Page 104 - 1960-11
P. 104
Dag? 4 U M iM U L SOCIALISMULUI Nr. 1845
A dunarea. G e n e r a lă a ®, M. IL ju liim Lle xUiliTuelB ş tir i
început d iscu tarea problem ei
ab olirii colonialism ului
I NEW YORK (Agerpres). da neintîrziat independenţa tu zentantului Angliei Ormsby Go-
La 28 noiembrie Adunarea turor ţărilor coloniale. Reprezen re, care în şedinţa de dimineaţă
Generală a O.N.U. a trecut la e- tantul Portugaliei a declarat că s-a dedat la atacuri împotriva COMUNICATUL COMUN Lucrările celei de-a Vl-a conferinţe
xaminarea declaraţiei cu privire delegaţia sa propune ca Aduna ţărilor socialiste.
la acordarea independenţei ţă rea să se ocupe de „înalte prin Ultimul a luat cuvintul în şe internaţionale Pugwash
rilor şi popoarelor coloniale. A- cipii şi idealuri“ şi nu de pro dinţa de după-amiază a Adună CEH O SLO V A CO -C A M B O D G IA N MOSCOVA 29 (Agerpres). — şi omul de ştiinţă sovietic, Vla
blemele concrete ale abolirii co- rii Generale delegatul Ceylonu La 28 noiembrie, au continuat dimir Hvostov.
ceastă declaraţie, prezentată la lanialismului. lui, A. B. Perera. Adoptarea de FRAGA 29 (Agerpres). ţări, se spune în comunicatul
23 septembrie spre examinarea claraţiei cu privire la acorda După cum anunţă agenţia Ce- despre vizita oficială a lui N. la Moscova lucrările celei de-a In cadrul şedinţei de după-
actualei sesiuni de către preşe In numele a 25 ţări delegatul rea independenţei ţărilor colo teka, A. Novotny, preşedintele Sianuk in R.S. Cehoslovacă, s-a Vl-a conferinţe internaţi anale amiază, au prezentat rapoarte
dintele Consiliului de Miniştri Cambodgiei a prezentat un pro niale, a spus el, ar constitui un R.S. Cehoslovace şi prinţul N. constatat unitatea de păreri în Pugwash, a oamenilor de ştiin- l” acad. Igor Tamm, laureat al
al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, ri iect de rezoluţie în problema dis punct de cotitură în istoria o- Sianuk, conducătorul statului privinţa celor mai importante
dică pentru prima oară în isto cutată, care preconizează luare menirii. Trebuie să fim cu toţii Cambodgia, au sprijinit în co probleme ale relaţiilor interna ţă, care s-a deschis la 27 no Premiului Nobel şi Harrison
ria Organizaţiei Naţiunilor U- imediată de măsuri pentru recunoscători Uniunii Sovietice municatul comun cehoslovaco- ţionale şi a problemelor cola
nite in întreaga s a ’ amploare transmiterea puterii in terito şi preşedintelui Consiliului de cambodgian propunerea cu pri borării reciproce. Folosirea acti iembrie, la Casa prieteniei cu Brovvn, om de ştiinţă american,
problema lichidării totale şi ne- riile aflate sub tutelă şi cele ca Miniştri, Hruşciov, a declarat vire la convocarea în primăvara vă a principiilor coexistenţei
întîrziate a sistemului ruşinos re nu se bucură de autoguver Perera, pentru eforturile depu anului viitor a unei sesiuni ex paşnice intre popoare corespun popoarele ţărilor străine. despre primejdia pe care o pre
de asuprire a oamenilor. nare popoarelor acestor ţări. se în vederea includerii pe or de aspiraţiilor oamenilor iubitori
Proiectul de rezoluţie nu cuprin dinea de zi a O.N.U. a proble traordinare speciale a Adunării de pace din întreaga lume. In cadrul şedinţei de diminea zintă cursa înarmărilor. Rapor
Primul a luat cuvintul in ca de termene concrete in care s-ar mei abolirii colonialismului şi
drul şedinţei plenare a Adună acorda independenţa deplină ţă pentru lupta neobosită în vede Generale a O.N.U. pentru exa Reprezentanţii celor două ţări ţă, au fost discutate probleme tul „Actuala situaţie a tratati
rii Generale conducătorul dele rilor coloniale. rea rezolvării acestei probleme au constatat că sint întrutotul
gaţiei sovietice, V. A. Zorin, loc după revoluţia bolşevică. minarea problemei dezarmării. de acord asupra faptului că le cursei înarmărilor şi proble velor cu privire la încetarea ex
ţiitor al ministrului Afacerilor Reprezentantul Cehoslovaciei, O.N.U., pentru a fi în stare să
Externe al U.R.S.S. Jiri Nosek, care a luat apoi cu Perera a ¦demascat tentativele Propunerile guvernului U.R.S.S. mele dezarmării sub aspect is perienţelor cu arma nucleară“,
vintul, a declarat! Problema
Delegatul U.R.S.S. şi-a expri care se discută astăzi în Aduna cu privire la dezarmarea gene toric. Rapoartele pe această te a fost prezentat de acad. Ev-
mat convingerea că popoarele re prezintă o însemnătate excep
tuturor continentelor, toate dele ţională pe plan internaţional. mă au fost prezentate de Filip ghenl Feodorov.
gaţiile la sesiunea Adunării Rezolvarea ei imediată ar răs
Generale, vor sprijini declaraţia punde intereselor vitale nu nu Noel-Baker, om de ştiinţă en In cadrul celor două şedinţe,
propusă de Uniunea Sovietică, mai ale popoarelor înrobite, ci
principiile ei umanitare şi pro şi ale întregii omeniri iubitoare colonialiştilor de a-şi prelungi rală şi totală şi cu privire la aducă la îndeplinire sarcinile glez, laureat al Premiului Nobel au avut loc discuţii.
gresiste, ca pe o chemare nobilă de pace. Ca şi înainte, a spus el, dominaţia în colonii sub pretex care, fără îndoială, i se vor pune
şi puternică spre eliberarea to regimul colonial menţine în ro tul apărării lor contra comunis crearea unui sistem de control în faţă, mai ales în legătură cu -aga-
tală a omenirii de un trecut ru bie şi exploatează necruţător mului, pregătirii populaţiei în internaţional eficient asupra în rezolvarea problemei dezarmă
şinos, spre libertatea şi inde zeci de milioane de oameni. vederea autoguvernării, creării deplinirii acordului privind de rii generale şi totale, trebuie să „O sarcină aproape
pendenţa deplină a tuturor po ţină seama de transformările supraom enească w
poarelor coloniale. Sprijinind declaraţia prezen: cadrelor necesare etc. zarmarea generală şi totală, se care au avut loc în lume în timp
de 15 ani.
¦k tată de Uniunea Sovietică, de In numele autorilor rezoluţiei spune în comunicat, crează o ba
legatul Cehoslovaciei a spus că Cele două părţi s-au pronun
NEW YORK 29 (Agerpres). este de datoria Organizaţiei celor 25 de ţări delegatul Cey ză bună pentru examinarea a- ţat pentru lichidarea definitivă
TASS transm ite: Naţiunilor Unite să cheme pute lonului a declarat că ele vor sa a colonialismului, pentru res
rile coloniale să acorde imediat luta orice amendamente la rezo cestei probleme. pectarea acordurilor de la Ge NEW YORK 29 (Agerpres). „Noua Administraţie de la
In şedinţa de luni după-amia- libertatea şi independenţa colo luţia lor care să accelereze sfir- In timpul tratativelor dintre — Referindu-se la politica Sta Washington primeşte o moşte
ză a Adunării Generale a O.N.U. niilor lor. Dacă însă ele ar în telor Unite ale Americii în O- nire de eşecuri şi gafe politice
a continuat discutarea declara cerca să frîneze procesul de e- şitul colonialismului. i oamenii de stat ai celor două rientul Mijlociu, ziarul „New care nu devin plăcute, pentru
ţiei cu privire la acordarea in liberare a popoarelor coloniale,
dependenţei ţărilor şi popoarelor întreaga omenire iubitoare de li ffiS neva cu privire la Vietnam, York Herald Tribune“ scrie, simplul fapt că în majoritatea
coloniale, inclusă pe ordinea de bertate ar trebui să acorde co
zi la propunerea Uniunii Sovie loniilor un ajutor moral şi e- Cel mai mare aeroport pentru recunoaşterea imediată a sub semnătura lui J. A. Morris, cazurilor ele erau evitabile.
tice. conomic. drepturilor legitime ale Repu că „Noua Administraţie are de Printre acestea, se număra an
Primul a luat cuvintul la şe In încheiere delegatul Ceho din U.R.S.S. blicii Populare Chineze în făcut faţă unei sarcini aproape gajamentul de a sprijini pe a-
dinţă delegatul Portugaliei care slovaciei a dat o fipostă repre proape toţi autocraţii reacţio
a reacţionat c i iritare la pro MOSCOVA 29 (Agerpres). — ne, indiferent de starea tim pu O.N.U. şi au declarat că spri supraumane în Orientul Mijlo nari, feudali, dinastici din a-
punerea sovietică de a se acor TASS tra n sm ite: Lingă Mosco jină cererea Republicii Populare ciu : să refacă prestigiul ame ceastă zonă, angajament con
va se construieşte cel mai mare lui. Mongole cu privire la admiterea rican şi occidental într-o zonă tractat în virtutea „doctrinei
aeroport din U.R.S.S. şi unul Asistenţa tehnică mai amă ei în această Organizaţie. în care în ultimii ani acest Eisenhower“.
din cele mai mari din lume. prestigiu a scăzut la minimum
Aerogara lui — un edificiu m a nunţită a avioanelor se va face Autorul articolului se decla
iestuos din Leton şi sticlă — intr-un hangar special — cel Prinţul N. Sianuk l-a invitat şi să oprească tendinţa de pă ră sceptic în ceea ce priveşte
va fi executată in Spiritul ar- mai mare din U.R.S.S. înălţi
hitecturii moderne. Lungimea mea lui va fi egală cu a unei pe preşedintele R. S. Cehoslova răsire a lagărului occidental“. şansele viitoarei administraţii
aerogării, după faţadă, va de case cu mai multe etaje, iar ce, A. Novotny, să facă o vi In lumea arabă — da şl în
păşi 350 metri. lungimea va fi de circa 300 zită oficială în Cambodgia. A. de „a păstra ceea ce a mai ră
metri. Aici vor putea fi adăpos Novotny a acceptat această in alte regiuni, ultimii 12 ani au
Pe pistele aerogării vor putea tite avioane de toate tipurile. reprezentat o perioadă de de mas din prestigiul şi poziţia
ateriza concomitent 14 avioane, In hangar vor putea fi ampla clin şi dezastru pentru imaginea
sate concomitent, cîteva aero S.U.A. în lumea arabă“.
inclusiv aeronave de tip „TU- nave de tip „TU-114". vitaţie. ! occidentală, subliniază ziairul.
114".
Aeroportul va fi legat de Mos ---- —- ...... ¦' UE
Cimpul de zbor al aeroportu cova printr-o autostradă, o ca
împotriva politicii imperialiste le ferată electrică, elicoptere, „Avem nevoie de pace“
a S.U.A. în Africa lui permite aterizarea şi deco iar ulterior, printr-o cale fera
Cavintarea lui Fidel Castro
TRIPOLI 29 (Agerpres). — S.U.A. au întreprins această o-
Ziarul „Tarabulus El-Gharb", fensivă sub forma acordării u- larea celor mai moderne avioa tă suspendată. HAVANA 29 (Agerpres). - La 27 crutează agenţi în rîndurile celor pro tele Unite n-au făcut decît să-şi ştir
critică aspru politica imperia nui ajutor şi a apărării libertă
listă a S.U.A. faţă de Africa. ţii şi păcii". noiembrie, ou prilejul împlinirii a 89 veniţi din familii avute, ale căror in bească şi mai mult prestigiul, a arătat
::S22 de ani de la executarea de către la terese au avut de suferit de pe urma Castro.
Ziarul scrie că S.U.A. caută să Ţinem să subliniem, arată Presa indiană condamnă cheii colonialiştilor spanioli a opt stu traducerii în viaţă a legilor revoluţio Să vedem, a spus el, ce acţiuni noi
ocupe locul colonialiştilor fran ziarul, că popoarele africane — denţi de ia universitatea din Havana narei. Contrarevoluţia este interesată va întreprinde guvernul care va înlocui
cezi, englezi, belgieni şi din alte să provoace conflicte în ţară. guvernul Eisenhower, ce linie va urma.
ţări alungaţi de pe continentul cuprinse de entuziasmul luptei — dată memorabilă în istoria luptei Vom vedea dacă ei vor dori să con
african, şi să includă în sfera eroice pentru libertatea şi independenţa In continuare, Fidel Gastro a vorbit tinue politica de agresiuni împotriva
lor de influenţă, tinerele state de eliberare — au luptat şi vor amestecul imperialist în Congo Cubei — în întreaga ţară au avut Ioc în mod amănunţit despre măsurile gu ţârii noastre, această politică absurdă
africane care şi-au dobîndit re adunări consacrate memoriei luptători vernului revoluţionar pentru dezvolta şi fără sens care a dat greş.
cent independenţa. Ziarul subli continua să lupte împotriva ori lor pentru libertate. Aceste adunări s-au rea învăţămîntului din ţară, construc
niază că încă din anul 1956 ţia de noi clădiri şcolare, pentru ca în Avem nevoie de pace, a spus in con
S.U.A. au început să se ocupe cărui gen de imperialism, îm DELHI 29 (Agerpres). — Pre ră de o miare popularitate în a- încheiat printr-un miting grandios în anul ce vine analfabetismul din Guba tinuare Fidel Castro pentru a traduce
în mod deosebit de continentul faţa universităţii din Havana, la care să fie lichidat definitiv. în viaţă măreaţa noastră sarcină.
african. potriva oricărei influenţe şî do sa indiană comentează pe larg ceastă ţară. , Patrice Lumumba, au asistat preşedintele Republicii Guba,
minaţii. Aceste popoare şi gu situaţia din Congo. Numeroşi scrie ziarul „Setaatehlight“, re Osvaldo Dorticos, primul ministru Fi In timpul cuvîntăril lui Fidel Cas -Í32-
„In prezent, se arată în ziar, vernele lor naţionale nu vor ac comentatori condamnă acţiuni prezintă marea majoritate a del Castro, membri ai guvernului Gubei. tro, s-a auzit o a treia explozie din
S.U.A. se străduiesc să-şi extin cepta niciodată înlocuirea unor le agentului imperialist Mobu cursul mitingului a unei bombe de Noi pregătiri agresive
dă influenţa în Africa, chiar îm imperialişti cu alţii, a unui gen tu şi subliniază în unanimitate poporului congolez“. In încheierea mitingului, Fidel Cas proporţii reduse.
potriva intereselor aliaţilor lor de influenţă şi dominaţie străi că Patrice Lumumba, primul Ziarele critică aspru pe Ham- tro a rostit o amplă cuvîntare. Pre împotriva Cubei
occidentali. In ultimul timp, in nă cu alt gen de influenţă şi ministru al guvernului legal al zenţa unui număr uriaş al locuitorilor Intrerupînd strigătele de indignare
teresul S.U.A. pentru probleme marskjoeld şi comandamentul Gubei la comemorarea patrioţilor şi re ale participanţilor la miting, Gastro ă NEW, YORK 29 (Agerpres).
le Africii s-a manifestat deose O.N.U. în Congo. „Hammarsk- sp u s: Aceste explozii nu dovedesc de- — Revista „Unites States News
voluţionarilor cubani, a spus primul cît slăbiciunea contrarevoluţiei. Con and Vorld1 Report“ a publicat
dominaţie străină. Republicii Congo, se bucu- joeld nu a făcut nimic pentru ministru, constituie o dovadă a creş trarevoluţionarii încearcă astfel să in în ultimul său număr noi amă
terii conştiinţei revoluţionare a poporu timideze poporul şi să creeze aparen nunte cu privire la acţiunile
;î î : a asigura activitatea normală lui şi a înfrîngerii contrarevoluţiei. ţa că în Guba ar exista o rezistenţă reacţionarilor cubani în S.U.A.
a parlamentului congolez — a- internă împotriva guvernului revolu şi dincolo de frontierele S.U.A.,
Clasa muncitoare şi ţărănimea, a ţionar. care cu aprobarea autorităţilor
Declaraţia lui Nehru în parlament rată ziarul. Se întăreşte tot mal subliniat Gastro, sînt de partea revolu americane, pregătesc un atac
mult părerea că puterile occi ţiei şi de aceea, forţele reacţionare nu In faţa revoluţiei, imperialismul este armat împotriva Cubei.
s-au încumetat să încerce să-şi întă
dentale depun eforturi pentru rească poziţiile lor în rîndurile mun neputincios. Trimiţîndu-şi forţe mari Oraşul Miami, scrie revista,
citorilor şi ţăranilor. Reacţiunea îşi re a fost transformat intr-un cen
bit de evident în Congo, unde ele DELHI 29 (Agerpres). trupele din Congo, precum şi a favoriza dominaţia în Con time militare în Marea Caraibilor, Sta- tru de pregătire a atacului îm
se străduiesc în mod îătis să o- La 28 noiembrie şi-a început celălalt personal. „Guvernul, a go a marionetelor belgiene şi a potriva Cubei. „Dincolo de fron
cupe locul Belgiei, camuflîndu-se lucrările sesiunea ordinară a spus el, nu intenţionează în pre adversarilor democraţiei. Occi zfBffll tierele Statelor Unite la baze
Consiliului statelor al parlamen dentul s-a folosit de majorita secrete sînt instruite unităţi
sub paravanul O.N.U. După tului indian. zent să retragă cei 780 de sol tea de care disipune în cadrul Scurte ştiri »Scurte ştiri militare. Posturile de radio din
cum s-a aflat, S.U.A. caută de daţi indieni, care fac parte din Naţiunilor Unite pentru ca să S.U.A., precum şi din insula
asemenea să-şi instaureze do Luind cuvintul in cadrul Con realizeze acest plan“. Swoua, situată în apropiere de
minaţia asupra ţărilor africane siliului statelor primul ministru efectivul trupelor O.N.U. în Con coastele Hondurasului, chiar pe
go“. „Sint extrem de nemulţu Ziarul „Svadhinata“ din Cal- o navă aflată în largul mării,
Togo şi Nigeria, care şi-au do a! Indiei, Nehru, a respins pro mit, a spus în continuare pri cutta, îl acuză pe seoretarul ge desfăşoară zilnic un război pro
bîndit recent independenţa. neral al O.N.U. de îngăduinţă pagandistic şi psihologic“.
punerea ca India să-şi retragă mul ministru al Indiei, de multe
Manevre provocatoare
lucruri care se petrec în Congo. faţă de uneltirile imperialiştilor ale S.U.A. în apropierea
Pe baza consimţâmîntulul dat de guvernul Toţi, inclusiv trupele indiene, au belgiano-americanl care încal LONDRA 29 (Agerpres). JOHANNESBURG 29 (Agerpres). Laosului
englez, compania americană Ford înghite ac de făcut faţă unei situaţii extrem că în mocf flagrant rezoluţiile Agenţia Reuter relatează că în re
de grele“. Consiliului de Securitate in 1.500 de muncitori de Ia Uzina de zervaţia Pondoland (Uniunea Sud-A- TOKIO 29 (Agerpres).
ţiunile. firmei engleze „Ford", Congo. „Opinia publică mion- fricană) continuă răscoala populaţiei In timp ce unităţi navale ale
Referindu-se la problema mo dială se convinge tot mai mult automobile „Ford“ din oraşul Dagen- de culoare împotriva autorităţilor sud- Statelor Unite desfăşoară ac
(Ziarele, dificării structurii unor organe de faptul că activitatea repre africane. Pentru a înăbuşi răscoala, ţiuni provocatoare de patrulare
ale O.N.U., Nehru a declarat că zentanţilor O.N.U. în Congo este guvernul sud-african a anunţat tri in dreptul coastelor Guatemalei
dirijată de Statele Unite şi de ham au adoptat la un miting o rezo miterea unor noi întăriri poliţieneşti. şi Nicaraguei, guvernul S.U.A.
este nevoie să se facă modifi N.A.T.O.“ arată ziarul. In aceas După cum transmite agenţia Reuter, a hotărit ca nave militare ame
cări mai ales in structura Con tă ordine de idei, ziarul subli luţie de protest împotriva hotărîrii regiunea rezervaţiei Pondoland este ricane să efectueze provocări a-
niază necesitatea imperioasă a supravegheată de avioane militare şi semănătoare şi în dreptul coas
siliului de Securitate pentru „a reorganizării structurii organe- companiei de a trece la săptătnîna de de tancuri. telor peninsulei Indochina.
face ca acest organ să reflecte După cum transmite cores
lucru redusă (cu reducerea salariului V1ENTIANE 29 (Agerpres). pondentul din Tokio al agenţiei
mai real situaţia din lume, mai France Presse, intr-un interviu
respectiv). Agenţia France Presse anunţă că acordat unui ziar japonez „To
acum două zile în partea de nord-est kio Simbun“ viceamiralul ame
Reprezentanţi ai lucrătorilor din in a Laosului s-a prăbuşit un avion apar- rican Charles Griffin, comaţi-
ţinînd societăţii de transporturi aeriene dantul flotei a 7-a americane a
cu seamă din Asia şi Africa“. I lor de conducere ale O.N.U. dustria de automobile au făcut din ciankaişiste. Acest avion transporta declarat că a ordonat ca nave
arme şi muniţii pentru trupele gene avînd pe bord 1.500 de soldaţi
nou o vizită la Camera Comunelor, ralului rebel Fumi Nosavan. Avionul, din „batalioanele de trupe de
arată agenţia France Presse, venea debarcare“ şi o escadrilă de eli
ta — -- • -- -- - ------- exprimîndu-şi neliniştea în legătură din Tailanda. In acest accident şi-a coptere să patruleze in regiunea
găsit moartea pilotul secund — fiul Mării Chinei. Griffin a motivat
Complotul m arionetelor cu ameninţarea şomajului şi înrăută cunoscutului ciankaişist Ifoll^ngton această hotărîre prin „măsuri
Ku. Pilotul american a reuşit să se de prevedere ca urmare a în
ţirea situaţiei muncitorilor ca rezultat salveze. răutăţirii situaţiei în Laos şi
Vietnamul de sud“.
al trecerii la săptămîna de lucru re BERLIN 29 (Agerpres).
LEOPOLDV1LLE 29 (Ager călătorii este participarea Ia săr dusă. La Berlin a avut loc cea de-a 3-a
bătorirea Zilei independenţei, în Conferinţă a femeilor din întreaga
pres). — După cum rezultă din LONDRA 29 (Agerpres). Germanie la care au luat parte 70 de
să. potrivit ştirilor sosite din femei din Germania occidentală. De
ştirile care sosesc din Congo, Brazzaville, se constată că Ka Muncitorii fabricilor de tutun din o- legatele la conferinţă au cerut tuturor
preşedintele Kasavubu, care abia savubu intenţionează să ducă femeilor să desfăşoare discuţii pe mar
s-a înapoiat de la New York, tratative cu aliaţii săi. raşele Giasgow şi Newcastle-on-Tine ginea propunerilor cu privire la dezar
s-a pornit cu un nou zel să-şi mare prezentate de Uniunea Sovietică
înfăptuiască planul de convoca au declarat o grevă de solidaritate cu şi Republica Democrată Germană.
re a aşa-zisei „conferinţe a me cei 300 de muncitori din trei fabrici Delegatele au propus ca luna mar
sei rotunde", Ia care să partici tie 1961 să fie declarată lună de luptă
pe marionetele colonialiştilor După cum anunţă agenţia ale oraşului Nottingham, care au în împotriva înarmării atomice.
France Presse, Kasavubu s-a
care au uzurpat puterea în di întîlnit la 28 noiembrie cu Ka- trerupt lucrul în semn de protest îm
ferite regiuni din Congo. Potri lonji, pretinsul conducător al
vit ideii iniţiatorilor acestei con „statului minier Kasai". Progra potriva hotărîrii administraţiei de a
ferinţe, ea trebuie să înlocuias mul prezenţei Iui Kasavubu la
că parlamentul, care este de Brazzaville prevede de asemenea reduce numărul muncitorilor din aceste
partea guvernului legal al lui întîlnirea cu liderul separatist
Lumumba, şi să-l înlăture „pe din Katanga, Chombe, care ur fabrici. ..Ai
cale legală" pe Lumumba din mează să sosească la Brazza GARACAS 29 (Agerpres).
calea protejaţilor imperialismu ville.
lui internaţional. De patru zile în capitala Venezue-
Asigurîndu-$î la New York lei, Garacas, se desfăşoară thari ma
sprijinul forţelor colonialiste,
Kasavubu, aproape îndată ce s-a nifestaţii studenţeşti.
înapoiat în Congo, a plecat la
Brazzaville (iestul Congo Fran După cum transmite corespondentul
cez). Scopul oficial al acestei
din Caracas al agenţiei DPI în dimi
împreună cu Kasavubu, la neaţa zilei de 28 noiembrie în oraş
Brazzaville se mai află şi colo
nelul Mobutu, căpetenia rebeli s-au produs noi tulburări, ca urmare
lor, care însă a plecat în grabă
la Leopoldville, în legătură cu a încercărilor poliţiei de a împiedica
pe studenţi să reia cursurile în şcolile
închise din ordinul guvernului. In tot
Cel mal nou şi elegant ford „Volan, Britanîa“ cu un motor ştirea despre plecarea primului cursul zilei in diferite puncte ale Ca
ministru Lumumba la Stanley racasului au avut loc ciocniri între
de un leu-putere. (Desen din „Izvestia“)- ville. ! manifestanţi şi poliţie. '
Redacţia yi administraţia zia rului : str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii generale P.Ţ.T.R. gr. 263.320 din 6 noiembrie I949a » (Tiparul: Întreprinderea Ebligrafiajj „L Mai“- » Deva.
