Page 12 - 1960-11
P. 12
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1822
Wfiuj^jyiupw'nwfmimMGnmwaW
x d iim eie sUrx *xüüm^te- Delegaţia guvernamentală
a R. P. Romtne a părăsit Havana
HAVANA 2 (Agerpres). — Corespondenţă specială: După
o vizită de 12 zile în Cuba, delegaţia guvernamentală a R.P.
Romîne, condusă de tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului,
a părăsit Havana îndreptîndu- se spre patrie.
A fost semnat un comuni Cat cu privire la stabilirea rela
ţiilor diplomatice între cele două ţări, un acord comercial şi un
protocol de colaborare tehnico- ştiinţifică.
Lucrările Adunării Generale a O. N. U. Crimele hitleriştilor La aeroportul Rancho-Boy eros, din apropierea capitalei
nu pot fi uitate Cubei au venit să ureze drum bun delegaţid R.P. Romîne Ce-
NEW YORK 2 (Agerpres). — La plîngerea guvernului revoluţionar ai Iordania, Liban, Liberia, Mexic, Pana pero Bonilla, ministrul Comerţu (ui din Cuba, Curios Martinez,
1 noiembrie a foat convocată pentru Cubei împotriva intenţiilor agresive ma, Senegal, Sudan, Togo, Tunisia şi şeful protocolului din Ministe rul Afacerilor Externe, funcţio
nari ai Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanţi ai auto
a doua oară şedinţa plenară a Adu ale S.U.A. sâ fie prezentată spre exa Venezuela). Delegaţiile a 45 de ţări, PARIS 2. — Corespondentul fie instalate forţe armate ale rităţilor locale.
nării Generale la care a continuat dis minare şedinţei plenare a Adunării Ge îndeosebi aliate ale S.U.A. în blocurile Agerpres transmite î Zilele aces Bundeswehrului. -------------------------- ţi®--------------------------
cutarea problemei ca plîngere a gu nerale. Amendamentul a fost sprijinit militare, şi alte puteri occidentale au tea a avut loc la Nisa Adunarea Ziarul „Le Monde“ consacră întrecerea economică
vernului Cubei împotriva agresiunii de 29 de delegaţii (Afganistan, Alba votat împotrivă. Prin urmare, dacă pe întreaga Franţă a Asociaţi de asemenea acestei chestiuni
pregătită contra acestei ţări de Statele nia, Bulgaria, Birmania, R.S.S. Bielo Statele Unite au reuşit şi de data a- ilor naţionale ale foştilor luptă un editorial in care subliniază
Unite să fie înaintată Adunării. Deşi rusă, Cambodgia, Ceylon, Cuba, Ceho ceasta, cu ajutorul majorităţii meca tori din rezistenţă. Lucrările ei că îngrijorarea şi revolta cetă dintre U.R.S.S. şi S.U.A.
aceasta este o problemă de procedu slovacia, Etiopia, Ghana, Guineea, In nice de voturi, să obţină rezultate fa au fost consacrate primejdiei pe ţenilor francezi faţă de sosirea
ră, discutarea ei a luat caracterul dis dia, Indonezia, Irak, Libia, Mali, Ma vorabile, votul în general a arătat că care o prezintă pentru Franţa soldaţilor vest-germani in Fran
cutării politicii aventuriere a cercuri roc, Nepal, Nigeria, Polonia, Romînia, ţările mici cu adevărat independente nu instalarea de soldaţi vest-ger- ţa sînt'pe deplin justificate. „De
lor guvernante americane. Arabia Sauditâ, R.S.S. Ucraineană, au urmat S.U.A. şi că unele state din mani la bazele militare de pe cîteva zile — scrie ziarul — pe Aşa & lume. In ceea ce priveşte vo
După cuvântările reprezentanţilor Ungaria, U.R.S.S., R.A.U., Yemen şi America Latină au adoptat chiar o po lumul global al producţiei in
Iugoslavia). 10 delegaţii s-au abţinut ziţie lipsită de echivoc. Astfel, proble teritoriul francez. La încheierea pămintul francez se află din nou întrecerea economică din dustriale, U.R.S.S. a depăşit
U.R.S.S., R. S. S. Ucrainene, R. P. de la vot. (Bolivia, Camerun, Repu ma plîngerii guvernului Cubei împo tre Rusia socialistă şi Ame toate ţările din Europa şi a
Bulgaria, S.U.A., Cubei, Guatemalei blica Africa Centrală, Republica Ciad, triva agresiunii pregătite de S. U. A. lucrărilor Adunării a fost adop soldaţi vest-germani. Un aseme rica capital istă, apărută cu rămas doar în urma S.U.A..
şi Birmaniei, a fost pus la vot amen Congo (cu capitala la Brazaville), Re contra acestei ţări va fi pusă în dis peste patru decenii în urmă, însă nu de opt ori ca în tre
damentul Cubei la raportul Comitetu publica Dominicană, Ecuador, Israel, cuţia Comitetului Politic. tată în unanimitate o rezoluţie nea eveniment, la 15 ani de la a început pentru U.R.S.S. în cut, ci cu mai puţin de 2 ori.
lui General în care se propune ca condiţii foarte nefavorabile. In anul 1959, producţia in
in care, subliniindu-se această sfirşitul războiului în care com dustrială a U.R.S.S. reprezen
Cum arăta economia Ru ta aproximativ 60 Ia sută din
primejdie, se cere tuturor fran patrioţi ai acestor soldaţi au a- siei în preajma Marii Revo volumul producţiei industriei'
luţii Socialiste diin Octom americane.
cezilor să-şi manifeste, în toate rătat prin faptele lor de ce mon brie 1917 ?
. In timp ce S.Ü.A. ocupau Anul trecut, partea U.R'S.S.
formele legale, de la manifes struozităţi este în stare fiara din primul loc în lume în ceea în producţia industrială mon
taţii şi pînă la greve de protest, om, nu poate decit să provoace ce priveşte volumul produc dială reprezenta aproape 20
ţiei industriale, Rusia ocupa la sută, faţă de 3 la sută în
Dezbaterile dira Comitetul Politic nemulţumirea faţă de sosirea surpriză şi revoltă. Un aseme abia locul al cincilea. Ea fa anul 1917.
trupelor Bundeswehrului pe teri nea eveniment reprezintă o in brica de peste opt ori mai
Special al O. N. U- toriul francez. sultă pentru toţi cei care au puţine produse industriale In ce priveşte producţia pe
pierdut pe cineva din familia lor decit S.U.A., iar pe cap de cap de locuitor, U.R.S.S. este
Ziarele franceze relatează de în timpul războiului“. locuitor — de 13—14 ori mai în urma S.U.A. numai ru ce
puţine. va mai mult de 2 ori ; la a-
NEW YORK 2 (Agerpres). — La Proiectul comun de rezoluţie al Ca radicală“. Dezarmarea generală şi to asemenea despre pregătirile in-' „Trebuie să se ştie în Germa cest indice distanţa dintre
1 noiembrie in Comitetul Politic Spe nadei, Suediei, şi Norvegiei proclamă tală, a declarat el, este singura cale Primul război mondial, U.R.S.S. şi S.U.A. s-a redus
cial al Adunării Generale a O.N.U. au necesitatea realizării dezarmării ge- înţeleaptă, este nu numai o garanţie tense care au loc în diferite re nia Federală — adaugă „Le războiul civil şi intervenţia în anii puterii sovietice de
continuat discuţiile pe marginea pro neraie şi totale sub un control inter împotriva exterminării omenirii, dar străină au subminat serios 7—8 ori.
blemei lărgirii componenţei Consiliu naţional eficient pe calea reluării cit deschide în acelaşi timp cele mai fa giuni ale Franţei în legătură cu Monde“, după ce aminteşte de economia U.R.S.S. oare şi aşa
lui de Securitate şi a Consiliului Eco mai grabnice a tratativelor interna vorabile posibilităţi pentru progresul era pe atunci destul de îna U.R.S.S. înaintează
nomic şi Social al O.N.U. ţionale, într-un organ asupra căruia economic, social şi cultural al popoa manifestaţiile care vor avea loc declaraţiile arogante şi primej
s-ar putea cădea de acord. Acest pro relor.
Reprezentantul Columbiei s-a pro iect de rezoluţie propune crearea unui la 13 noiembrie din iniţiativa dioase aie reprezentanţilor cer
nunţat pentru lărgirea neîntîrziată a comitet special de dezarmare alcătuit Alemeiehou a sprijinit propunerea
acestor două organe. El a trecut însă dintr-un număr limitat de ţări caro sovietică cu privire la includerea re mişcării pentru pace, in special curilor conducătoare de la Bonn
sub tăcere faptul că în O.N.U. nu este nu posedă arma nucleară, şi care „cu prezentanţilor ţărilor neutre în compo
reprezentată una din ţările care au în nenţa Comitetului pentru dezarmare. la Paris, şi în localităţile ca 0- — că nu încape uitare pentru
range (departamentul Vaucluse), crimele săvîrşite pe vremea lui
Cognac etc. unde urmează să Hitler“.
:úe
temeiat această organizaţie — Repu sprijinul experţilor ar studia căile şî Reprezentantul Etiopiei a cerut de poiată. In anul 1920, indus mai repede
blica Populară Chineză. De asemenea mijloacele contribuind la reluarea unor tria sovietică producea de 7
el nu a amintit nici un cuvînt despre tratative serioase şi facilitînd atingerea Un eveniment importantlegaţilor la O. N. U. să găsească o
repartizarea geografică extrem de ine scopului dezarmării generale şi totale „formulă de compromis“ care să îm ori mai puţin decit înainte
chitabilă a locurilor în Consiliul de sub un control internaţional eficient“. bine propunerile sovietice pentru de în viata haosului de revoluţie. Intr-o serie de S.U.A. rămîn cu mult în
Securitate ş! în Consiliul Economic şi zarmare şi propunerile ţărilor occiden ramuri ale industriei produc urma U.R.S.S. în privinţa
Social. Proiectul de rezoluţie al Etiopiei pro tale. VIENTIANE 2 (Agerpres). - Participanţii Ia şedinţa de ţia scăzuse la nivelul anilor ritmului de dezvoltare. Astfel,
pune Adunării Generale să proclame Din iniţiativa a 24 de persoane constituire a Comitetului au dat 1360—1870, In acelaşi timp, în decurs de 42 de ani (1918-
Delegatul tînărului stat african Ni că „orice stat care foloseşte în opera4 Delegatul Cubei, Besbe a subliniat re.prezentînd diferite partide po publicităţii un apel adresat po producţia industrială a 1959), ritmul anual mediu de
geria a declarat că dacă în prezent nu ţiunile militare arma nucleară şi ter că puterile imperialiste nu vor să exa litice şi organizaţii de masă din porului laoţian în care cheamă S.U.A., datorită războiului
există condiţii pentru modificarea sta monucleară încalcă Carta Naţiunilor mineze în mod serios problema dezar Laos, la 1 noiembrie în capita- pe toţi oamenii cinstiţi din Laos mondial, făcuse un serios pas creştere a producţiei indus
tutului O.N.U. în scopul lărgirii com Unite, acţionează contrar legilor uma mării generale şi totale. Ar trebui ca (a Laosului a luat fiinţă „Comi să se opună cu hotărire inter înainte şi a depăşit nivelul triale a fost în U.R.S.S. de
ponenţei celor două organe ale O.N.U., nitare şi săvîrşeşte o crimă împotriva ei să recunoască făţiş aceasta în faţa tetul pentru pace, neutralitate, venţiei străine în Laos şi să anului 1913 ou o cincime. 10,1 la sută, în S.U.A. — de
alunei este necesar să se procedeze la umanităţii şi civilizaţiei“. unitate naţională şi unificare“. lupte pentru pace, neutralitate 3,3 la sută.
o nouă repartiţie a locurilor pentru ca popoarelor, a declarat reprezentantul şi unitate naţională. Uniunea Sovietică
ţările africane să fie reprezentate în Acest proiect recomandă de aseme Cubei, să recunoască şi să lepede mas Prinţul Suvanna Fumma şi In cei 15 ani care au trecut
modul cuvenit în aceste organe. El a nea secretarului general al O.N.U. sâ ca de apărători ai dezarmării. Spre prinţul Sufanuvong au fost nu Apelul cheamă de asemenea astăzi de la cel de-al doilea război
atras atenţia asupra faptului că în pre se consulte gu statele membre ale deosebire de Occident, a declarat în miţi preşedinţi de onoare ai Co pe toţi oamenii iubitori de pace mondial (1945—1959), ritmul
zent 45 de ţări afro-asiatice pot conta O.N.U. în legătură cu posibilitatea continuare Besbe, Uniunea Sovietică mitetului. Ca preşedinte al Co In prezent, Uniunea Sovie de dezvoltare a industriei
numai pe un singur loc în Consiliul convocării unei conferinţe speciale pen — una din cele mai mari puteri aie mitetului Central al acestei or din lumea întreagă să sprijine tică este o ţară puternică, a U.R.S.S. a fost în medie de
de Securitate, în timp ce 20 de ţări tru a semna o convenţie care să in lumii, care dispune de armamentul cel doua putere industrială din 10,7 la sută, în tim p ' ce în
din America Latină au două locuri. O terzică folosirea armei nucleare şi ter- mai puternic şi mai distrugător — mer ganizaţii a fost ales Feng Fong lupta dreaptă a poporului lao S.U.A. — numai de 1,7 la
asemenea repartiţie a locurilor este mo-nucleare în scopuri de război. ge în primele rînduri ale luptătorilor Savan, fost preşedinte al Adu ţian. - sută.
inechitabilă, nu corespunde situaţiei
existente în lume, a subliniat repre Discuţiile din Comitetul Politic de pentru dezarmare. Istoria a demonstrat nării Naţionale, iar ca vicepre
zentantul Nigeriei. monstrează că puterile occidentale,
care nu au îndrăznit să se ridice fă că din toate marile puteri numai Uni şedinte a fost ales Quinim Fol-
Comitetul Politic Special va conti ţiş împotriva ideii dezarmării generale
nua discutarea acestei probleme. şi totale. în fapte încearcă prin orice unea Sovietică a avut o atitudine e- sena, conducătorul delegaţiei gu
mijloace să împiedice realizarea aces
¦jir tei idei nobile. Propunînd crearea a P u t e r n i c ă m i ş c a r e d e s o l i d a r i t a t elastică şi a făcut concesii însemnate vernului regal laoţian Ia tra
NEW YORK 2 (Agerpres). — In tot felul de comitete şi comisii pentru părţii adverse. Acest lucru este atestat tativele cu reprezentanţii Parti
şedinţa din dimineaţa zilei de 1 no „studierea" aspectelor tehnice ale de în mod convingător de noile propu dului Neo Lao Haksat. Din co
iembrie a Comitetului Politic au con zarmării, ei încearcă să împiedice so
tinuat discuţiile în problema dezar luţionarea sarcinii primordiale care cm C u b a î n î n t r e a g a  m e r l c ă L a t i n ăneri sovietice privind dezarmarea pre mitetul Central mai fac parte
mării. stă în faţa Adunării Generale — a- căpitanul Kong Le, conducăto
doptarea unei hotăriri clare şi solem zentate Ia actuala sesiune a Adunării NEW YORK 2 (Agerpres). — tineretului din ţara noastră şi testat împotriva politicii agre
In afară de cele cinci proiecte de ne cu privire la prevederile fundamen Generale a O.N.U. Besbe a declarat rul loviturii de stat de ia 9 au Agenţia Prensa Latina relatea chemăm studenţimea din întrea sive a S.U.A. faţă de Cuba. Ori*4
rezoluţie care există în această proble tale ale tratatului pentru dezarmarea că ţara sa sprijină cu hotărire propu gust şi Nuhak Fumsavan, mem ză despre profunda indignare ga Americă Latină să întăreas ce agresiune împotriva revolu
mă (proiectul sovietic de rezoluţie cu generală şi totală. Delegatul Noii Ze- nerile sovietice pentru dezarmare. bru al partidului Neo Lao Hak manifestată în toate ţările Ame- că şi mai mult alianţa în apă ţiei cubane, a subliniat repre
privire la dezarmare generală şi to elaiule, Shenehen, care a luat cuvîntul sat. ricii Latine, împotriva pregăti rarea principiului autodetermi zentantul Comisiei pentru pro
tală, propunerea sovietică cu privire la şedinţa din 1 noiembrie a sprijinit
la lărgirea componenţei Comitetului ce propunerea Angliei cu privire la crea rilor făcute d'e Statele Unite în nării popoarelor, ameninţat în blemele externe a Camerei de
lor zece, proiectul polonez de rezolu
ţie cu privire Ia interzicerea experien rea unui comitet de experţi tehnicieni vederea atacării Cubei, pregătiri ce priveşte Cuba. să-şi manifes putaţilor din Venezuela, Jose
ţelor cu arma nucleară, proiectul co
mun de rezoluţie al S.U.A., Angleî şi în problemele controlului asupra de Scurte ştiri «Scurte ştiri care se desfăşoară atît pe te te solidaritatea cu guvernul lui Herrera Oropeza, va provoca o
italiei, propunerea Angliei eu privire ritoriul Statelor Unite cit şi în Fidel Castro“. acţiune revoluţionară a popoa
la crearea unui Comitet de experţi, zarmării. Ministrul Afacerilor Externe PARIS 2 (Agerpres). — in 1MONTEVIDEO 2 (Agerpres). Guatemala şi în alte ţări cu re relor din America Latină. Po
Tanganica ia amploare mişcarea — După 70 de zile de grevă, gimuri dictatoriale din bazinul Agenţia Prensa Latina comu
al Canadei, Green. a elogiat proiectul populară pentru acordarea ime muncitorii din industria texti Mării Caraibelor. nică de asemenea că preşedin poarele din America Latină cîş-
diată a independenţei acestui lă a Uruguayului, care au cerut tele Frontului de acţiune popu tigă lupta împotriva imperialis
tehnicieni în problemele controlului a- comun de rezoluţie prezentat de Ca teritoriu aflat sub tutela en majorarea salariilor în raport O manifestare pregnantă a lară din Chile, senatorul Sal mului, iar revoluţia cubană este
gleză. cu creşterea scumpetei vieţii, au stării de spirit din America La vador Allende a adresat tuturor cea mai importantă manifes
supra dezarmării), au fost prezentate nada, Suedia şi Norvegia care atrage obţinut satisfacerea acestei re tină este declaraţia senatorului popoarelor lumii, chemarea „de tare a acestei lupte“.
După cum anunţă agenţia vendicări. şi la 1 noiembrie au brazilian LouriVal Fontes, care a apăra revoluţia cubană prin
spre examinare Comitetului încă trei O.N.U. pe calea unor discuţii intermi France Presse, partidul Con încetat greva. a spus că „prin acţiunile lor toate mijloacele posibile“. „Po Confederaţia oamenilor mun
gresul Naţional African a dat criminale, trusturile internaţio porul chilian, a declarat el, con cii din Venezuela a încheiat un
proiecte. nabile sub paravanul cărora va conti publicităţii la 1 noiembrie o de LONDRA 2 (Agerpres). — La nale duc o luptă fără speranţe. sideră agresiunea împotriva Cu acord cu Confederaţia oameni
claraţie in care a cerut organi 1 noiembrie, Robert Tredgold, Ele nu vor reuşi să împiedice bei, ca pe o agresiune împotriva lor muncii din Cuba. Acordul
Proiectul de rezoluţie propus da nua de fapt cursa înarmărilor. zarea imediată a unui -plebis i judecătorul principal al Federa popoarele de a se uni sub un tuturor popoarelor din America prevede „un important ajutor
cit cu privire la independenţa ţiei Rhodesiei şi Nyassalanduluî steag şi o lozincă unică. Vechea Latină. Revoluţia cubană este în cazul unei agresiuni din a-
Irlanda cheamă toate guvernele „să Delegatul Etiopiei, Alemeiehou s-a Tanganicei. „Cerem să se acor şi-a dat demisia in semn de placă anticomunistă uzată, nu cu adevărat naţională, ea este fară“.
de imediat independenţă Tanga protest împotriva introducerii mai poate sluji drept pretext apropiată tuturor popoarelor
depună eforturi în vederea realizării pronunţat împotriva acelora care afir nicei şi să se creeze un guvern, in ţară a unei legi draconice pentru intervenţie. Cauza revo din America Latină şi tuturor Frontul universitar bolivian
unui acord care să limiteze extinderea mă că propunerea cu privire Ia de alcătuit din africani“, — a de care învesteşte guvernul cu pu luţiilor din America Latină este ţărilor asuprite din lume“. al eliberării naţionale a decla
armei nucleare“. zarmarea generală şi totală este „prea clarat preşedintele partidului teri dictatoriale în scopul înă tendinţa spre dreptate, spre rat că intenţionează să creeze
Congresul Naţional African, Ci- buşirii oricărei opoziţii în ţară. dezvoltarea industriei, spre „In cazul oricărui atac îm de îndată „detaşamente de vo
¦0E- palca. transpunerea în viaţă a refor potriva revoluţiei cubane, a de luntari în apărarea revoluţiei
Anunţind aceasta, corespon mei agrare şi spre lichidarea clarat liderul socialiştilor din cubane“.
Penfru independería Nyassala ndului HAVANA 2 (Agerpres). — dentul agenţiei Reuter citează influenţei capitaliste colonialis Ecuador, scriitorul Benjamin
După cum anunţă coresponden cuvintele lui Tredgold, care a te în aceste ţări“. Carrion, ţara mea, partidul meu Hernán Siles Suazo, fostul
LONDRA 2 (Agerpres). — La că popoarele din Africa centra tul din San José (Costa Rica), declarat că noua lege „încalcă şi poporul meu se vor pronunţa preşedinte al Boliviei, a decla
31 octombrie, la Lohdra a avut lă resping recomandările comi al Agenţiei Prensa Latina, In ul toate drepturile elementare ale Benedicto Cergueira, repre cu hotărire în favoarea Cubei“. rat că poporul bolivian con
loc un miting al liderilor poli siei britanice Monckton şi cer timele 48 de ore la Managua omului şi constituie un ames zentant al sindicatului muncito damnă agresiunea armată sub
tici din Africa centrală, care se să ii se acorde grabnic indepen (Nicaragua), autorităţile poli tec cu totul nejustificat al gu rilor din industria metalurgică In apărarea Cubei revoluţio orice formă împotriva poporului
află in capitala Angliei, miting ţieneşti ale dictatorului Somo- vernului in sfera împuterniciri a Braziliei, a subliniat că „toţi nare, s-au pronunţat Uniunea cuban.
cu care a fost inaugurată cam denţa deplină. Josh.ua Nkomo, sa au arestat sute de oameni. lor ce revin organelor ju di muncitorii brazilieni sprijină naţională a studenţilor din Co
pania de sprijinire a luptei pen preşedintele Partidului naţional Străzile¦oraşului sînt patrulate ciare". poporul cuban, revoluţia lui şi lumbia, Comitetul pentru apă Mişcarea puternică de solid'
tru independenţă a Nyassalan- democrat din Rhodesia de sud, atît ziua cit şi noaptea de u/ni- pe Fidel Castro. Ei se pronunţă rarea revoluţiei cubane şi nu ritate ou Cuba creşte în Argehj-
dului, Rhodesiei de nord şi de a spus că condiţiunile mizere tăţi militare. CAIRO 2 (Agerpres). — TASS împotriva celor ce vor să resta meroase alte organizaţii.
sud. Campania se va desfăşura de trai ale populaţiei din Africa transmite : La 1 noiembrie, în bilească în Cuba raiul trusturi tina, Uruguay, Costa Rica şi în
şi în alte oraşe ale Angliei. centrală sînt într-un contrast, Ştirile sosite din oraşul Leon sala de festivităţi a Universi lor care jefuiau bogăţiile na 56 de deputaţi ai Congresului alte ţări din America Lstină.
flagrant, cu bogăţiile pe care ie arată că oraşul se află de fapt tăţii din Cairo a avut loc un ţionale“. national din Venezuela au pro- Popoarele din America Latină
Mainza Chona, vicepreşedinte produc. EI a criticat politica de sub stare de asediu. Temindu-'se miting de masă organizat de cer: „Jos mîinile de pe Cuba!“.
al Partidului unit al indepen discriminare rasială constatată de acţiuni armate, autorităţile Uniunea Naţională din R.A.U. „Agresiunea împotriva Cubei,
denţei naţionale din Rhodesia chiar in raportul comisiei Monc au interzis circulaţia pe străzi cu prilejul Zilei Algeriei. La m i — a subliniat Agostino Ritto, Generalul Cardenas condamnă presiunile
de nord, a declarat la miting kton. după ora 9 seara. ting au participat peste 5.000 secretar general al Partidului
de persoane. socialist din Brazilia, — ar re S. U. A. împotriva Cubei
BERLIN 2 (Agerpres). — Du prezenta un atentat împotriva
pă cum anunţă agenţia ADN, întregii Americi Latine ale că MEXICO 2 (Agerpres). — fiecare zi care trece“, Cardena?
Fostul preşedinte şi cunoscutul arată că nimănui nu-i este per
la 1 noiembrie, Ansamblul de CARACI 2 (Agerpres). — La rei popoare sprijină revoluţia om politic din Mexic, genera mis „să folosească drept pre
Dificultăţile economiei engleze cîntece şi dansuri al Forţelor 31 octombrie, districtele Citta- democrată a lui. Fidel Castro. lul Lazaro Cardenas a publicat text pentru atacarea Cubei ac
Armate ale Republicii Populare gonga, Noakhali şi Bakergandja, Ivette Vargas, deputat din în presă o declaraţie care con ţiunile juste ale guvernului ei
LONDRA 2 (Agerpres). — După nancial Times“ scrie că „în următoa Romîne, a dat ultimul său spec au fost bîntuite din nou de un partea Partidului Muncitoresc damnă presiunile exercitate de revoluţionar“.
cum reiese din datele publicate de rele cîteva luni vom fi martorii nu ai tacol la Berlin, încheind tur uragan. Potrivit relatărilor pre din Brazilia, condamnând cu cercurile imperialiste din Sta Subliniind că numai poporul
Ministerul Finanţelor, economia engle unui avînt, ci mai degrabă ai scăderii neul său de 14 zile în R.D. Ger sei, viteza vîntului a atins 80— hotărire amestecul S.U.A. în tele Unite asupra Cubei şi care
ză întîmpină dificultăţi serioase. Chiar producţiei. Inirucît ritmul de creştere mană. Ultimul spectacol la fel 100 mile pe oră. Aceste regiuni treburile Cubei, a declarat: demască intenţia lor de a o a- cuban poate hotărî care este
de la începutul anului nu se observă a producţiei în alte ţări industriale ca şi cele precedente s-a bucu au avut de suferit deja de pe „Trebuie să acordăm un sprijin taca în scopul înlăturării gu orânduirea de care are nevoie,
o creştere a producţiei indusiriale în se reduce de asemenea, scrie în con rat de un succes remarcabil şi urma unui uragan care s-a dez ferm guvernului cuban“. vernului revoluţionar condus de Cardenas arată in încheiere :
a fost urmat de aplauzele pre lănţuit la 10 octombrie. Comu „In nici un caz nu se poate
Uniunea naţională a studenţi Fidel Castro. admite ca alte ţări mici sau
ansamblu. tinuare ziarul, există puţine speranţe lungite ale spectatorilor berli- nicaţiile între Daltlca şi Citta- lor din Brazilia declară: „Ex Subliniind1 că „campania îm mari să calce în picioare suve
Gomentînd aceste dsfe, ziarul „Fi că exportul se va extinde“. nezi. gonga sînt întrerupte, primăm protestul vehement al potriva Cubei se intensifică cu ranitatea Cubei“.
Redacjia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188) 189 j 75. Taxa plătită ta numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. —> Tiparul; întreprinderea RoligraliGă ?,1 Mai" Deva.
