Page 11 - 1960-11
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
Nr. 1822 *gonKoamgmmoamsamama mamsSBBBBBsmtBmsea 3ESţwB&BBSSSMBPÎSIBBSBBnMB^
Adtaiiä®’! «I© d ă r i matograful sătesc din Sălaşul
sie cearnă şl a le g e r i Superior in satele Învecinate,
anunţarea din vreme a directo
Isi o r g a n iz a ţiile d e fează PUBUCAIE rilor de cămine culturale şi a
delegaţilor săteşti în legătură cu
HUNEDOARA le economice obiectul întregii Organizindu-şl „Mu vrea nea Trandafir" programarea filmelor etc.
sade activităţi. bine munca şi
In cadrul organizaţiei de ba folosind din plin Sub acest titlu, in ziarul Pentru satul Nucşoara, de pil
ză, de la fabrica de aglomerare CALAM timpul de lucru, „Drumul socialismului“ nr. dă, în trimestrul IV, au fost sta
a Combinatului siderurgic Hu brigada de zi 1.784, a fost publicată o notă bilite următoarele date pentru
nedoara, a avut loc adunarea La secţia electrică de la uzi dari de pe şan critică la adresa delegatului să vizionarea filmelor: 8 octombrie,
generală de dare de seamă şi na „Victoria“-Călan a avut loc tierul oraşului tesc Trandafir Herţeg din satul 19 noiembrie, 10 şi 31 decem
alegeri. recent, adunarea generală de nou din Călan, Nucşoara, raionul Haţeg, din
dare de seamă şi alegeri. Co condusă de Fran neglijenţa căruia n-a fost or brie.
Darea de seamă şi discuţiile muniştii din această organiza cise Szabo, reu ganizat — timp de 6 luni, Prin măsurile luate cetăţenii
purtate au scos în evidenţă ac- ţie de bază au analizat cu simţ şeşte să-şi de- transportul aparatelor de pro
.tiVitatea rodnică depusă de bi de răspundere întreaga muncă şească planul de iecţie de la cinematograful să din Nucşoara vor avea posibili-'
roul organizaţiei de bază în spo depusă de biroul organizaţiei producţie în fie tesc din Sălaşul Superior la tatea să vizioneze cu mai multă
rirea producţiei de aglomerat, care lună cu 7-8 Nucşoara, lipsind astfel pe să regularitate filmele.
reducerea consumurilor specifi de bază pe perioada de un an la sută. tenii de aici de vizionarea fil
ce la materii prime şi realiza de zile, venind ou importante melor. „Cu ce drept s-a mutat
rea de economii cit mai multe propuneri pentru activitatea de IN FOTO: Bri în localul g ră d in iţe i? "
in producţie. viitor a noului organ ales. Prin gada de zidari Cercetînd situaţia fa faţa lo^
tre membrii şi candidaţii de condusa de Fran cufui şi răspunzind criticii a- In ziarul nostru nr. 1.791, în
Pe viitor, sarcina noastră — cise Szabo, dună duse nrin ziar, Comitetul execu
a spus ing. Aurel Surdu — este partid care au luat cuvintul şi terminarea lu tiv al Sfatului ponnlar raional articolul cu titlul menţionat mai
aceea de a intensifica şi mai care au analizat activitatea or Haţeg ne arată că cele sesiza
mult munca politică în rînduri- ganizaţiei, se numără Ion Nea- crului. te in articol sint reale. sus, era criticat profesorul Ale
le muncitorilor, inginerilor şi gu, luliu Varga, Liuba David
tehnicienilor pentru realizarea' si alţii. Pentru remedierea situaţiei xandru Şerbănescu din comuna
obiectivelor celui de-ad Ill-lea s-au luat mai multe măsuri prin
Congres al P.M.R. înainte de A. TUZA tre care: o planificare judicioa Baru Mare, care fără nici un fel
termen. Alţi vorbitori ca Sirnicn să a căruţelor ce urmează a
Armaş. Ion Popovici şi Valen corespondent transporta atît filmul cit şi apa de aprobare, a ocupat în mod
tin Răileanu, au arătat că bi ratele de proiecţie de la cine-
roul organizaţiei de bază a mun abuziv camera in care funcţiona
ca bine, fapt ce reiese din ci
frele amintite în darea de sea grădiniţa de copii. Cu toate că
mă. Cele 48.000 tone aglomerat
i s-a pus în vedere să elibereze
date peste prevederile planului,
camera, Alexandru Şerbănescu
precum şi folosirea celor 40.000
a continuat să ocupe pe mai de
tone pirită în şarja de aglome
parte încăperea destinată gră
rare, au dus nemijlocit la o
diniţei. 1
creştere a productivităţii mun
HAT SG Spre mulţumirea micuţilor
cii cu 7,61 la sută. Acestea sînt
In sala de şedinţe a Sfatului din Baru Mare şi a părinţilor
dovezile cele mai grăitoare ale popular al raionului Haţeg, a
avut loc zilele acestea aduna acestora, aşa cum ne informea
muncii depuse de întregul co rea de dare de seamă şi alegeri
a organizaţiei de bază a sfatu ză Comitetul raional de partid
lectiv de aglomeratorişti. Aceste lui popular raional. Darea de
seamă a cuprins aspecte pozi Haţeg, profesorul Alexandru
realizări obţinute — a spus tov. tive şi negative din munca de
pusă de comuniştii acestei orga Construcţii Muncitori cal ificafi Şerbănescu a fost mutat la Pui;
Alois Duduia — reprezintă stră nizaţii. La discuţii, membrii şi trainice şi ieftine
candidaţii de partid- ar. arătat In majoritatea secţiilor şi sectoare^ se construieşte un magazin m ixt
dania întregului colectiv al sec rolul pe oai-e-1 are organizaţia lor Combinatului siderurgic din Hune
de bază în realizarea sarcinilor Deşi sîntem o gospodărie colectivă tâ a unui patul dublu pentru 8 vagoane) doara, au fost deschise şi funcţionea In satul SăJiştioara din raio lucrare participă efectiv şi ce
ţiei, care a făcut din probleme- ce revin sfatului popular. Un nără şi nu avem prea multă expe- porumb, iar restul de peste 40.000 i-am ză cursuri de calificare pentru mun nul Brad, a început de curînd tăţenii din localitate, care pi-
număr de 21 de tovarăşi au dis rienţă in organizarea treburilor gospo folosit la alte lucrări. Ca. aceste con citorii nccalificaţi. Un asemenea curs construcţia unui. magazin mixt. nă acum au prestat peste 1.500
cutat în spirit critic şl autocri ,a fost deschis acum 6 luni şi la la- ¦Pînă în prezent, zidarii Ilie As- ore de muncă voluntară, econo
tic, activitatea depusă, făcând dăreşti, totuşi primul lucru de care strucţii şi mai aies la construcţia graj minorul de 800 de mm. Frecventînd cu priţoiu, Nicolae Statie, împreu misind circa 17.000 lei. In mod
numeroase propuneri pentru ue-am ocupat încă de la înfiinţarea dului, colectiviştii noştri au efectuat la regularitate acest curs de calificare şi nă cu dulgherii Nicolae Dinu şi deosebit s-au evidenţiat cetăţe
noul birou ce a fost aies. însuşindtt-şi temeinic cunoştinţele pre Gheorghe Ştefan, au ridicat nii Aurel Pintea, Visalon Mun-
colectivei a fost dezvoltarea sectorului săpatul fundaţiei, la acoperire şi nive date, 35 de muncitori din această sec construcţia noului magazin pî teanu, Gaşpar Omotă şi alţii.
ANA GLÎGOR ţie au absolvit de curînd acest curs, nă la centura de beton a pla
zootehnic. Cunoaştem din experienţa larea pămîntului în interior peste primind carnetul de muncitori califi
corespondentă caţi în meseria de iaminatorî.
colectiviştilor din raionul nostru cîî 3.200 ora de muncă voluntară econo-1 fonului. IOAN OLARU
4 NOIEMBRIE 1960 De menţionat că la această corespondent
şi a celor din alte raioane că cu cit jnisind astfel peste 13.000 lei. In a-
DEVA: Cerneala roşie; HU
o să avem mai multe animale la suta fără de materialele pe care nu le-am NEDOARA: Poznaşa; PETRO V - ,- VVVVWVV\NA/AVWvwVvv^\ VyvVAAAAAAA/ f
ŞANI : Doamna m in istru ; Se-
de hectare, cu cît o să le îngrijim putut confecţiona în cadrul gospodă r io ja ; SEBEŞ • Singe a lb ; AL \ ÎNTREPRINDERE« RE6I0NALĂ DE INDUSTRIALIZARE
BA IULIA : Copiii minu
şi hrănim mai bine, cu atît şi venitu riei noastre, am folosit te grinzi şi ne ; Fata clin K ie v ; SI-
MERIA: Povestea tinerilor că
Cine va ocupa primul rile gospodăriei vor fi mai mari. la stîlpii din grajd, lemn de stejar, sătoriţi : ORĂŞTIE: Prinţesa A CĂRNII HUNEDOARA
cu steaua de a u r; O întîmpla-
Astfel, din credite acordate de stat care ne-a adus c economie de peste' re extraordinară ; HAŢEG: Mi sediul central: DEVA — Piaţa Unirii 3 — Telefon 452
cuţa ;, BRAD: In pragul v ie ţii;
şi din veniturile proprii, noi colecti 12.000 Ici. De asemenea, laţurile de Ia LONEA : Băieţii n o ştri: TEIUŞ : încheie prin secţiile raionale contracte cn
Ea te iu beşte; ZLATNA: Mi
Începuse să se lase întune refer la faptul că unii lucrea viştii din Bă lata. ne-am procurat pînă pătul şi ieslele de Ia grajd le-am con reasa r ă p ită : ILIA : Rămii cu
ricul. Şantierul nu mai cu ză mai încet decît ar putea... noi: APOLDUL DE SUS: Mamă
noştea freamătul muncii. în prezent 37 vac.1 de lapte de rasă fecţionat tot din resurse locale, eco vitregă.
Constructorii din Lupsni in- Cei vizaţi lăsară capul în
cheiaserâ încă o si bogată în jos. Pe feţele lor însă se pu superioară. Aşa se face că în. pre nomisind în felul acesta peste 4.000 PENTRU 24 ORE - GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE
fapte, numai cei din brigada tea citi Uotărîrea de a aduce - MEMBRI COLECTIVIŞTI şi
comunistului Aurel Moga, nu brigada pe primul loc în în zent avem la suta de hectare o în tei. Un ajutor preţios am primit din Vreme schimbătoare cu cerul varia - ŢĂRANI INDIVIDUALI
aveau încă de gînă să plece. trecere. bil mai mult noros ziua. Vor cădea ploi
Unul cîte unul s-au adunat cărcătură de S8 vaci partea Intreprinde- slabe locale. Temperatura în scădere. îngrăşare de anima fe, oferind preţuri avantajoase.
jos, în fala blocului la care Aurel Moga n-a mai adău Ziua va fi cuprinsă între 13 şi 17 gra
lucrau. Tinerii Alexandru gat nimic. Observase că bă de lapte. In afa Experienţa derii miniere Săcă- de iar noaptea între 1 şi 7 grade. i Pentru
Bambo, Nicolae Eombescu, ieţii au înţeles despre ce este ră de acestea, noi colectiviştilor dis rîmb care ne-a a- Vîntul va sufla uşor din sectorul ves
Ioan Ceauşu, Vasile Locigan vorba. mai deţinem 26 ca jutat la transportul tic. u m p a F aw
şi ceilalţi, ascultau cu aten
ţie cuvintele şefului de bri — Şi acum, să mergem a- pete tineret bovin. Bălaia pietrei necesare pen PENTRU URMĂTOARELE
gadă, Aurel Moga. casă. Ne vedem dimineaţă... TREI ZILE
Din rîndul lor am tru fundaţie, econo ţ VITE, PORCI, OI şî CAI la preţuri convenabile, atît în tîr-i
— Astăzi am muncit mai A doua zi s-a muncit şi Vreme nesiabilâ cu cerul variabil.
bine ca ieri. Dar dacă com mai bine. Brigada de tencui- oprit pentru prăsi !ă J6 viţele pro misind astfel o însemnată smmă de bani. <; gurile organizate, cît şi prin achizitori raionali şi agenţi comu-<
parăm rezultatele noastre cu tori condusă de Aurel Moga B it!PBOBBAMULBE S nali. Adresaţi-vă cu încredere organelor de achiziţii şi con-j
ale brigăzii de fierari-beto- înregistra noi succese. Lu- venite de ia vaci ie cele mai produc Realizând cele trei construcţii — stractări, ale I.R.I.C. reg. Hunedoara.
nişti condusă de Constantin crînd la blocul 29. aceşti ti tive. grajd, magazie, şi pătul — cu numai /v w v \ y/vw>
Alexandru, vom vedea că în neri au reuşit să realizeze în !50.000 lei. am reuşit să facem eco
că mai avem multe de făcut. numai 25 de zile ale lunii Pentru a obţine o producţie de lapte nomi- însemnate. Ele ar fi putut H întreprinderea comerţului cu ridicata
octombrie, 1.600 m.p. tencu cie peste 2.500 1. pe cap de vacă fu însă şi mai mari. Dacă cele 66.000
Tinerii din brigadă, după. ieli. interioare. Aceasta con rajată, noi ne-ani străduit să asi bucăţi cărămidă pe care lc-am între pentru fexfile şî încălfăminfe Petroşani
ce ascultară aprecierile şefu stituie un rezultat deosebit. gurăm acestor animale cele mai bune buinţat la zidăria grajdului ar fi fost
lui lor, şi-au dat părerea. Re Dar brigada s-a clasat tot pe condiţii de adâpostire, îngrijire şi hră- confecţionate de către colectivişti prin Aduce Ia cunoştinţa cumpă rătorilor că în toate magazine!
cunoşteau că în sinul brigă locul II. Fierarii-betonişti lu nire. Pentru adâpostirea lor am pla muncă voluntară, am fi economisit po comerţului de stat şi cooperatist din regiunea Hunedoara se gă
zii mai sint deficienţe, fapt craseră şi ci cu multă ambi nificat să construim un grajd cu o puţin 20.000 lei. De asemenea, dacă şi sesc sortimente bogate d e :
pentru care nu pot întrece ţie. capacitate de 80 capete, iar la con la construcţie s-ar fi folosit mai mult
pe fierarii-betonişti. strucţia lui să realizăm cît mai multe numea voluntară, economiile ar fi fost 0 Bocanci pentru bărbaţi şi copii,
Lupta dintre cele două bri economii. Folosind pe cît posibil re şi mai mari. Invăţînd din experienţa ° Ghete pentru copii,
— Trebuie să folosim mai găzi pentru ocuparea primu sursele locale şi munca voluntară, noi anului acesta. Ia primăvară cind voni * Pantofi pentru bărbaţi, femei şi copii,
bine timpul de lucru — spu lui loc în întrecere continuă. am reuşit să construim un grajd pen începe să construim o maternitat» pen ° Cisme de cauciuc pentru bărbaţi, femei şi copii,
se unul dintre ei. Şi-apoi, în Membrii brigăzii lui Aurel tru 80 vite mari care ne-a costat (ma ° Şoşoni şi galoşi,
că nu toţi băieţii înţeleg că Moga sînt hotărîţi ca în nopera şi materialele), 100.000 lei. tru scroafe, vom folosi şi mai mult 8 Ghete de postav,
de munca fiecăruia depinde scurt timp să ocupe locul Iu Faţă de deviz, am economisit la con 8 Ghete Kamelhar,
succesul întregii brigăzi. Mă tii în întrecere. Cu siguran strucţia acestui grajd 98.000 lei. Cum resursele locale, munca voluntară lu
ţă că vor reuşi. sîntem o unitate tînără e nevoie ca
fiecare leu să-l folosim cu chibzuinţă. cru care ne va ajuta să realizăm con
V. ALBU
strucţia cu cel puţin jumâiate diri sut
Banii pe care noi i-am economisit la ma prevăzută în deviz.
construcţia grajdului i-am întrebuin AURELIA 1LÎE
ţat la construcţia unei magazii de ce
secretar al organizaţiei de bază
reale în capacitate de 12 vagoane şi G.A.O. Balata
Uganda este un protectorat tor ţării ajung in buzunarele WD /%racter antiimperialisl, menite să 4 NOIEMBRIE I960
determine autorităţile imperialis
te engleze să fixeze data elibe PROGRAMUL 1 : 7,15 Muzică uşoa
rării ţării. Totuşi, şi in prezent, ră ; 7,30 Sfatul medicului : Regimul
într-un important izvor de ma poporul Ugandei mai geme încă în ulcer ; 7,45 Jocuri populare romî-
al Angliei, in regiunea marilor . colonialiştilor englezi, iar popu neşti ; S.00 Din presa de astăzi ; 9,00
terii prime. in lanţurile robiei coloniale. Cînfece şi jocuri populare romîneşti
din diferite regiuni ale ţării; 9,30
lacuri, ale Africii de est. Are ca laţia autohtonă se zbate în să Mişcarea naţională de elibe Alături de celelalte popoare Prietena noastră, cartea; 11,03 Bucu-
reşttui şi Moscova, cîntate de compo
vecini Sudanul, Congo (cu capi răcie şi boii, lipsită de cele mai rare a luat forme organizate a- iubitoare de pace, poporul romin zitori romînî şi sovietici; 11,35 Din
prelucrările de folclor ale compozito
tata ia Leopnldville), Ruarida- elementare drepturi, de viaţă. bia după cel de-at doilea război cere cu insistenţă să fie acor rilor noştri; 12,00 Limba noastră.
Vorbeşte acad. prof. AL Graur (relua
Urundi, j anganica şi Kenia- Rezultatele cruntului regim mondial. In ianuarie 1.945, greva dată neinti.rzi.at independenţă re); 12,30 Muzică uşoară; 13,05 Con é c?/sr/&
Suprafaţa ţâra este de aproxi colonial sînt oglindite in citeva cert de muzică populară romînească ; 8.
mativ 244.000 km. p. din care date statistice: peste 70 la sută generală a muncitorilor din Bu- poporului din Uganda şi celor 14,00 Concert popular; 15,58 Muzică
peste 35.400 km. p. este aco din populaţia ţării este analfa uşoară; 16,15 Vorbeşte M oscova!;
perită cu apă. betă, clnar 26 la sută din copiii ganda (una din cele 4 provincii lalte popoare, coloniale care tre 17,15 Muzică uşoară; 19,00 Jurnalul
ale ţării), sprijinită de ţărani, buie să se bucure de drepturi satelor; 19,30 Program muzical pen
In Uganda locuiesc 5.593.000 s-a transformat intr-o mişcare a egale cu toate popoarele lumii. tru fruntaşi în producţie, din industrie in atenţia întreprinderilor, instituţiilor,
întregului popor pentru• cuceri şi agricultură; 20,30 Muzică de estra
aamgni, in mare majoritate a- rea drepturilor sociale şi econo Nu este departe vremea cind dă ; 21,00 Pagini închinate lui, Vla organizaţiilor obşteşti şi economice
lanţurile colonialismului, vor fi dimir Ilici Lenin ; 2R10 Concert de
fric ini, dintre care 213 vorbesc Popoare care îşi cer definitiv sfărimate, iar deasupra muzică uşoară; 23,23 Valsuri de con
cert.
limba bantu. Centrul adminis drepîul ia vâafă mice, îndeosebi pentru mărirea Ugandei va flutura stindardul Un material documentar care ne ajută la munca de apă
trativ al ţării este Entebe. PROGRAMUL II: 14,15 Muzică rare a bunurilor obşteşti şi de stat împotriva incendiilor este
salariilor si a preţurilor de vin- libertăţii. populară romînească; 15,00 Muzică revista „PAZA CONTRA INCENDIILOR“.
Uganda este o iară agrară, in de uirstă şcolară urmează cursu zare a bumbacului. Această miş I. LAZAR distractivă romînească; 15,35 Actuali
economia căreia se împletesc rile scoţilor; în ţară nu există tatea în ţările socialiste; 16,50 Curs
relaţiile feudaie cu cele capita nici o şcoală medie sau institut care populară a de limba rusă; 17,00 Muzică de es Revista „PAZA CONTRA INCENDIILOR“ s-a dovedit a
liste. Dominaţia monopolurilor de Învăjămlnt superior în limba fost înăbuşită în tradă; 17,50 Cronica economică; 18,24 fi un ajutor preţios a! activişti lor p.c.i. din obiective şi locali
engleze au determinat dezvolta maternă; un doctor revine la singe de către Muzică uşoară; 19,00 „Săptămîna mu tăţi, contribuind la ridicarea nivelului lor politic şi profesional,
rea unilaterală a ţării, trans- 22.300 de locuitori; in ţară bin- stăpînitorii colo zicii sovietice"; 19,30 Teatru la micro precum şi la educarea oamenilor muncii în spiritul grijii faţă de
fornvnd-o intr-un izvor de apro tuie malaria şi bolile venerice, fon : „Mitrea Cocor", dramatizare ra apărarea avutului obştesc şi personal împotriva incendiilor.
vizionare a metropolei cu bum care doboară anual zeci de mii nialişti. diofonică după romanul maestrului
bac şi cafea. Aceste produse al de oameni. Mihail Sado veanu; 21,45 Selccţiuni In revistă se publică diferite articole tehnice, se populari
cătuiesc, de altfel, aproximativ In 1952 a luat din operete; 22,30 Itinerar literar : zează experienţa comisiilor tehnice p.c.i. din obiective, fapte, acti
90 la sulă din exportul ţării. Istoria Uganclei este asemă fiinţă Congresul Dobrogea; 22,40 Vechi melodii popu vitatea formaţiilor p.c.i., măsuri de prevenirea şi stingerea in
nătoare cu istoria tuturor ţărilor Naţional al U- lare romîneşti; 23,15 Muzică din ope cendiilor.
Aproape întreaga suprafaţă care au simţit sau mai simt gandei, care şi- rete ; 23,35 Trio în la minor de Mau
arabilă a ţării este in mina co încă odiosul jug colonial. încă a pus drept scop rice Ravel. In acest scop, se recomandă tuturor întreprinderilor, institu
lonialiştilor hrăpăreţi care storc de Ia începutul celei de-a doua unirea tuturor ţiilor, organizaţiilor obşteşti, economice, gospodăriilor agricole
din sudoarea ţăranilor de pe jumătăţi a secolului al XlX-lea, forţelor patrioti colective şi de stat, membrilor comisiilor tehnice şi formaţiilor
plantată, bogăţii fabuloase. Uganda a devenit, obiectul jaju- ce ale protec
lui colonial, instaurat de cirdă- toratului în lup p.c.i,, împuterniciţii p.c.i., precum şi tuturor cetăţenilor de a se
In afară de plantaţii cu bum- şia monopolurilor angto-germa- ta pentru cuceri
i-ac şi cafea, in nordul ţării se ne. Anul 1894 aduce cu sine stă- rea autodetermi abona la revista „PAZA CON TRA INCENDIILOR“ pentru a-
cresc vite (in special zebre, oi pînirea exclusivă a Angliei, care nării. Această nui 1861, iar cei ce sînt abonaţi să-şi reînnoiască abonamentele.
şi capre), iar in unele regiuni a transformat teritoriul acestei organizaţie de
sc extrag cantităţi neînsemnate ţări într-un protectorat al său, mocratică a ini — Costul unui abonament este de 24 lei pe 1 an şi 12 Iei
de plumb, wolfram, aur, cositor, ţiat o serie de pe 6 luni.
eic. Marea majoritate a bogăţii- acţiuni cu ca-
Abonamentele se pot face fa oficiile poştale, precum şi la
factorii poştali şi diîuzorii voluntari din întreprinderi, insti
tuţii şi de la sate. , ,
