Page 101 - 1960-11

t¦í•’..I TELEGRAMĂ
/

, Rt!., PROLETARI DIN TOATE TARI LE, UNIŢI V A I

j Anuí XII. Nr. 1845 Miercuri 30 noiembrie 1960 4 pagini 20 bani o Succesul furnalişiilor începe Tovarăşului
în abataje — pagină specială GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,
nmgEvgsroaHaga Prim-secretar al Comitetului Central
(pag. 2-a) al Partidului Muncitoresc Romîn
o Adunarea Generală a O.N.U.
a început discutarea problemei a- Tovarăşului
bolirii colonialismului;
CHÎVU STOICA,
o „Avem nevoie de pace!“ — Preşedintele Consiliului de Miniştri
Cuvîniarea lui Fidel Gastro. al Republicii Populare Romîne

(pag. 4-a) Tovarăşului
ION GHEORGHE MAURER,
Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1961 Preşedintele Prezidiului Marii Adunări
Naţionale a Republicii Populare Romîne

BUCUREŞTI

Dragi tovarăşi !

Baza s m l s r l i t a r e In numele popoarelor Uniunii Sovietice, Comitetul Central
aii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Consiliul de Mi­
Minerii, tehnicienii şi inginerii sec­ lor ce-i revin din planul de stat pe niştri al U.R.S.S. şi Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
vă exprimă, dv. şi, prin dv. tuturor oamenilor muncii din Re­
torului II de la Exploatarea minieră 1961. publica Populară Romină, sincere mulţumiri pentru felicită­
rile calde şi prieteneşti şi pentru bunele urări adresate cu
Petrila ascultau cu atenţie expunerea Pentru anul 1961 sectorului II îi re- prilejul celei de-a 43-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste
din Octombrie.
făcută de tov. Liviu Felea — şeful , vin sarcini de mare importanţă. Pro­
Cu adîneă satisfacţie şi bucurie noi vedem că poporul
sectorului. Expunerea se referea la ductivitatea muncii va trebui să creas­ romîn, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn,
rnerge cu fermitate pe drumul construirii socialismului şi al
munca desfăşurată de colectivul sec­ că faţă de cea planificată în acest an întăririi continue a forţei şi- coeziunii lagărului socialist.
Lupta neobosită şi consecventă a poporului romîn pentru
torului în vederea îndeplinirii sarcini­ cu 30 kg. pe post, să se reducă con­ apărarea păcii se bucură de respectul şi aprecierea întregii
omeniri progresiste.
lor de plan pe acest an şi la sarcinile sumul de lemn la 48 m.c. pe 1.000

ce revin colectivului pe anul 1961. tone cărbune, extinzîndu-se armarea

In cursul acestui an din abatajele cu bolţari şi fier. La fel, preţul de

sectorului s-au extras cu 2.224 tone cost pe tona de cărbune va trebui să

mai mult cărbune decît prevedeau sar­ fie cu 7 lei mai mic decît cel plani­

cinile de plan. Faţă de randamentul ficat anul acesta.

planificat de 1,320 tone cărbune pe Din planul de măsuri tehnico-orga- Ne folosim de acest prilej, pentru a vă transmite dv. şi
post, s-a realizat 1,454 tone pe post, nizatorice prezentat de şeful de sector, întregului popor romîn frate, urări de noi succese în munca
lucru ce dovedeşte că s-a muncit mai din discuţiile purtate de mai mulţi sa eroică, pentru binele patriei, pentru întărirea continuă a
cu spor, mai bine organizat. mineri şi tehnicieni, s-a constatat că forţei invincibilului lagăr ai socialismului, în interesul menţi­
în sector există posibilităţi reale pentru nerii şi consolidării păcii în lumea întreagă.
Colectivul sectorului s-a angajat ca ca sarcinile să fie îndeplinite şi de­
în cursul acestui an să realizeze eco­ păşite. ' Trăiască prietenia frăţeas că, de nezdruncinat dintre po­
nomii la preţul de copt în valoare de poarele romîn şi sovietic!
172.000 lei. In cele 10 luni — la care Minerii Nicolae Păsărică, Gheorghe
s-a referit expunerea şefului de sector Nistoreanu, tehnicianul Iosif Orban şi Trăiască pacea în lumea întreagă!
— s-au înregistrat economii ce însu­ mulţi alţii, au analizat cu simţ de răs­ Moscova-Kremlin, 26 noiembrie I960.
mează 206.000 lei, depăşindu-se astfel pundere condiţiile de la locurile lor de
înainte de termen angajamentul luat muncă şi s-au angajat să depăşească N. S. HRUŞCIOV
pentru anul întreg. ' sarcinile ce le revin.
Prim-secretar al Comitetului Central
O contribuţie de seamă la obţinerea Faţă de sarcinile din plan, colecti­ al P.C. U.S. şi preşedintele Consiliului
acestor succese au adus-o brigăzile de vul sectorului s-a angajat să realizeze
mineri conduse de tovarăşii Vasile Si- de Atiniştri al U.R.S S.

dorov, Nicolae Păsărică, Nicolae Gris- în anul 1961 o creştere a randamen­ L. I. BREJNEV
Preşedintele Prezidiului
tea, Gheorghe Nistoreanu şi altele. tului cu 5 kg. cărbune pe post şi să Sovietului Suprem al U.R.S.S.

Analizînd rezultatele obţinute nu s-au reducă preţul de cost cu 1 leu pe tona jE'.;.
trecut cu vederea nici anumite lipsuri de cărbune.
_ Da, maşina este bine reglată. Se poate începe lucrul —

ce au existat în activitatea desfăşurată. Planul de măsuri întocmit de con­ îi spune maistrul Traian Muică tovarăşului Traian Trie, as­ lit de toam nă ut QcÂ* Ş,

Astfel s-a arătat că uneori nu s-a dat ducerea sectorului prevede crearea tu­ cuţitor la atelierul de ascuţit scule al sectorului sculărie de

atenţia cuvenită lucrărilor de pregătiri. turor condiţiilor pentru ca sarcinile la U.M. Cugir.

De asemenea, îmbunătăţirea calităţii de plan să poată fi îndeplinite. In el Ascuţitorul de scule Traian Trie este un muncitor fruntaş.

cărbunelui, reducerea procentului de se prevede printre altele extinderea El îşi depăşeşte norma de lucru lunară cu 15—20 la sută.

cenuşă, n-a stat în centrul atenţiei tu­ mecanizării, îmbunătăţirea aerajului, In clişeu : Maistrul Traian Muică, controlînd şi dînd indi­ încă de la intrarea în Galda format despre stadiul lucrări- terminăm curăţenia mai râpe­
de Jos, privirea ne-a fost a-
turor brigăzilor de mineri, din care a transportului, aprovizionarea grupe­ caţii muncitorului Traian Trie, asupra reglării maşinii de as­ trasă de oasele noi pe care lor gospodăriei în aceste zile de şi vom putea să le pregă-
colectiviştii le-au ridicat în
cauză s-au pierdut multe tone de căr­ lor de mineri etc. cuţit scule. ______________ vara anului 1960. Cei dinţii de toam nă: tim un prînz cum scrie la
muncitori ai gospodăriei agri­
bune. In ultimele două luni cînd s-a Pentru îmbunătăţirea planului de cole de stat, i-am întîlnlt în­ — La Cricău, brigăzile viti- carte...
să pe drumul ce porneşte din
acordat o grijă sporită calităţii, s-au măsuri prezentat de şeful sectorului, PRIND VIAŢĂ INIŢIATIVELE mijlocul saltului către sediul cole în care muncesc comundş- Am trecut mai departe, spre
O A M E N I L O R MUNCII gospodăriei. Lucrau la împrăş­
înregistrat succese de seamă şi în a- s-au făcut numeroase propuneri iz: tiatul pietrişului, ajutaţi de tii Traian Creţu, Nicolae Dio- adăpostul vacilor de lapte, pe
trei camioane şi cîteva re­ diu şi Anton Haţegan, iar la la purcei şi pe la maternita-
ceastă direcţie. vorîte din dorinţa minerilor de a aduce morci. Stremţ brigada în care lucrea- tea. de scroafe,
ză tov. Simion Cristea, execu- De la inginerul zootehnist
Realizările importante dobîndite de o contribuţie cît mai mare la înfăp­ — Pe toată lungimea dru­
mului, vom împrăştia pietriş
colectivul sectorului II al minei Petrila tuirea cu succes a sarcinilor pe anul La nivelul indicilor planificaţi numai prin muncă voluntară tă tăieri de uşurare şi îngro- al gospodăriei, am aflat că
— ne-a spus ing. Carol Kask- pare a viţei de vie. Aici, la multe din sarcinile de plan la
în acest an, constituie o bază trainică 1961. ca, secretarul organizaţiei de Galda de Jos, utemistui Şofro- creşterea şi îngrăşarea anima-
bază U.T.M. nie Buta conduce de aseme- lelor au fost realizate şi depă-
pentru înfăptuirea cu succes a sarcini- I. PAUL nea o brigadă care execută a- site.
L& sediul gospodăriei
pentru anul viitor
La sediul gospodăriei l-am
P r o d u se ale c a lita te Laminatorii care , deservesc produse peste sarcinile de plan întîlnit pe secretarul organi­ celeaşi lucrări pe 17 ha. de vie. _ La îngrăşatul bovinelor,
laminorul de 650 mm. a Combi­ aferente perioadei 1 — 28 no­ zaţiei de partid, care ne-a in-
m a i buuă. natului siderurgic din Hunedoa­ iembrie inclusiv. Pe ogoarele satului Mihalţ, planul a fost realizat în pro-
ra au pornit in această lună ini­ Ou angajamentul
ţiativa de a realiza de pe acum Printre principalele măsuri aparţinînd gospodăriei de stat, porţie de 100,1 la sută. S-a ob-
indicii de utilizare ai agregate­ care au dus la acest succes se anual îndeplinit
lor planificaţi pentru anul vii­ numără scurtarea timpului de tractoriştii Dumitru Anăstă- ţinut cu 1 kg. de lină mai
tor. Datorită aplicării măsurilor laminare al fiecărui blum cu Ieri dimineaţă, în primul
In toate secţiile Uzinei de reparat lor care necesită operaţiuni de filiere. tehnico-organizatorice preconi­ circa 15 secunde, încălzirea co­ schimb de lucru, minerii din soaie şi Ioan Varga, execută mult decît a fost .planificat, de
utilaj minier din Petroşani s-au dez­ Mă angajez să depăşesc lunar sarci­ zate în acest scop, elanului cu rectă a blumurilor in cuptoare­ Ghelar au extras ultimele tone arături adinei de toamnă. UI- la fiecare oaie. In loc de 2.957
bătut cifrele de plan pe anul 1961. nile de plan cu 25 la sută şi să exe­ care au muncit laminatorii, in­ le cu propulsie. de minereu în contul angaja­ timele hectare vor fi anate litri lapte pe cap de vacă fu-
cut lucrări de bună calitate“. dicii stabiliţi pentru 1961 au fost mentului anual. In afara celor zilele acestea. Semnificativ rajată, am obţinut 3.424 litri,
Muncitorii secţiei mecanice, una din atinşi. Mărturie a acestui fapt Schimburi fruntaşe s-au situat 20.000 tone minereu extrase în este faptul că, printr-un con- Acestea sînt numai cîteva ci-
secţiile de bază ale uzinei, deţine de „In atelierul nostru de forjă se e- stau cele 6.076 tone laminate cele conduse de maistrul Ale­ acest an peste sarcina de plan, sum minim de carburanţi, asi- fre care vorbesc despre hăr-
mai multă vreme drapelul de secţie xecută armături de fier pentru gale­ xandru Savu şi Alexandru Pe- minerii din Ghelar au sporit
fruntaşă pe uzină. Şi aceasta, ca ur­ rii — a spus maistrul forjor Cornel terfi. productivitatea muncii cu 4,3 gurînd tractoarelor o întreţi- nieia mulgătorului Aurel Bîr-
mare a rezultatelor frumoase obţinute Roiban. Noi ne străduim ca aceste ar­ Ia sută faţă de planificat şi au nere bună şi folosiiîd cît mai lea, a îngrijitorilor Mihal
în muncă. In primele 10 luni ale anu­ mături să le facem la timp şi de bună realizat o economie la preţul de
lui curent, de exemplu, ei au produs calitate. La confecţionarea lor întîm- La furnalele din Caían cost de peste 430.000 lei. puţine piese de schimb, trac- Kas, Mihai Szegedy şi a tutu-
3.512 tone armături de fier pentru ga­ pinăm însă unele greutăţi din cauză toriştii au redus preţul de cost ror lucrătorilor din sectorul
lerii, aproape 1.000 tone piese de că ne lipsesc anumite materiale şi pie­ Zilele trecute lurnaliştii de la in tehnica furnalelor. îmbrăţi­ Succesele obţinute sînt în ma­ pe fiecare oră, cu 7,50 lei. zootehnic —. ne-a spus ingi-
schimb mecanice şi 267 tone diferite se necesare cum sînt de pildă piuli­ uzina „Victoria“ Călan au înre­ şarea lor de către Întreaga masă re măsură urmarea introducerii
utilaje pentru exploatările miniere din ţele. Iată de ce propun să se ia încă gistrat un succes deosebit: în­ de muncitori a dus la luarea u- în producţie a unor metode de Am vizitat, apoi cîteva locuri nerul.
Valea Jiului. In acelaşi timp au rea­ de pe acum măsuri pentru aproviziona­ deplinirea angajamentului luat nor măsuri eficace privind or­ abatere noi, de mare productivi­ de muncă. In atelierul meca-
lizat economii la preţul de cost îii va­ rea secţiei mecanice cu materiale şi in cinstea celui de-al III-lea ganizarea mai judicioasă a tate, a mecanizării intr-un pro­
loare de peste 1 milion lei. piese de schimb“. Congres al P.M.R. de a produce muncii şi la ridicarea continuă cent mai ridicat a operaţiilor de nic condus de comunistul ioan Gripe ae destindere
în acest an 20.000 tone fontă a nivelului tehnic al producţiei. încărcare şi transport. De ase­
Cu prilejul dezbaterii cifrelor de Alţi participanţi la discuţii, printre peste plan. Plusul realizat de In felul acesta, a fost posibil ca menea, rezultatele obţinute con­ Sîrbu, se făceau pregătiri in- pje obicei, după munca rod-
plan pe anul 1961, şeful secţiei me­ care strungarii Traian Ştir, Dumitru ei de la începutul anului şi pînă planul de producţie să fie de­ stituie oglinda muncii pline de tense pentru începerea repa- njc^ ?jn timpul zilei, lucrăto-
canice ing. Sofronie Sîrbu a arătat că Fierea, Andrei Verşanski, rabotorul la data de 28 noiembrie se ri­ păşit lună de lună, iar indicele elan a minerilor de aici, din rîn- raţiilor la tractoare şi la ce- rii gospodăriei agricole de stat
faţă de anul 1960 colectivul secţiei va Ioan Pitic s-au angajat să se ocupe dică la peste 21.000 tone. de utilizare al furnalelor să dul cărora s-au evidenţiat bri­ ielalte maşini agricole. Patu- djn Q.ai^a (je jQg se adună la
avea de executat în anul viitor piese în ¦mai mare măsură decît pînă acum crească. In primele 28 de zile găzile conduse de comuniştii
şi utilaje miniere în cantităţi mult mai de calitatea pieselor ce le execută, de Obţinerea acestei realizări a ale lunii noiembrie bunăoară au Aurel Ropan, Nicolae Cazaca, lele erau încărcate cu porumb cojţuj r0gU sînt audiate emi-
mari şi de o calitate superioară. Pe reducerea procentului de rebut. lost posibilă prin aplicarea cu lost produse peste plan mai Nicolae Bidiga şi Teodor Bucu-
marginea celor arătate de şeful sec­ curaj a iniţiativelor noi în pro­ mult de 2.600 tone fontă. restean. pentru hrana animalelor. In- Sjunj]e posturilor de radio, se
ţiei şi-au spus cuvîntul mulţi munci­ ? ducţie.
tori şi tehnicieni. Dezbătînd cifrele de plan pe anul Printre cei care nu contribuit tr^-un alt colţ al curţii, o gru- joacă şah, se organizează re-
1961 muncitorii şi tehnicienii secţiei Printre cele mai de seamă într-o măsură mai mare la îm­
„Sarcinile de plan sporite pe anul turnătorie de la U.R.U.M.P. s-au. an­ iniţiative aplicate de către lur- bunătăţirea realizărilor pe sec- nă d'e muncitori lucra pentru cenzji 0ri joi ale tineretului,
1961 sînt pe deplin realizabile — a gajat să-şi îndeplinească sarcinile pe nalistii din Călan se numără ţie se numără Ioan Stăniloiu, a confecţiona spaliere necesa- Tot aicij am înt!lnit pe Ale.
spus strungarul Pfaf Carol. Gu toţii anul viitor în 11 luni şi jumătate, să Dumitru Ionaşcu, Ioan Suciu şi
ştim că dînd piese de bună calitate reducă cu 3 la sută rebutul şi să rea­ cea privind sporirea indicilor de Dumitru Marin. re vitei de vie. xandru Pătrulete citind „To-
reducem preţul de cost, iar „marca“ lizeze o economie peste plan de utilizare a agregatelor şi iniţia-
uzinei noastre este apreciată de către 75.000 lei. tiva de a aplica tot ce este nou Zoofehnistii rentul de fier“, pe ioan Var-
beneficiari. In anul acesta deşi am ob­ Muncitorii turnători care au luat
ţinut succese în direcţia îmbunătăţirii cuvîntul la discuţii au făcut propuneri ¦ ga citind „Şoseaua Voloko-
calităţii produselor, totuşi procentul de valoroase în scopul perfecţionării pro­
rebut nu a scăzut pe măsura posibi­ cesului de producţie, în scopul reduce­ In uşa grajdului, unde sînt lamskului“, iar pe Ioan Băla-
lităţilor. Unele comenzi executate au rii rebutului şi îmbunătăţirii calităţii
fost complect rebutate. Iată de ce în pieselor turnate. Ei au propus, printre adăp’ostiţi viţeii, le-am întîlnit şu, cerînd bibliotecarului câr­
anul care vine calitatea produselor altele introducerea în secţie a formării
trebuie să stea în centrul atenţiei noas­ mecanice, introducerea unei maşini pe utemistele Emilia1 Petrean tea „Port Arthur“.
tre. Propun ca filierele uzate şi care neutru amestecat nisipul pentru mo­
nu mai corespund stasului să fie în­ dele, instalarea unui uscător de nisip şi Sabina Păşculă. Am sur- Aici, la colţul roşu, cînd um-
locuite cu altele noi. Prin aceasta, se etc. prins cîteva fragmente din brele serii coboară, oamenii
va îmbunătăţi simţitor calitatea piese-
C, MATEESCU convorbirea lor. continuă activităţi interesante,

— Sabină, n-ar fi bine să care'-i ajută la ridicarea nive-

seoatem viţeii la aer mai din lului cultural şi profesional, le

„La fiecare 100 m etri foraţi, timp astăzi ? Văd că s-au seu- face viaţa şi munca tot mai
10 să fie foraţi din econom ii"
lat cu toţii. frumoasă.

— Ba dla, Emilio. ‘Aşa o să AUREL DAVID

Brigada de sondori condusă îmbrăţişată de toate brigăzile

de maistrul Adrian Jerca, de la de sondori din întreprindere. Mic W M i: 8 Ü - wM m
întreprinderea de explorări Lu- Roadele iniţiativei sînt cit se
Primirea de către preşedintele Prezidiului Marii peni, a obţinut în acest an suc­ poate de bogate. Multe brigăzi "cF
Adunări Naţionale, tovarăşul ton Gheorghe Maurer, cese de seamă. Bunăoară, co­ au depăşit prevederile iniţiati­
a delegaţiei Consiliului de Stat al R. 0. Germane lectivul care deserveşte sonda vei. Cît priveşte brigada lui Jer- Fabrica de pe­
nr. 5.471 lucrează începînd din ca, aceasta a redus preţul de nicilină din laşi.
ziua de 22 noiembrie în contul cost pe metru forat, faţă de anul Hala de fermen­
lunii decembrie a.c. trecut, cu 130 lei. taţie a strepto-
micinei.
Această brigadă şi-a cîştigat Merite deosebite se cuvin
un bun renume de cînd a lansat sondorilor Ioan Barbu, Ilie Chi-
iniţiativa „La fiecare 100 metri rilă, Ion Motos
foraţi, 10 să fie foraţi din eco­
nomii“, iniţiativă care a fost V. STRĂUŢ

corespondent

-------- - M

Marţi, 29 noiembrie, orele 12,30 preşedintele Prezidiului Marii Adunări lnfr-o singura zi

Naţionale, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a primit pe membrii delegaţiei Recent, 17 utemişti din satul. S-au evidenţiat in muncă mai
Almaşul de Mijloc, raionul O- ales tinerii Simion Florea, Io­
Consiliului de Stat al R.D. Germane, în frunte cu vicepreşedintele Consiliului răştie, au prestat o zi de muncă
voluntară. In această zi ei au nel Bunea, Gheorghe Tomotaş,
de Stat, tovarăşul Manfred Gerfach- plantat cu salcimi o suprafaţă
La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost de de 0,20 ha., au depozitat 600 Marioara Costea, Eleonora To­
bucăţi cărămizi, au umplut cu
faţă tovarăşii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări pâmint o parte din fundaţia sai­ motaş, Elena Florea şi Maria
vanului întovărăşirii şi au co­ Gheza.
Naţionale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, lectat 500 kg. fier vechi.
PETRU CÓSOBEA
Mihaif Gh. Bujor, N. Gh. Lupii, Filip Gelfz, membri ai Prezidiului Marii ARON CORDEA

Adunări Naţionale, Alexandru Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor corespondenţi

Externe. (Agerpres).