings Banda, preşedintele Par parte peste 160 nave de război, pre preşedintelui Ghanei Kwame Nkru- deplini instrucţiunile Consiliului de Lumumba arată că va asista la în-
tidului Malawi, care reprezintă cea mormîntarea copilului său decedat a-
WASHINGTON. mai importantă forţă politică din Ny- cum şi 23.000 matrozi şi ofiţeri. Efec mah. Securitate, dacă ea nu va restabili le cutn cîteva zile la Geneva şi că după
P. Salinger, secretarul de presă al înmormîritare se va întoarce de în
senatorului John Kennedy, ales preşe- tivul flotei este superior celui stabilit In mesaj se spune: „Ga urmare a galitatea şi ordinea în Congo sub con dată la Leopoldville.
iniţial.
aprobării împuternicirilor delegaţiei ducerea guvernului Lumumba şi a
congoleze conduse de Joseph Kasavu- parlamentului.
bu, • vă atrag atenţia asupra urmă 3. — Că în aceste condiţii Organiza
toarelor aspecte: ţia Naţiunilor Unite trebuie să se în
1. — Că aprobarea împuternicirilor grijească ca parlamentul aprobat în
delegaţiei congoleze confirmă numirea mod legal să se întrunească din nou Agenţia France Presse relevă că
d-lui Kasavubu ca şef al statului şi re şi să funcţioneze ca parlament al Con- primul ministru a cerut comandamen
cunoaşterea guvernului legal Lumum goului. tului forjelor armate ale O.N.U. în
ba şi a parlamentului congolez format Aş fi recunoscător dacă observaţiile Congo să-i asigure paza în timpul că
în mod legal care l-a numit în această expuse mai sus ar fi aduse la cunoş lătoriei sale la Stanleyville dar că a-
funcţie. De aceea, prin această hotă- tinţa presei. | ceastă cerere î-a fost respinsă.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9, Telefon: 168; 189 j 75. Taxa plătită in numerar, conform aprobării Direcţiunii, Generale P.T.T.R, nr. 263.32Q din 6 noiembrie 1949. m 1!parul: Întreprinderea. Poligrafică „f Mai Deva,