Page 14 - 1960-11
P. 14
pag. 2 DRUMV& S M im S M U .L V i Nr. î 823
Expunerea tovarăşului care o exercită asupra popoarelor politica sa nobilă lănţuie un război mondial, acesta ar însemna sfîrşitul ţină mai departe vechile privilegii în fostele lor colo Poporul şi guvernul romîn, credincioşi politicii de
şi perseverentă de apărare a păcii în lume, a liber imperialismului, sfîrşitul capitalismului aducător de nii, introducînd forme mai rafinate de dominaţie, în sprijinire a cauzei independenţei şi libertăţii naţionale
Gheorghe Gheorghiu-Dej grele suferinţe pentru omenire. Sînfem însă conştienţi special pe calea penetraţiei economice, spre a-şi asi a tuturor popoarelor oprimate îşi manifestă simpatia
tăţii şi independenţei tuturor popoarelor. (Aplauze). că aceasta ar fi o victorie scump plătită- Preţul ei, gura exploatarea în continuare a bogăţiilor acestora. fierbinte faţă de lupta dreaptă, eroică a poporului al
(Urmare din pag. l-a) în condiţiile războiului nuclear, nr fi pieirea a sute „Astăzi colonialismul linde — a spus preşedintele gerian care se va încheia neîndoielnic prin victoria
In apărarea păcii se ridică de asemenea şi alte forţe de milioane de oameni, contaminarea radioactivă a Guineei, Sekii Ture, în faţa Adunării Generale — să
demne de o cauză mai bună pentru a împiedica orice uriaşe ale timpului nostru — popoarele care au scutu llltor sute de milioane de oameni, periclitarea soartei îmbrace o formă internaţională care tolerează, bineîn meritată. (Aplauze puternice).
hotărîri eficiente în domeniul dezarmării, cercurile mi rat sau scutură jugul colonial, desăvîrşind prăbuşi generaţiilor viitoare pe toată suprafaţa globului pă ţeles, drapelele şi imnurile naţionalismului african,
litariste din S.U.A. intensifică pregătirile militare, rea unuia dintre pilonii principali ai imperialismului, mântesc. dar nu admite să i se atingă întru nimic interesele. Acţiunile agresive ale S.U.A- împotriva Republicii
pun la cale acţiuni agresive de tipul zborurilor pro sistemul colonial. Independenţa politică în sine nu înseamnă nici pe de Cuba — care, la cererea guvernului cuban, vor fi exa
vocatoare ale aviaţiei militare americane deasupra Noi sîntem profund convinşi de forţa invincibilă a parte eliberarea naţională completă“. minate în cadrul sesiunii Adunării Generale — scot
teritoriului Uniunii Sovietice. Este accelerată remili- Modificările .petrecute în lume în perioada de după ideilor socialismului, de puterea de atracţie crescîndâ încă odată în evidenţă pericolul politicii imperialiste
tarizarea Germaniei occidentale, ceea ce creează grave cel de-al II-lea război mondial subminează pe zi ce a măreţelor victorii repurtate de Uniunea Sovietică şi In lumina acestor forme noi de manifestare a poli de menţinere sau impunere a privilegiilor de tip colo
primejdii pentru pacea Europei şi a lumii întregi. trece poziţiile puterilor imperialiste. Pe bună drept-ate de celelalte ţări socialiste în construirea celei mal ticii imperialiste apar limpede adevăratul conţinut şi nial pe calea subjugării economice.
Ghiar în aceste zile trupe vest-germane se instalează releva tovarăşul Hruşciov că deşi aceste state încearcă înalte civilizaţii, cu cel mai ridicat nivel de trai şi ţelurile urmărite de aşa-zisul program al S.U.A. pentru
pe pămîntul Franţei unde, cu consimţămîntul guver cu înverşunare să-şi menţină dominaţia în viaţa inter de cultură. Avem convingerea nestrămutată că socia ajutorarea statelor din Africa. Deşi Guba nu a fost niciodată formal o colonie a
nului francez, au fost organizate pentru ele aşa-nu- naţională, de fapt istoria Ie-a răpit acest drept, le-a lismul va triumfa în mod inevitabil. Pentru aceasta, S.U.A., totuşi, datorită rolului dominant al monopolu
mife „centre de instrucţie". luat această posibilitate ; dispare vechea superioritate comuniştii nu au nevoie de război. In interesul pro* Ce prevede de fapt acest program, prezentat de pre rilor americane în economia cubanâ, ea a constituit
economică în virtutea căreia ţările imperialiste puteau priilor lor popoare, al întregii umanităţi, în interesul şedintele Eisenhower ca un panaceu universal pentru din punct de vedere economic şi politic o anexă a
In acelaşi timp creşte pericolul de extindere a fabri exercita presiunii asupra multor ţări ale lum ii; puterile cauzei măreţe a socialismului şi comunismului, par toate problemele acestui continent? Un ajutor însu- S.U.A., o sursă bogată de materii prime — în timp
cării armelor atomice şi în alte ţări. In presa occi imperialiste şi-au pierdut şi superioritatea militară pe tidele comuniste, ţările lagărului socialist militează cu mînd 100 milioane de dolari, ceea ce înseafnnă, faţă ce poporul cuban era menţinut într-o stare de înar
dentală apar tot mai frecvent ştiri cu privire la pers care se sprijineau în înfăptuirea politicii lor de pe po energie, abnegaţie şi perseverenţă pentru a salva ome de nevoile imensei înapoieri a popoarelor Africii, o poiere asemănătoare c.u aceea din multe colonii ale
pectiva fabricării unei aşa-numite „bombe atomice ief ziţii de forţă. picătură de apă într-un ocean şi o fărîmitură infimă Asiei şi Africii.
tine“, ştiri prin care se urmăreşte pregătirea opiniei nirea de război. (Aplauze prelungite). din profiturile uriaşe stoarse de monopolurile capita
publice pentru înarmarea atomică a altor ţări şi în La acestea se adaugă şi un ait factor de mare în liste de pe urma jafului colonial. Poporul cuban a scuturat însă dominaţia monopo
deosebi a Germaniei occidentale. semnătate — mişcarea de luptă pentru pace din ţă Ge-ar însemna dacă am ignora raportul de forţe din lurilor şi păşeşte pe drumul unei dezvoltări cu adevărat
rile capitaliste, cuprinzînd mase populare tot mai largi, lumea contemporană, dacă am ignora sau subaprecia Atunci cînd reprezentanţii statelor imperialiste vor independente. Alături de întreaga omenire progresistă
Totodată, recente declaraţii oficiale din Occident personalităţi marcante, cercuri din cele mai diverse uriaşa forţă a lagărului socialist, vigoarea celorlalţi besc despre ajutorarea ţărilor slab dezvoltate, o între poporul romîn urmăreşte cu dragoste şi admiraţie cu
arată că reprezentanţii Comandamentului Suprem al ale opiniei publice. factori care determină superioritatea forţelor păcii ? bare firească se impune: oare de unde au apărut rajul şi răspunderea cu care poporul cuban şi guver
blocului N.A.T.O. pregătesc terenul pentru ceea ce de aceste ţări slab dezvoltate, care sînt cauzele ce le-au nul său în frunte cu Fidel Gastro abordează proble
numesc ei „transformarea N.A.T.O. într-o a patra pu Există condiţii favorabile pentru ca această mişcare Aceasta ar însemna în mod inevitabil să ne auto- adus în starea lor actuală ? Dacă aceste ţări nu ar mele reconstrucţiei ţării sale, înfăptuind transformări
tere atomică", adică punerea armamentului nuclear la să crească în' vigoare. însăşi presa capitalistă este si condamnăm la pasivitate şi inerţie, să lăsăm din fi fost subjugate de puterile imperialiste, dacă popoa cu un profund caracter democratic, menite să asigure
dispoziţia forţelor armate ale blocului N.A.T.O., unde, lită să recunoască că nu există astăzi problemă mai mîini steagul luptei pentru pace şi coexistenţă paşnică rele lor ar fi dispus ele însele de resursele şi avu lichidarea înapoierii economice a ţării, ridicarea nive
precum se ştie, un rol din ce în ce mai important arzătoare pentru cetăţenii de rînd din Statele Unite ale între popoare, să înlesnim de fapt cercurilor imperia ţiile lor naţionale şl s-ar fi putut încadra mai de
îl joacă milifariştii vest-germani. La' rîndul său gu- Americii decît asigurarea păcii. Relatînd rezultatele unei liste aplicarea politicii lor agresive şi împingerea mult în procesul general al progresului economic şi lului de trai al poporului. (Aplauze).
vernul Franţei a adoptat măsuri cu privire la crearea anchete efectuate cu prilejul pregătirii alegerilor pre omenirii într-o nouă conflagraţie mondială. cultural al omenirii oare ar mai fi existat azi o
unei „forţe de şoc“ atomice proprii. zidenţiale în S.U.A., ziarul american „Wall Street Jour problemă a ţărilor slab dezvoltate ? Cercurile imperialiste din S.U.A. nu vor însă să se
nal" scria recent: „Opriţi ia întîmpiare zece cetăţeni Meritul istoric al partidelor comuniste şi muncito împace cu gîndul că poporul cuban şi-a cucerit drep
Astfel, în loc să păşească pe calea cerută de po pe stradă şi opt dintre ei vor spune neapărat că pro reşti, înarmate cu învăţătura marxist-leninistă, constă Iată, de pildă, cazul Liberiei, stat apărut ca inde tul la o viaţă liberă şi independentă. După eşecul pre
poare, pe calea lichidării stocurilor de arme atomice blema păcii sau războiului este cea mai importantă în aceea că ele nu se resemnează în faţa războiului pendent pe- harta lumii încă acum 100 ani şi care a siunilor economice şi politice ca şi al încercărilor de
existente şi interzicerii experimentării şi folosirii lor problemă a acestei campanii electorale“. ca în faţa unei fatalităţi ci, pornind de la realităţile evoluat sub directa înrîurire a „ajutorului" american. intervenţie în treburile interne ale Gubei, autorităţile
— calea raţiunii, care duce Ia destindere şi la elibe lumii contemporane, de Ia analiza factorilor obiectivi O comisie a senatului S.U.A, care a studiat în anul americane ameninţă acum cu agresiunea făţişă împo
rarea omenirii de primejdia războiului atomic — pute Vizita noastră în Statele Unite şi în alte ţări ale şi subiectivi care fac posibilă preîntîmpinarea războ 1956 la faţa locului situaţia din Liberia a publicat ur triva Republicii Guba.
rile occidentale se angajează pe un drum contrar, care lumii capitaliste ne-a permis să ne dăm seama mai iului, mobilizează popoarele în lupta pentru victoria mătoarele concluzii: „Liberia este esenţialmente o mo-
agravează considerabil primejdiile ce planează deasu bine de procesul profund al deplasărilor de forţe în nocultură de cauciuc, foarte vulnerabilă la fluctuaţiile Toate acestea creează serioase pericole nu numai,
pra omenirii. Evident, dacă se va merge tot mai de favoarea păcii care se desfăşoară în diferitele straturi cauzei păcii. (Aplauze puternice). pieţii mondiale ; este o ţară slab dezvoltată care nu-şi pentru poporul cuban, ci şi pentru pacea şi securita
parte pe acest drtim, se va ajunge la situaţia cînd ale societăţii din aceste ţări. Desigur, acesfa este un poate acoperi nevoile alimentare; are o reţea absolut tea generală. Guvernul romîn consideră că O.N.U. are
o singură scînteie, aprinsă într-un colţ al lumii, ar proces complex, deseori contradictoriu, clar este incon Ge este necesar pentru a determina înfăptuirea de insuficientă de drum uri; paludismul face ravagii, ia
putea declanşa o conflagraţie atomică nimicitoare. testabil că an de an ideile coexistenţei paşnice, nă zarmării generale şi totale, a face să triumfe princi fel ca şi alte boli endemice; 90 Ia sută din populaţie datoria să condamne cu hotărîre acţiunile agresive ale
zuinţa eliberării de coşmarul unui război iminent piile coexistenţei paşnice în relaţiile dintre popoare ? este analfabetă ; lipsa de personal ştiinţific şi calificat, S.U.A. împotriva Cubei şi să ceară guvernului S.U.A.
Toate acestea au loc în timp ce la Geneva, după cîştigă un feren din ce în ce mai larg. de muncitori specialişti şi nespecialişfi, de cadre în ge încetarea lor imediată. Poporul cuban nu va putea fi
nîteva sute de şedinţe, reprezentanţii S.U.A. şi An PENTRU ACEASTA ESTE NECESAR, ÎNAINTE neral, este aproape totală“. Iată cum arată, în toată îngenuncheat, pentru că de partea sa este dreptatea,
gliei continuă să împiedice încheierea unui acord pri Şi acest fapt trebuie să fie necondiţionat luat în DE TOATE, MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR goliciunea ei, grija monopoliştilor americani pentru
vind încetarea experienţelor cu arma nucleară, în seamă la aprecierea raportului de forţe din lumea PAGII, TUTUROR POPOARELOR IUBITOA ţările slab dezvoltate I sînt puternicele forţe ale păcii! (Aplauze pu ter
timp ce puterile occidentale refuză în mod siste contemporană. RE DE PACE, LUPTA LOR DUSA CU nice).
matic adoptarea unui angajament al statelor deţină MAXIMA HOTAR1RE SPRE A-ŞI IMPUNE VOIN Acest exemplu este cu atît mai edificator cu cît si
toare de arme atomice de a nu folosi primul aceste Noi privim lucrurile cu luciditate. Existenţa impe ŢA ŞI A IMPRIMA UN ALT CURS EVOLUŢIEI tuaţia din ţările care nu şi-au dobîndit independenţa In cadrul lucrărilor sesiunii O.N.U., în faţa atitu
irme. rialismului generează prin ea însăşi pericol de război. RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE — CĂTRE DES- este şi mai gravă decît a Liberiei. dinii ferme a marii majorităţi a delegaţiilor şi pentru
Imperialiştii nutresc o ură înverşunată împotriva lumii TINDERE ŞI DEZVOLTAREA COLABORĂRII INI RE a evita ^ o inevitabilă izolare, reprezentanţii statelor
Iată, tovarăşi, doar o parte a faptelor care pun în socialiste, împotriva popoarelor Asiei, Africii, Americii STATE. Realităţile vieţii internaţionale demonstrează că, în imperialiste au fost nevoiţi să voteze şi ei pentru
lumină cauzele reale ale impasului în c.are se găseşte Latine care-şi iau şoarta în propriile lor mîini. Gercu- ciuda vorbelor frumoase, cercurile imperialiste nu se discutarea problemei abolirii colonialismului în plenul
problema dezarmării şi pe cei răspunzători de acest rile agresive văd în război calea rezolvării profunde ESTE NECESARA VIGILENŢA MAXIMA A PO dau în lături de la nici o încercare, inclusiv folosirea Adunării Generale.
impas. lor contradicţii care macină temeliile capitalismului POARELOR FAŢĂ DE MANEVRELE ADVERSARI forţei, pentru a împiedica popoarele ţărilor coloniale
contemporan. LOR PAGII, DEMASCAREA PERSEVERENTA A şi ale altor ţări care au scuiurat jugul monopoliştilor, HOTARIREA UNANIMA A ADUNĂRII GENERALE
Actualul stadiu a! lucrurilor evidenţiază necesitatea ORICĂROR ACŢIUNI ALE CERCURILOR IMPERIA să-şi cucerească libertatea şi să-şi consolideze inde CA DECLARAŢIA CU PRIVIRE LA ACORDAREA
imperioasă a unor eforturi susţinute din partea tuturor Dar aşa cum s-a subliniat nu odată, deşi natura LISTE CARE LOVESC IN INTERESELE PAGII, IN pendenţa. INDEPENDENŢEI ŢĂRILOR ŞI POPOARELOR CO
statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, fie agresivă a imperialismului nu s-a schimbat, în epoca DEPENDENŢEI Şl LIBERTĂŢII POPOARELOR. LONIALE SA FIE DEZBĂTUTĂ IN ŞEDINŢA PLE
ele mari sau mici, pentru a urni din punctul mort noastră au intervenit alte schimbări — şi anume s-a Mă refer înainte de toate la situaţia din Gongo, la NARĂ REPREZINTĂ O MARE VICTORIE A FORŢE
problema dezarmării. schimbat natura raportului de forţe în lume. Forţele ESTE NECESAR CA FORŢELE PĂCII SA SE problema algeriană, la acţiunile agresive ale S.U.A. LOR CARE LUPTĂ PENTRU LICHIDAREA COLO
care se contrapun imperialismului sînt capabile să UNEASCĂ INTR-UN FRONT LARG, SA-Ş1 CONCEN împotriva Gubei. NIALISMULUI ŞI PENTRU PACE.
REALIZAREA DEZARMĂRII SE IMPUNE 6A O zădărnicească uneltirile cercurilor agresive, să pre- TREZE EFORTURILE SPRE ÎNFĂPTUIREA PRAC
PROBLEMA DE ÎNSEMNĂTATE VITALA, IN RE întîmpine dezlănţuirea războiului. TICĂ A MĂSURILOR DE NATURĂ SA ASIGURE In Gongo colonialiştii belgieni, cu sprijinul făţiş al Fireşte, nr fi o naivitate să se considere după acest
ZOLVAREA GAREIA TOATE TARILE DE PF, PLA* CONSOLIDAREA PAGII, CORESPUNZĂTOR CU NĂ celorlalte puteri occidentale în frunte cu S.U.A., folo-
NETA NOASTRĂ, FĂRĂ DEOSEBIRE DE OR1N- Pentru marxişti-leninişti nu încape nici o îndoială ZUINŢĂ ARZĂTOARE A TUTUROR POPOARELOR, sindu-se de serviciile secretarului general al O.N.U., vot că imperialiştii şi-au schimbat peste noapte poziţia
DUIRE SOCIAL-POL1TIGA, TOATE POPOARELE că în cazul cînd imperialiştii s-ar încumeta să dez şi ale aparatului său, încearcă să înăbuşe lupta po de fond ; trebuie să ne aşteptăm la noi încercări în
SINT LA FEL DE INTERESATE. CU CONŞTIINŢA A ÎNTREGII UMANITĂŢI! (Aplauze puternice). porului congolez pentru scuturarea definitivă a jugului verşunate. din partea lor de a împiedica adoptarea unor
ÎNALTEI RĂSPUNDERI PENTRU SOARTA OMENI colonial, să submineze independenţa şi integritatea te hotărîri concrete, practice, în această problemă. Delega
RII, TOATE POPOARELE - DIN ŢĂRILE SOCIA Abolirea totală a colonialismului— ritorială a sfatului abia constituit, spre a menţine bo ţiile ţarilor socialiste şi ale celorlalte state care se pro
LISTE, DIN ŢĂRILE NEUTRE, DIN LUMEA GA- o necesitate urgentă găţiile ţării sub dominaţia monopolurilor. nunţă ferm pentru abolirea totală a colonialismului ver
PITALISTĂ - SINT CHEMATE SA-Ş1 UNEASCĂ trebui să dea dovadă de o ascuţită vigilenţă, de energie
EFORTURILE PENTRU A OPRI MINA INCENDIA Tovarăşi, să împiedice discutarea serioasă.a problemei lichidării Dezbaterea- generală a demonstrat izolarea în care neobosită pentru a dejuca orice manevre ale colonialiş
TORILOR ŞI A PREVENI O CATASTROFA ATO colonialismului. Străduindu-se din răsputeri să absolve ¦se găsesc puterile colonialiste în -problema Gongo-ultti, tilor şi sprijinitorilor lor — atît în cadrul Organizaţiei
MICA. PF, DEASUPRA ORICĂROR DEOSEBIRI DE Propunerea Uniunii Sovietice privind lichidarea to colonialismul de răspunderea jafului şi crimelor săvîr- condamnarea severă de către ţările socialiste şi de Naţiunilor Unite, cît şi în afara ei. Numai prin unirea
CONCEPŢII SAU ORIENTARE POLITICA, ACEASTA tală şi neîntîrziată a regimului colonial, sub toate şite asupra popoarelor înrobite, ei au făcut repetate către un mare număr de ţări din Africa şi Asia a unel eforturilor tuturor popoarelor şi ţărilor iubitoare de li
ESTE O CHESTIUNE A ÎNTREGII UMANITĂŢI- formele şi manifestările sale, a produ3 o adîncă im încercări de a repune în circulaţie clişeele uzate des tirilor imperialiste. bertate şi pace se va obţine desfiinţarea totală şi ime
presie atît în cadrul G-N.U. cit şi în afara acestei pre „misiunea civilizatoare" a statelor colonialiste, diată a robiei coloniale.
(Aplauze puternice). organizaţii. despre „generozitatea“ acestora, care ar face „inu Guvernul romîn consideră că Adunarea Generală,
tilă" intervenţia O.N.U. dacă vrea să-şi îndeplinească cu adevărat sarcinile In acest context trebuie abordată şi problema ajuto
De aceea este pe deplin justificată propunerea făcută Istoria a condamnat definitiv şi fără drept de apel ce-i revin potrivit Cartei, are datoria să ia măsuri con rului pentru dezvoltarea economică a ţărilor coloniale
de guvernul sovietic de a .se convoca în nurlie sau colonialismul, — şi nu încape nici o îndoială că ulti Ce a însemnat în realitate „misiunea civilizatoare" crete pentru a se pline capăt intervenţiei imperialiste sau a fostelor colonii.
aprilie anul viitor în Europa o sesiune specială a mele sale vestigii vor fi inevitabil lichidate de mersul a puterilor colonialiste ? Ea a însemnat supraproiitur! în treburile interne ale poporului congolez, restabilin-
Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, înainte al omenirii. Abolirea totală a colonialismului imense pentru puterile coloniale, avuţii fabuloase obţi du-se în funcţiile lor parlamentul şi guvernul central Fireşte că un asemenea ajutor, pentru a răspunde eu
consacrată exclusiv problemei dezarmării, cu partici a devenit o necesitate obiectivă urgentă în viaţa po nute prin jaf făţiş, exploatarea sîngeroasă a popoare legal desemnat de acesta, corespunzător intereselor adevărat intereselor popoarelor din aceste ţări, trebuie
parea şefilor de state sau de guverne. Gonvccarea unei poarelor, ea marchează una din cotiturile iezvoltării lor coloniale, transformarea ţârilor lor în surse de ma întăririi independenţei naţionale şi apărării integrităţii
asemenea sesiuni ar crea condiţii mult mai propice societăţii umane, analoagă, prin importanţa sa, cu terii prime şi mînă de lucru aproape gratuită, batjo să fie lipsit de orice condiţii politice şi să fie efectiv în
pentru dezbaterea acestei probleme atît de complexe desfiinţarea sclaviei sau cu alte asemenea momente corirea demnităţii umane şi menţinerea populaţiei Ia teritoriale a Republicii Congo. (Aplauze puternice). dreptat spre necesităţile dezvoltării economice. Tocmai
decît sesiunile obişnuite. Adoptarea de către sesiunea de răscruce ale istoriei. un stadiu de înapoiere şi mizerie care ameninţă însăş' acestea sînt caracteristicile ajutorului dezinteresat pe
extraordinară a principiilor călăuzitoare ale dezarmării fiinţa ei biologică. Avem convingerea că poporul congolez va birui care-1 acordă Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socia
ar permite apoi conducătorilor de state să îndrume Propunerea guvernului sovietic a ilustrat din nou complotul imperialiştilor şi agenţilor lor şi îşi va o- liste tinerelor state independente — în contrast cu aşa-
n mod just, potrivit intereselor generale ale popoa roiul ţărilor socialiste ca port-drapel al cauzei libertăţii Colonialiştii au susţinut, în intervenţiile lor, că cupa locul, pe deplin meritat, în comunitatea naţiu zisul ajutor american îndreptat în cea mal mare parte
relor, activitatea Comitetului celor 15 state, a cărui şi progresului, ca militante hotărîte şi consecvente îm popoarele coloniale n-ar fi încă pregătite să se con nilor libere. EI se poate bizui pe solidaritatea statelor
înfiinţare a fost propusă de U.R.S.S. corespunzător cu potriva oricăror forme ie opresiune politică şi de je ducă singure, că ele ar trebui să se „maturizeze", să-şi socialiste, a statelor care au scuturat jugul colonial, a spre scopuri militare.
rerinţele reprezentării juste a tuturor grupelor de state. fuire economică a popoarelor, ca reazem sigur şi de creeze cadrele proprii necesare. tuturor ţărilor şi popoarelor iubitoare de pace şi liber Problema lichidării colonialismului şi a urmărilor
nădejde al luptei acestora pentru independenţă, pentru tate.
Pentru îmbunătăţirea situaţiei internaţionale are o dreptul lor inalienabil la o viaţă civilizată şi demnă. Să ne fie însă permis să întrebăm : dar cine dacă sale este strîns legată de ansamblul problemelor vieţii
considerabilă însemnătate propunerea guvernului so nu tocmai puterile coloniale poartă răspunderea pentru In aceste zile se împlinesc şase ani de cînd poporul internaţionale actuale, şi în primul rînd de problema
vietic privind organizarea, Ia începutul anului viitor, (Aplauze). această „lipsă de maturitate", cine a împiedicat şi îm algerian luptă cu arma în mînă pentru dreptul de dezarmării generale şi totale. Nevoile uriaşe ale ţărilor
a unei întîiniri la nivel înalt în vederea realizării unui piedică popoarele coloniale să-şi organizeze o viaţă a-şi determina singur destinele în conformitate cu pro slab dezvoltate pentru lichidarea urmărilor dominaţiei
acord pentru încheierea Tratatului de pace cu Ger CONŞTIINŢA OMENIRII NU POATE TOLERA CA liberă şi independentă ? priile sale interese, şase ani de cînd colonialiştii re coloniale cer şi mai imperios eliberarea fondurilor iro
mania şi rezolvarea pe această bază, a problemei Berli IN ZILELE NOASTRE, IN EPOGA UNEI MINUNATE fuză să-i acorde acest drept, duc împotriva lui un site azi pentru cheltuieli militare.
nului occidental. ÎNFLORIRI A GENIULUI UMAN, SA MAI DĂINUIE Am putut vedea cum au sprijinit colonialiştii „ma război sîngeros. care provoacă pierderi grele atît po
ASEMENEA RĂMĂŞIŢE BARBARE CA ROBIA CO turizarea“ fostelor popoare subjugate, din zguduitoarele porului algerian, cît şi poporului francez. A devenit In faţa popoarelor coloniale, ca şi a celor care păşesc
înfăptuirea dezarmării generale şi totale, însănăto LONIALĂ, SURSĂ PERMANENTA DE PRIMEJDII revelaţii ale reprezentanţilor acestora, făcute atît de evident că prelungirea acestui război nu poate aduce acum pe calea dezvoltării independente stau încă ne
şirea climatului internaţional cer popoarelor vigilenţă, PENTRU PACEA POPOARELOR. la tribuna O.N.U. Cît şi cu prilejul contactelor perso Franţei decît înfrîngeri politice şi militare. Traduce numărate greutăţi şi probleme complexe. In rezolvarea
combativitate, feimitate în lupta pentru zădărnicirea nale pe care le-am avut cu dînşii. Inexistenţa aproape rea în viaţă a principiului autodeterminării în Algeria acestora ele se sprijină nu numai pe resursele şi capa
uneltirilor cercurilor agresive, pentru a impune un Mai bine de 100 de milioane de oameni, reprezen- totală a industriei, agricultură primitivă, mortalitate ar fi de aceea nu numai spre binele poporului algerian, cităţile proprii, ci şi pe sprijinul tuturor forţelor păcii
curs al evenimentelor favorabil întăririi păcii. tînd zeci de popoare, sînt încă siliţi să suporte jugul ridicată, analfabetism, lipsă de tehnicieni, medici, în dar ar răspunde în acelaşi- timp intereselor poporului şi progresului.
stăpîniril coloniale. Deşi au trecut 15 ani de la adop văţători şi în general absenţa aproape completă de francez prieten, intereselor de pace ale tuturor po
întrebarea pe care şi-o pun în prezent milioanele tarea Gartei Naţiunilor Uniţe, din 11 teritorii aflate cadre naţionale, iată ce piedici grele trebuie să în poarelor. Nu este departe vremea, tovarăşi, cînd lupta popoa
de oameni din întreaga lume este: care sînt perspec atunci sub tutelă numai 4 au căpătat independenţa. vingă noile state care pornesc pe drumul dezvoltării relor va şterge definitiv de pe suprafaţa pămîntului
tivele de viitor ale relaţiilor internaţionale ? Există în Teritorii dintre cefe mai mari, ca Tanganica, Ruanda independente după ce au scuturat jugul dominaţiei orice urmă a robiei coloniale, a dominaţiei unui stat
vremea noastră posibilităţi practice de a se înfăptui Urundi sau Noua Guinee, sînt şi azi rămase sub colonialiste. asupra altuia. Toate popoarele consideră ca o datorie
dezarmarea şi a se asigura omenirii o pace trainică ? acest regim.
Abia acum popoarele acestor ţări capătă posibilitatea a lor să contribuie din toate puterile la apropierea cît
Convingerea noastră profundă este că există aseme Curge încă .sîngele popoarelor în Rhodesia, Angola, reală de a purcede la lichidarea înapoierii economice
nea posibilităţi, există perspectiva certă a transfor Mozambie, Nyassaland, Kenya şi Oman. In acesta din şi culturale, la organizarea vieţii lor politice. Reali mai grabnică a acestui moment istoric în mersul îna
urmă, situaţia a devenit atît de serioasă îneît, la ce tăţile acestor ţări demonstrează că nu sub biciul asu
mării lor în realitate. (Aplauze). Această convin rerea unui grup de ţări arabe, sprijinită de ţările so pritorului poate un popor să înveţe să se autoadmi inte al omenirii pe calea progresului I (Aplauze pu
cialiste, problema Omanului a fost înscrisă pe ordinea nistreze : numai eliberarea totală de dominaţie străină ternice).
gere nu se bazează, evident, pe speranţa că imperia de zi a actualei sesiuni a Adunării Generale. îi creează posibilitatea de a-şi făuri o viaţă prosperă
lismul va deveni pacific, că milifariştii vor deveni Structura O. N. U. trebuie să reîiecte
prieteni ai păcii. Ea se bazează pe aprecierea rea Ridicind; problema abolirii depline a colonialismului prin luptă şi muncă proprie. (Aplauze). realităţile lumii contemporane
listă, marxist-leninistă, a raportului de forţe din lumea şi demons.trînd necesitatea examinării ei cu toată răs
contemporană şi a direcţiei în care evoluează acest punderea în plenul Adunării Generale, ţările socialiste Reprezentanţii puterilor coloniale au declarat cu Tovarăşi, a fost încălcat, nu odată în defavoarea ţărilor socia
au ¦cerut ¦O.N.U. să joace un rol activ în apărarea ipocrizie in faţa Adunării că acestea ar fi acordat de liste, principiul justei repartizări geografice a locurilor
raport. libertăţii, şi independenţei popoarelor — conform ţelu bună voie, libertate fostelor lor posesiuni coloniale. Printre problemele importante care au reţinut atenţia de membru nepermanent în Consiliul de Securitate.
ANALIZAREA REALITĂŢILOR CONTEMPORANE rilor şi principiilor Gartei cit şi intereselor păcii şi actualei sesiuni a fost şi aceea a îmbunătăţirii şi per
securităţii în întreaga lume. Este lesne de închipuit efectul unor asemenea afir fecţionării activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Funcţia de. secretar general s-a aflat întotdeauna în
DEMONSTREAZĂ FĂRĂ PUTINŢĂ DE TĂGADA SU maţii rostite într-o sală, în care erau de faţă reprezen mîinile unei persoane legale de grupul puterilor occi
PERIORITATEA CRESC!NDĂ A FORŢELOR PĂCII In intervenţiile lor reprezentanţii ţărilor socialiste tanţii unor state care luptă şi acum din greu. pentru Structura organelor O.N.U. trebuie să reflecte reali dentale. Datorită acestui fapt, în locul aplicării în spi
Şl PROGRESULUI ASUPRA FORŢELOR RĂZBOIU au smuls vălurile cu care purtătorii de cuvîrit ai im înlăturarea urmărilor acestei „generozităţi“, unde erau tăţile lumii contemporane ; de aceasta depinde capaci ritul deplinei obiectivităţi a hotărîrilor Adunării Gene
LUI Şi AGRESIUNII. IAR ACEASTA SUPERIORI perialismului încercau să acopere sălbâtăcia asupririi - prezenţi conducători ca Nehru, Sukarno, Nkrumah, care tatea ei de a lua hotărîri oare să servească interesele rale şi ale Consiliului de Securitate, secretarul general
TATE’ CONSTITUIE FACTORUL HOTAR1TOR PEN au suferit ani grei de temniţă pentru participarea la tuturor statelor, de a acţiona eficace în rezolvarea ma a jucat de multe ori rolul de simplă unealtă a politicii
TRU PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII VIEŢII IN coloniale, au relevat însemnătatea uriaşă 'pe care ar lupta de eliberare naţională şi au putut cunoaşte astfel, rilor probleme la ordinea zilei şi în promovarea relaţi puterilor occidentale. Concludent în această privinţă este
avea-o pentru dezvoltarea vieţii internaţionale adopta nemijlocit, „înţelegerea“ colonialiştilor pentru aspira ilor de pace şi colaborare internaţională. cazul actualului secretar general, dl. Hammarskjoeld, a
TERNATIONALE. rea Declaraţiei cu privire Ia acordarea independenţei ţiile de libertate ale popoarelor asuprite ! cărui acţiune arbitrară şi unilaterală în Congo a de
TRĂSĂTURĂ CARACTERISTICA FUNDAMENTALA ţărilor şi popoarelor coloniale. Propunerile judicioase făcute în acest scop de Uniu naturat flagrant hotărîrile Consiliului de Securitate, în
Adevărul, pe care nimeni nu-1 poate ascunde sau nea Sovietică au produs însă o reacţie plină de furie din favoarea intereselor puterilor colonialiste şi contrar ce
A TIMPULUI NOSTRU CONSTA TOCMAI IN ACEEA Au fost impresionante anunţările, rostite de repre deforma, este că nici un popor nu şi-a dobîndit liber partea reprezentanţilor Statelor Unite şi aliaţilor lor. rinţelor consolidării independendenţei naţionale a po
CĂ DESFĂŞURAREA EVENIMENTELOR NU MAI zentanţii popoarelor, din Africa şi Asia, care au purtat tatea din generozitatea dezinteresată a colonialiştilor. Răstălmăcind cu rea credinţă aceste propuneri, făcînd porului congolez.
ESTE DETERMINATA DE IMPERIALISM. ACESTA Adevărul este că independenţa fiecăruia din fostele din alb negru, aceştia au încercat să înfăţişeze măsurile
NU MAI ESTE ASTĂZI ATOTPUTERNIC : IMPER1A- vreme îndelungată jugul puterilor coloniale ,şi care state coloniale este rezultatul luptei indîrjite a popoa preconizate în scopul întăririi organizaţiei ca tinzînd Era de aşteptat ca reprezentanţii puterilor occiden
LIS.MULU! I SE OPUN ASTĂZI FORŢE URIAŞE luptă din greu pentru a şterge urmările, nefaste ale relor care au vărsat şiroaie de sînge şi au dat grele „să distrugă“ O.N.U., „să-i submineze“ temeliile. tale să opună rezistenţă propunerilor îndreptate spre
IN CONTINUA CREŞTERE, CAPABILE SA ZĂGĂ jertfe pentru aceasta ! curmarea acestor stări de lucruri nedrepte şi prolund
ZUIASCĂ RĂZBOIUL ŞI SĂ IMPUNĂ O PACE DU acestuia, Delegaţi ai statelor afro-asiatice — al căror Cum se explică această reacţie ? dăunătoare pentru însăşi viaţa organizaţiei. Statele i'Jnite
număr se ridică azi la aproape jumătaie din numărul Numai datorită creşterii impetuoase a mişcării de nu doresc îmbunătăţirea structurii O.N.U. tocmai pentru
RABILĂ. (Aplauze puternice). total al statelor membre a]e O.N.U-. — au rostit cu eliberare, ridicării la luptă a popoarelor coloniale, De la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, S.U.A., ca văd în aceasta o primejduire a privilegiilor pe care
vinte de aspră condamnare a imperialismului asupritor. noilor stări de lucruri din lume, schimbării raportului profitînd de raportul de forţe existent pe atunci în a- le deţin în această organizaţie.
Rolul hotăritor în această privinţă îl are existenţa de forţe pe arena mondială în defavoarea imperialis ceastă organizaţie şi de situaţia lor dominantă în lu
şi dezvoltarea sistemului mondial al socialismului, cu Cu deosebită vigoare a răsunat de la tribuna Adu mului, puterile colonialiste sînt azi nevoite să acorde mea capitalistă, şi-au asigurat în cadrul O.N.U. o po Dar timpurile s-au schimbat, realităţile din viaţa
gigantica sa forţă materială, cu capacitatea sa uriaşă nării Generale avertismentul rostit de proeminenţi con independenţă unor ţări pe care le-au asuprit crîncen ziţie privilegiată care le-a permis să o folosească în in internaţională sînt cu totul altele decît în 1945.
de° apărare şi ripostă faţă de orice tentative agresive ducători din ţările descătuşate ale Asiei şi Africii: „Gît teresele cercurilor agresive americane şi ale blocurilor
ale imperialismului, cu imensa putere de atracţie pe timp mai există în Africa şi Asia vreun petec de pă- cît timp au putut. militare de sub egida lor. Sînt cunoscute numeroase ca In perioada care s-a scurs de atunci a crescut consi
mînt sub dominaţie străină, nu poate exista linişte şi zuri în care steagul O.N.U. a servit pentru a acoperi
Şi, faptele arată că chiar •şi în aceste împrejurări acte agresive şi acţiuni de război rece ale S.U.A., in derabil ponderea statelor socialiste în viaţa internaţio
siguranţă în lume“. tervenţii ale acestora în treburile interne îndreptate
puterile colonialiste încearcă pe toate căile să-şi men împotriva unor alte state suverane. nală. In 154o nu existau decît două ţări socialiste:
Cum era şi de aşteptat, reprezentanţii puterilor impe
Pentru situaţia care s-a creat la O.N.U. este carac U.R.S.S. şi R. P. Aăongolă, astăzi există un sistem mon
rialiste au încercat în fel şi chip să abată atenţia şi
teristic că la nici una din sesiunile Adunării Generale dial socialist, cu o populaţie de peste un miliard de
locul de preşedinte nu a fost ocupat de un reprezentant oameni, mai mult de 1/3 din populaţia globului, şi care
at unei ţări socialiste. Datorită presiunilor Statelor Unite,. (Continuare în pag. 3-a)
