Page 103 - 1960-11
P. 103
/
Mr. 1845 DRUMUL SOCIALISMULUI Dag. 3
Să fie sprijinite toate ramurile noi Y E ÎL IE © 1» \ M IE IE X Y IE R N IE
lllllllllll!llll!ll!llllillillll!llllllllllllllllllll!lllllllllllllllllllllilillli!!llllll!!llll!inHl!i!!Ul!!!liillflll!llllllllllllllllllllllil'!lii!lll!i!lllll!! lll!l!llllllllllllllllll!llllllllillllllll!lilllllllllllillll!llllll!IIHIIII!lllllllll>llllll!!!llllll!lllll!llilllilllllllllllllllllH
de spori Poziţia Partidului Comunist Francez Demonstrata în Africa
de Sud îm potriva
Zilele trecute' a avut lac ple In activitatea birourilor secţi lui de funcţionare a cluburilor BELETRISTICA faţă de referendumul cu privire discrim inării rasiale
sportive, elaborat de Consiliul ia Algeria
general U.C.F.S. Birourile secţi , I. L. CARAGIALE Opere — Edî-> CAPETOWN (Agerpres). - După
nara Consiliului clubului spor ilor pe ramuri de sport s-a sim ilor pe ramuri de sport să fie ţie critică de Al. Rosetti, S. ( PARIS {Agerpres). — La 28 no un proiect de îege al cărui principal cum transmite corespondentul agenţiei
tiv Corvinul Hunedoara la care ţit lipsa de control şi îndru reorganizate, instruite şi ana Cioculescu, L. Călin, cu o in-' iembrie ziarul „L'Humanité“ a publicat scop va fi realizarea unor măsuri Reuter, la Capetown (Uniunea Sud-A-
au participat cadre din condu mare a consiliului clubului. Bi lizate cum se achită de unele troducere de S. losiiescu, voi. ( un articol de fond semnat de Waldeck practice în contradicţie cu însuşi prin fricană) continuă demonstraţiile orga
cerea clubului, antrenori, spor rourile nu au fost instruite cum sarcini şi de marea răspundere II — Momente, schiţe, notiţe' Rochet în care se subliniază că hotă- cipiul autodeterminării“. Partidul Co nizate de africani ia restaurante şi bu
tivi fruntaşi, conducători ai în trebuie să muncească, unele din de a pregăti sportivii pentru lo critice. rîrea guvernului cu privire la tinerea munist Francez, care chiar de la în fete rezervate albilor.
treprinderilor şi instituţiilor lo ele fiind des complectate prin turile republicane. Toate aces 740 pag. — 28 lei pînzart unui referendum în problema organi ceputul războiului s-a pronunţat pen
cale, activişti voluntari din miş plecarea unor membri iar în al tea trebuie făcute in baza pla E.S.P.L.A. zării conducerii Algeriei urmăreşte con tru tratative de pace pe baza înfăp Africanii luptă pentru „lichidarea
carea de cultură, fizică şi sport. tele au fost numiţi membrii nului de perspectivă al fiecărei tinuarea războiului. De Gaulle este tuirii dreptului poporului algerian la barierei de culoare la restaurante şi
Darea de seamă a activităţii care nu au depus nici o acti secţii de sport. Tot odată tre ,M. SADOVEANU Mărturisiri conştient de faptul că, prin organiza autodeterminare, nu va fi complice sub bufete“, deoarece, subliniază corespon
clubului a fost prezentată de vitate. Nici activitatea antreno buie avut în vedere că fără un 688 pag. — 14,60 lei, 24,401 rea referendumului respinge tratativele nici o formă la această înşelătorie. dentul, „în virtutea legilor în vigoare
tov. Ioan Lazăr, secretarul clu rilor nu a fost controlată şi activ voluntar larg, oare să fie lei (cart.) cu guvernul provizoriu al Republicii Partidul comunist se pronunţă cu ho- populaţia de culoare este nevoită să
bului. <* îndrumată. Ba miai mult, unii bine instruit şi pregătit, nu se E.S.P.L.A. Algeria şi amină autodeterminarea Al tărîre împotriva referendumului, che- se mulţumească cu cumpărarea mîncă-
pot îndeplini sarcinile prevăzute geriei la calendele greceşti. El îşi asu rurilor şi băuturilor la bufetele care
Pe bună dreptate se pot mîn- din ei erau puşi la alte munci în planul de măsuri. C. THEODORESCU Intîmplareaţ mă răspunderea pentru continuarea mînd masele la unitate de acţiune vînd „pentru acasă“ şi -să le consume
dri muncitorii siderurgişti şi decît cele de instruire. Aşa din grădină, ediţia a patra i pentru a obţine începerea tratativelor. în picioare în faţa bufetelor“.
constructori ai oraşului Hune bunăoară, antrenorul de la a'- Trebuie desfăşurată o activi 30 pag. — 2 lei
doara de rezultatele frumoase tletisim majoritatea timpului era tate de masă a sportului pentru Ed. tineretului
obţinute de clubul Corvinul cum ocupat cu întocmirea actelor de atragerea de noi membri susţi
sînt promovarea echipei de fot decontare din depla,sările spor nători din rîndul 'muncitorilor | D. CORBEA De peste ţări şi mărl<
bal în categoria A, conferirea tivilor şi nu cu antrenamentele siderurgişti şi constructori din — însemnări de călătorie, e-1 războiului cu toate consecinţele îngro
oraşul Hunedoara. diţia a Il-a adăugită. Colec
titlului de maestră a sportului, sportivilor. ţia „Iri jurul lumii“ Oamenii simpli din Anglia doresczitoare pe care acesta le implică.
atletei Eva Maye-r, iar atletele In meciurile de fotbal ale 184 pag. -f 12 planşe în afara < „In aceste condiţii, scrie autorul, nu
Inge Knoblok şi Maria Herlea Din discuţiile purtate pe mar campionatului sau amicale, atît
au obţinut clasificare sportivă ginea dării de seamă a reieşit acasă cit şl în deplasare, să se textului 6 lei, 9,25 Iei (cart.) ca ta ra lor să îie independentăpoate fi calificată decît ca o înşelă
la categoria I-a, ca şi cu bo- că, contabilul clubului, Năştea- ereieze posibilitatea celorlalte
xorii Mihai Gheorghioni, compo nu, nu a reuşit să lărgească ac secţii de sport ca atletism, ci Ed. Tineretului torie încercarea de a-i obliga pe alegă
nent al lotului E.P.R., Nicolae tivul voluntar'în vederea înca clism, moto, volei etc. să-şi des
Tudor semifinalist pe ţară, Ni sării cu regularitate a cotizaţiei făşoare activitatea în faţa spec P. SALCUDEANU Iubeşte ziua de) tori să se pronunţe pentru pace pe LONDRA (Agerpres). — „A- „Sunday , Express“, declară :
colae Iehim care s-a evidenţiat de Ia membrii susţinători. Con tatorilor înainte şi în pauza me calea autodeterminării, votînd pentru facerea Ford“, se întreabă zia „Este evident că primul minis-'
pe plan naţional în cupa F.R.B. siliul de conducere al clubului ciurilor. mîine — nuvele şi schiţe rul britanic „Sunday Express“, tru nu crede în independenţa
De asemenea si din secţiile ce nu a controlat şi îndrumat ac Colonialiştii portughezi constituie oare un simptom pre Marii Britanii“.
lelalte, ca lupte, volei etc. s-au tivitatea antrenorilor mai ales Este necesar ea controlul şi 144 pag. — 3 lei reprimă populaţia vestitor că politica britanică a
evidenţiat mulţi sportivi. de felul cum se ocupă aceştia îndrumarea din partea membri Ed. Tineretului din Angola braţelor de muncă'va fi hotărită Subliniind că nimeni nu a
de pregătirea tinerilor sportivi lor consiliului, care sînt repar nu la Londra, ci la Detroit ?“ dezminţit declaraţia făcută re
Rezultatele obţinute de club, pentru a obţine performanţe în tizaţi pe secţii, să fie mai cali i N. VELEA Poarta — povestiri, i DELHI (Agerpres). — După cum (oraş din S.U.A. in care se află cent de Macmillan ziarul con
în raport cu rolul pentru care vederea participării lor în lotu tativ. transmite Biroul indian de informaţii cea mai mare parte a uzinelor tinuă „Va ti oare Macmillan
acesta a fost creiat şi cu locul rile reprezentative. rezumîndu- schiţe. Colecţia „Luceafărul“ ' la 26 noiembrie un purtător de cu- „Ford“ — N.R.) cel dinţii prim-ministru al Marii
principal ce-1 ocupă oraşul Hu şi activitatea numai asupra sec O atenţie deosebită trebuie a- 128 pag. — 2,50 lei vînt al „Mişcării populare pentru eli Britanii care consideră realiza
nedoara în economia noastră ţiei de fotbal. Dar şi această cordată muncii de educaţie în berarea Angolei“, a declarat la Lon Acest ziar, ca şi „Sunday rea unui nou stat americano-
naţională, sînt mied. Deficienţe preocupare nu s-a ridicat la rîndul sportivilor şi mai ales a E.S.P.L.A. dra că la Loanda şi în alte oraşe Dispatch“ din 27 noiembrie co englez ca o încheiere triumfală
le ce s-au manifestat în activi nivelul ceriit deoarece după pro- fotbaliştilor. Orice sportiv al ? din Angola colonialiştii portughezi mentează cu indignare o decla a misiunii sale de prim-minis-
tatea clubului în ce priveşte ac inovarea echipei în categoria A, clubului să fie mîndru de spor J. LONDON Călcîiul de fier — ro continuă să pună Ia cale represiuni raţie neoficială tăcută recent de tru ? Dacă aşa stau lucrurile,
tivitatea organizatorică şi gos aceasta nu s-a ridicat la nive tul ce şi l-a' ales şi să depună bestiale împotriva populaţiei locale, Macmillan unor corespondenţi el apreciază greşit starea de
podărească, precum şi a obţine lul tehnic al fotbalului cerut de tot efortul pentru a obţine per man. Colecţia „Biblioteca pen întreprind atacuri împotriva locuinţelor am ericani; „Nimic nu trebuie spirit a oamenilor simpli din
rii unui sport de performanţă, F.R.F. Aşa se explică faptul formanţe tot mai miaxi. patrioţilor angolezi, îi molestează şi a- să se ridice în calea unei even ţara noastră indiferent de apar
se datoreşte în mare parte în că la unele meciuri nu au avut tru toţi“ restează. Citind .exemple de fărădelegi tuale fuziuni a Regatului Unit tenenţa lor de partid“.
tregului consiliu al clubului, şi o comportare la nivelul catego AURELIU BUCUR 472 pag. — 5 Iei ale colonialiştilor, purtătorul de cuvînt cu Statele Unite“, a spus minis
în mod deosebit secretarului clu riei A. In echipă se mai mani a arătat că în cursul uneia din nu trul britanic cu prilejul ofertei „Sunday Express“ relevă de
bului, tov. Ioan Lazăr (şi tov. festă acte de indisciplină. Este preşedintele consiliului regional E.S.P.L.A. meroasele atacuri împotriva locuinţe societăţii americane de automo asemenea inoportunitatea unor
Oarol Munteanu fost secretar). cazul jucătorilor Popescu, pro G. GREENE Omul nostru din Ha lor africanilor, portughezii au ucis cu bile „Ford“ de a cumpăra toate asemenea declaraţii şi sfătuieş
Consiliul clubului a analizat în movat nou în echipă care a lo U.C.F.S. Hunedoara patul armei un copil de opt ani. acţiunile filialei „Ford“ din An
şedinţele sale doar activitatea vit un jucător de la Szegedl vana — roman glia. Acuzîndu-1 de asemenea te pe Macmillan că, dacă doreş
secţiei de fotbal iar celelalte E.A.K. sau atitudinea lui Con- La 2 noiembrie în timp ce la închi pe Macmillan pentru faptul că te cu adevărat transformarea
secţii a u . fost neglijate. Mai stantinespu în meciul cu Mine 324 pag. — 8 lei soarea militară din Loanda erau înv s-a supus cererilor americanilor Angliei intr-o provincie a S.U.A.,
mult, unele secţii ca rugbi, te rul Lupeni cînd de 4-5 ori a fost E.S.P.L.A.. puşcaţi fără să fi fost judecaţi opt într-o serie de probleme printre să părăsească funcţia de prim-
deţinuţi politici africani cu un foc de care citează cedarea bazei pen ministru, „să se mute pe băncile
nis de masă, şah, au fost des avertizat pentru joc dur. LITERATURA PENTRU COPII armă a fost ucis ,un băiat de 14 ani tru submarine americane purtă din tund ale Camerei Comune
fiinţate nu pentru că nu aveau care, auzind din stradă împuşcături toare de rachete „Polaris“, lor sau Camerei Lorzilor şi să
K. CIUKOVSK! Spăl de rup facă de acolo propagandă în fa
voarea vederilor lui excentrice“.
24 pag. — 1,40 lei
Ed. Tineretului.
IE S ;
activitate ci pentru că erau con Consiliul clubului trebuie să 1 DECEMBRIE 1060
siderate secţii care nu aduc nici ia măsuri imediate de' respec PROGRAMUL I : 5,10 Melodii popu Concert de prînz; 14,00 Program emis
lare ; 6,10 „Viaţa nouă, cînfec nou“ — de studioul regional Timişoara; 14,50
un venit clubului (?!). tarea întocmai a regulamentu- program de cîntece; 6,30 Emisiune Gîntecul săptămînii: „Liberi azi trăim"
pentru sate; 6,45 Salut voios de pio de Florin Comişel: 15,20 Muzică de
Adunări pentru votarea nier; 7,30 Sfatul medicului: Bolile a- estradă; 16,15 Vorbeşte Moscova I ; se căţărase pe zidul care împrejmuieş-
paratului respirator; 8,00 Din presa 17.30 Tinereţea ne e dragă (reluare);
conlrifeufiel voluntare de astăzi; 9,30 Vreau să ştiu; 10,35 18,00 Duete vocale şi instrumentale de te închisoarea pentru a vedea ce se Unifăfs miîiîare vesf-germane vor
Muzică uşoară sovietică; 11,30 Din fol muzică uşoară: 1.8,30 Curs de iniţiere petrece acolo. Un motociciist african
Ţăranii muncitori de pe în tru ca acestea să poată ii termi clorul popoarelor; 12,00 Reportaj; 13,05 muzicală: Dicţionar muzical (IX); care trecea în apropiere şi a încercat sosi în Anglia
treg cuprinsul regiunii noastre nate, cetăţenii din cele două sa 19,05 Tribuna Radio; 19,45 Transmisie să ridice cadavrul băiatului a fost bă
te au Votat sumele de 4.605 lei 1 DECEMBRIE 1060 din Studioul de concerte, a concertu tut de paznicii închisorii, iar apoi a- LONDRA (Agerpres).—După din forţele militare aeriene vest-
votează în aceste zile, în adu şi respectiv 3.740 lei. lui orchestrei de studio a Radiotele- restat. cum transmite Thomas, cores germane.
DEVA: Bădăranii; ALBA IU- viziunii: 21,50 Muzică de estradă; 22,45 pondentul săptămânalului „News
nările populare, contribuţia vo @ Sume importante au votat LIA: Cîntăreţul mexican; Răz Muzică de dans. Sifuafia din Laos of World“, potrivit informaţiilor Subunităţile terestre şi mari
luntară pe anul 1061. Cu acest cetăţenii din satele Riu Alb şi bunarea; BRAD: M amelucul; parvenite din Bonn, intr-un time militare vest-germane vor
Băieşti, raionul Haţeg, pentru ILIA : Jucătorul; HAŢEG: Hai PROGRAMUL II: 14,15 Cîntece VIENTIANE 28 (Agerpres).— timp scurt unităţi militare vest- ti încartiruite în unele puncte
prilej se stabilesc lucrările cu electrificarea satelor. In adună ducii din Rio-Frio; ORAŞTIE: ciobăneşti: 14,30 De toate, pentru toţi După cum transmite corespon germane, invitate de guvernul de pe coasta de est a Angliei.
caracter obştesc ce vor fi rea rile populare cetăţenii din Riu Foma G orăeev; In ajun; HU (reluare); 15,00 Muzică uşoară; 16,15 dentul din Vientiane al agenţiei englez, vor sosi la baze din
lizate. Redăm mai jos cîteva Alb au votat pentru electrifica NEDOARA : Fantezie de iarnă; Muzică populară romînească; 17,00 Mu Reuter, trupele regale laoţiene Anglia. După cum subliniază cores
rea satelor, suma de 42.340 lei SIMERIA: Pescarii din arhipe zică romînească de estradă; 17,20 Emi continuă să înainteze spre Lu- pondentul, populaţia din diferite
aspecte de la aceste adunări. iar cei din Băieşti suma de lag ; SEBEŞ: Narmcinăie-Nie- siune culturală; 17,35 Formaţii corale ang Prabang, reşedinţa regelui După cum a declarat un pur regiuni ale Angliei protestează
35.520 lei. men; PETROŞANI: In umbra studenţeşti; 18,45 Să învăţăm limba Laosului, unde' se află unităţile tător de cuvînt al Ministerului
® In toate cele patru adunări legii; Doamna cu căţelul; LO- rusă cîntînd: „Departe, departe“ de rebele ale lui Fumi Nosavan. de război de la Bonn, guvernul împotriva apropiatei sosiri a tru
ţinute in satele aparţinătoare © In satele aparţinătoare co NEA: Mai tare ca m oartea; Nosov; 19,30 Din activitatea sfaturi Potrivit corespondentului, la 27 Angliei a tăcut Germaniei occi pelor vest-germane. Harry Ba
comunei Buruene, raionul Ilia, munei Ghelar au avut loc adu TEIUŞ: In zilele lui Octombrie; lor populare; 20,20 Noapte bună, co noiembrie, compania de paraşu- dentale o propunere în acest ker, preşedintele Federaţiei con
s-a votat ca din contribuţia vo nări populare pentru votarea ZLATNA : Coţofana h oaţă; A- pii : „Diamantul şi griul" de Cornelia tişti laoţieni condusă de căpita sens şi se poate considera că siliilor sindicatelor din Midland,
luntară să se construiască o contribuţiei voluntare pe aoul POLDUL DE ' SUS : Război şi Leu; 21,45 „Părinţi şi copii“ : 22,00 nul Kong Le a ajuns în oraşul această propunere va îi accep
şcoală de 7 ani la centrul de viitor. pace. Concert de muzică corală romînească; Muongkassy, situat la 60 de tată. a declarat î Nu poţi să nu-ţi
comună. Cetăţenii au aprobat să »-In satul Ruda, cetăţenii au vo 22.30 Muzică din operete. mile sud de Luang Prabang.
fie ştrinsă din contribuţia volun tat suma de 9.400 lei, care va Corespondentul scrie că pri manifeşti repulsia ţaţă de ideea
tară suma de 18.000 lei. ti folosită pentru terminarea că BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00 mii vor sosi in Anglia militari venirii germanilor in ţară. Da
minului cultural, iar în satul 7,00; 11,00; 13,00; 15,00: 17,00
@ De multă vreme se simţea Plopi a fost votată suma de 19,00; 22,30 (programul I ) ; 14,00; că ei vor sosi în Midland, vom
nevoia construirii unei şcoli de 6.700 lei ce va ti întrebuinţată 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (progra propune organizarea unor de
4 ani in satul Pelreşti, comuna la terminarea drumului din cen mul II). monstraţii de protest sau un
Burjuc, raionul Ilia. Şi pentru trul satului. boicot.
a realiza acest lucru cetăţenii
au votat ca din contribuţia vo Cu ocazia adunărilor popu In preajma deschiderii sesiunii a-, cuiui vor avea dreptul de control asu goare în S.U.A. interzice transmiterea dea rolul Marii Britanii în cadrul po să renunţe la strategia războiului ato
luntară să înceapă lucrările de nuale a Consiliului ministerial al blo pra înarmărilor. acestei arme ailor ţări. mic că ei mizează mai departe pe fa
construcţie a şcolii de patru ani. lare, cetăţenii au hotărit ca su cului militar nord-atlantic, care va liticii Europei Occidentale. limentara politică de pe poziţii de
avea loc la Paris la 16 decembrie, Ge urmăreşte planul lui Norstad ? Este limpede că în cazul înfăptuirii In ţările Europei Occidentale şi în forţă. Nu este însă mai puţin adevărat
@ Cetăţenii din satele Valea mele votate să fie încasate în membrii alianţei atlantice sînt cuprinşi De unde atîta grabă pentru transpu planului lui Norstad se va intensifica, că o astfel de politică, care implică
Diljii şi Ohaba Sibişel din raio de o febrilă activitate diplomatică. De nerea lui în practică ? mai ales în centrul Europei, primej Statele Unite planurile războinice ale noi poveri financiare pe umerii ţărilor
întregime în primul trimestru al cinci zile, Ia Paris îşi desfăşoară lu dia izbucnirii unui război nuclear. Tot lui Norstad şi ale sprijinitorilor săi au care fac parte din blocul militar nord-
nul Haţeg, au început în anii crările sesiunea parlamentarilor N.A. 1.0. Potrivit planului lui Norstad în vi odată înarmarea atomică a R. F. G. provocat proteste vehemente din partea atlantic, a scos şi scoate Ia iveală noi
anului 1961. — considerată ca o „uvertură“ la dez itoarele 12 luni N.A.T.O. trebuie s"a ar duce fără îndoială la creşterea ro opiniei publice. Specialişti în probleme contradicţii şi divergenţe în sinul a-
trecuti anumite construcţii. Pen baterile de la 16 decembrie, Macmillan dispună de „forţe mobile multinaţiona lului Bundeswehrului în cadrul forţe militare au arătat deschis pericolul pe lianţei atlantice. Eşecul misiunii la
a vizitat Roma, emisarii americani Dil- le cu destinaţie specială“ înzestrate lor armate ale N.A.T.O., ar da posi care îl incumbă pentru pacea lumii Bonn a emisarilor americani Dillon şi
-OE- lon şi Anderson au întreprins zilele cu rachete şi arme nucleare. Este vorba bilitatea guvernului de la Bonn să in crearea forţei atomice de şoc a N.A.T.O. Anderson în urma refuzului guvernului
acestea un turneu la Bonn, Paris şi de crearea aşa-numitei forţe de şoc tensifice presiunile asupra celorlalţi ~a- Intr-un articol publicat în ziarul „Com vest-german de a satisface cererea
'ţ(eîmwiţL~iMdm türux Londra, Debré se află în prezent la atomice a N.A.T.O. căreia promotorii liaţi atlantici. De aici o serie de im bat“ mareşalul englez Slessor, fostul S.U.A privitoare Ia contribuţia R.F.G.
Roma. La 29 noiembrie se deschide cursei înarmării nucleare îi fac o mare plicaţii care au făcut ca pianul lui comandant şef al forţelor aeriene bri Ia cheltuielile de întreţinere a trupelor
la Paris conferinţa Uniunii Europei reclamă. Deşi Norstad nu declară Norstad să dea naştere la discuţii a- tanice, criticînd concepţia lui Norstad americane din Germania occidentală,
Occidentale, iar la 4 decembrie de deschis care ţări vor fi înzestrate mai prinse între membrii alianţei atlan sublinia că „această concepţie implică controversele apărute în dezbaterile
Gaulle se va întîlni cu Adenauer. iutii cu armament racheto-nuclear, este tice. pericolul de a provoca, dacă nu de a sesiunii parlamentarilor N.A.T.O., as
limpede că nu-i vorba de Luxemburg face inevitabil un conflict atomic gene cuţirea divergenţelor economice între
Caracteristic pentru întreaga activi sau Danemarca şl ,cu atît mai puţin In cadrul sesiunii parlamentarilor ral". La rîndul său publicistul ameri ţările alianţei atlantice, divergenţe pe
tate diplomatică occidentală şi în spe principalele puteri ale N. A. T. O. — N.A.T.O. problema creării forţei de can F. O. Miksche, specialist în pro care în zadar încearcă s,ă Ie aplaneze
cial pentru cea din cadrul N.A.T.O., S.U.A., Anglia şi Franţa care posedă şoc atomice a prilejuit discuţii contra bleme militare avertiza că „apărarea" unii conducători ai puterilor N.A.T.O.
este în primul rind orientarea agresivă, deja arma nucleară. Planul lui Nor dictorii. Reprezentanţii ţărilor nordice, Europei cu ajutorul armei atomice „e- (insuccesul vizitei lui Macmillan Ia
încercarea de a menţine la suprafaţă stad ţinteşte la înarmarea atomică a în special ai Norvegiei s-au opus cre chivalează cu distrugerea civilizaţiei Roma de pildă) — toate acestea arată
perimata politică „de pe poziţii de for Germaniei occidentale. Nu întîmplător ării acestei forţe subliniind pericolul noastre... O astfel de strategie de răz că membrii alianţei atlantice sufoeăţi
ţă“, accelerarea cursei înarmărilor. şi guvernanţii de ta Bonn au fost primi! pe care ea l-ar implica. boi nu va ajuta la soluţionarea pro de povara cursei înarmărilor fac faţă
ignorarea cerinţelor arzătoare ale po care au salutat planul Iui Norstad. blemelor care au generat întotdeauna cu tot mai multă greutate aplicării po
poarelor iubitoare de pace. Din ştirile apărute în presa occi războiul". litici! agresive ai cărei prizonieri sînt.
Bănuind că planul său ou privire dentală reiese că Marea Britanie ma
Chiar din prima zi a lucrărilor se la înzestrarea atomică a Bundesweh- nifestă rezerve faţă de crearea forţei Este semnificativ faptul că în urma Deşi conducătorii (urnii occidentale
siunii parlamentarilor N.A.T.O. s-a pu rului va stîrni obiecţii şi temeri seri de şoc, ea evitînd — după cum trans divergenţelor de fond şi de detaliu nu scapă nici un prilej de a elogia
tut vedea că direcţia principală a dez oase în rîndul multor aliaţi europeni, mite din surse „bine informate“ co în legătură cu crearea forţei de şoc „solidaritatea atlantică“ evenimentele
baterilor este îndreptată spre intensi Norstad a preconizat aşa-zisul sistem respondentul din Londra al agenţiei atomice a N.A.T.O., precum şi dato din ultima vreme arată însă tot m3i
ficarea pregătirilor de război. Tonul DPA — „să facă precizări în etapa clar şubrezenia politicii agresive a blo
l-a dat generalul american Lauris „al celor două chei“ adică arma nu actuală asupra propunerilor lui Nor rită lipsei tot mai vădită de populari cului militar nord-atlantic. Acesta este
Norstad, comandantul suprem al for stad“ deoarece Londra „vrea să vadă rezultatul Ignorării voinţei de pace a
ţelor armate ale N.A.T.O. din Europa cleară să se afle sub controlul S.U.A. ce atitudine va adopta noul guvern a- tate a planului iui Norstad, cercurile popoarelor şi ale imperativelor epocii
Occidentală care a făcut apologia fai merican“. Poziţia Angliei, despre care noastre: dezarmarea generală şi to
mosului său plan cu privire la trans şi al ţării care i-a fost transmisă. Ma unii observatori politici afirmă că nu guvernante americane — potrivit rela tală, coexistenţa paşnică activă şi co
formarea N.A.T.O. în cea de-a patra ar 'avea o atitudine negativă, în prin laborarea între state cu sisteme sociale
putere atomică. El a cerut participan nevra folosită de Norstad nu poate cipiu, faţă de planul lui Norstad, vă tărilor agentei URI — studiază amî- diferite.
ţilor la blocul r. >rd-atlantic înzestra
rea cit mai grabnică a forţelor ar însă înşela pe nimeni. Sistemul „celor deşte totuşi teama că prin crearea for narea cu ce! puţin şase luni a pre Continuarea politicii agresive în ac
mate ale N.A.T.O. cu rachete balistice tualele condiţii ale situaţiei internaţio
şi arme nucleare. El a propus totodată două chei“ i-a fost necesar lui Nor ţei atomice de şoc a N.A.T.O., va scă zentării unui plan precis cu privire la nale nu poate rezerva promotorilor a-
crearea unui „pool al înarmărilor ato cestei politici decît noi eşecuri.
mice" pretinzînd că toţi membrii ,blo- stad pentru a caiiuifla transmiterea ar forţa de şoc atomică.
V. STAMATE
mamentului nuclear forţelor armate Este şi aceasta o dovadă că promo
vest-germane deoarece legislaţia în vi torii cursei înarmării nucleare nu vor