Page 15 - 1960-11
P. 15
Nr. 1823 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
state neutre, deşi unele propuneri făcute de acestea di viaţa a zeci de mii de fii ai săi, că în Algeria au nopoluri gigantice, profitoare ale comenzilor de arma mărilor profunde şi al marilor realizări obţinute de
feră de ale ţărilor socialiste.
fost trimişi peste 750 de mii de soldaţi francezi, — ment. Şi, merită să amintim în această ordine de oamenii muncii din ţara noastră.
Alenţinerea actualelor stări de lucruri, care nu ţin
Expunerea tovarăşului seama de realităţi, nu ar putea să ducă decît Ia submi că pentru acest război Franţa cheltuieşte zilnic circa idei, că ziua sosirii vasului „Baltika“ a fost marcată După , cum ştiţi, ieri s-au încheiat lucrările Ple
narea temeliilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Avem
Sheorghe Oheorghiu-Oej convingerea că în ciuda obstacolelor pe care le-ar mai 3 miliarde de franci ? Nici o diversiune nu-i poate printr-o scădere sensibilă a valorilor de la Bursa de narei C.C. al P.M.R., care a analizat rezultatele înde
ridica adversarii colaborării internaţionale, viaţa însăşi
(Urmare din pag. 2-a). va impune modificările cerute de necesităţile consolidării scoate pe colonialiştii francezi din mlaştina în care la New York. Dar cursa înarmărilor n-a avut nici pe plinirii planului de stat pe 1960 şi a adoptat planul
acestei organizaţii, sporirii prestigiului şi rolului ei ca
reprezintă o uriaşă forţă economică şi politică, în ne instrument de menţinere a păcii, de dezvoltare a coope i-a adus propria lor politică, condamnată cu asprime departe acel efect salutar asupra economiei ameri dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1961.
rării internaţionale,
contenită creştere. de cele mai largi mase ale poporului francez iubitor cane pe care î] promiteau apologeţii politicii de „ba Am început cu bine, sau, cum se spune, am păşit
In acelaşi răstimp s-au eliberat din cătuşele colo In cadrul sesiunii s-a ridicat de către reprezentanţii
unui şir de state şi problema schimbării sediului O.N.U. de libertate, de minţile sale cele mai luminate 1 lansare pe marginea prăpastiei războiului“. Aceasta cu dreptul în realizarea planului de 6 ani adoptat
nialismului aproximativ 1 miliard 500 milioane de oa Măsurile de şicanare ale autorităţilor americane faţă face ca şi în rîndurile unei părţi a burgheziei să se de Congresul partidului. Avem convingerea fermă că
meni ; pe ruinele imperiilor coloniale s-au format zeci de delegaţiile ţărilor socialiste şi ale altor ţări iubi Aşa cum am mai arătat, Republica Populară Ro facă auzite tot mai des păreri favorabile promovării oamenii muncii din ţara noastră, conduşi de partid,
de state naţionale, care joacă un rol propriu, tot mai toare de pace ca, de pildă, Cuba, provocaţiile puse la mînă, împreună cu toate ţările iubitoare de pace şi unor relaţii de coexistenţă paşnică, extinderii legă vor îndeplini cu succes prevederile planului pe 1961,
activ în politica mondială. cale cu ajutorul unor huligani fascişti, discriminările ra- libertate, sprijină cu adîncă simpatie lupta dreaptă a turilor economice cu ţările socialiste. In interesul dezvoltării mai departe a economiei na
si ale cărora le-au căzut victimă reprezentanţi ai unor poporului algerian pentru dreptul de a-şi hotărî soarta ţionale, ridicării bunăstării celor ce muncesc, pen
In lume şi la O.N.U. există în prezent trei grupuri ţări africane, toate aceste fapte, tipice pentru atmosfera corespunzător cu voinţa s a ! Dacă asemenea tendinţe, — şi nu tendinţele spre tru victoria deplină a socialismului în ţara noas
de state : statele socialiste, statele neutre şi state apar- şi moravurile din mult lăudata „lume liberă“, au pro stimularea războiului rece şi a politicii de forţă, —
ţinînd alianţelor occidentale. dus o impresie penibilă şi au stîrnit indignarea a nume Să se pună capăt sîngerosului şi inumanului război ar prevala în orientarea guvernului S.U.A., aceasta tră. (Aplauze puternice, repetate).
roase delegaţii. Ele arată că New Yorkul nu este un loc dus împotriva poporului algerian de către colonialişti 1 ar corespunde, fără îndoială, intereselor colaborării
Organizaţia Naţiunilor Unite îşi va putea îndeplini potrivit pentru un for internaţional cum este O. N. U. Poporul algerian trebuie să se bucure de libertate internaţionale şi consolidării păcii. Peste puţine zile omenirea muncitoare va săr
cu succes sarcinile ce îi revin numai dacă în organele Apare necesar să se examineze problema găsirii unui bători cea de-a 43-a aniversare a Marii Revoluţii
ei se vor asigura condiţii de reală egalitate tuturor celor alt sediu pentru O.N.U. într-o ţară unde să fie asi totală l (Aplauze puternice). Trebuie să adaug că oamenii simpli din S.U.A., în Socialiste din Octombrie. Uniunea Sovietică, făurită
trei grupări de state. gurate acestei organizaţii condiţii potrivite pentru des măsura posibilităţilor restrînse pe care le-am avut în focul acestei măreţe revoluţii, intîmpină aniversa
făşurarea unei activităţi constructive. In Statele Unite ale Americii, unde campania de de a-i întîlni, au avut o atitudine de simpatie şi prie rea ei prin noi victorii pe tărîmul construirii comu
Această necesitate se impune, în primul rînd, pentru alegeri prezidenţiale este în toi, cei doi candidaţi Ia tenie faţă de delegaţia noastră. nismului. Numai în ultimii 15 ani producţia in
Consiliul de Securitate. Poate fi considerată normală O problemă fundamentală a cărei rezolvare este im preşedinţie se supralititează şi ei în declaraţii de dra dustrială a Uniunii Sovietice a crescut de 6 ori. U-
situaţia actuală, cînd printre membrii permanenţi ai perios cerută de însuşi principiul larg recunoscut al goste pentru „libertatea ţărilor socialiste“ — deşi nu Emoţionantă a fost întîlnirea delegaţilor noştri cu
Consiliului de Securitate nu se numără nici unul din universalităţii O.NjU. este grabnica restabilire a drep le-ar fi de loc greu să găsească obiective mult mai romînii americani. niunea Sovietică a întrecut toate statele capitaliste
tre marile state neutre din Asia şi Africa ? Oare pe ce turilor legitime ale R. P. Chineze. Din O.N.U. fac parte apropiate, de pildă chiar pe continentul american, din Europa şi se îndreaptă cu paşi repezi spre pri
ternei state mari ca India sau Indonezia, cu zeci şi 99 de state mari şi mici, cu orînduiri social-politice di pentru a-şi exercita dragostea pentru libertatea al Printre aceştia se aflau intelectuali, oameni de a- mul loc din lume în ce priveşte volumul producţiei
Sute de milioane de locuitori, nu fac parte dintre mem ferite şi poziţii deosebite în politica lor externă. In ace tor popoare. faceri, conducători ai bisericii romîne ortodoxe din industriale. Mari realizări a obţinut agricultura so
brii permanenţi ai Consiliului de Securitate? laşi timp, R. P. Chineză, cu cei peste 600 de milioane S.U.A., muncitori, meseriaşi şi funcţionari, oameni vietică. Producţia ei globală a crescut in ultimii 6
de locuitori ai săi, nu este reprezentată la O.N.U., iar Nu este greu de înţeles proasta dispoziţie a celor în vîrstă care au trăit primii ani ai vieţii în Romînia, ani cu 50 la sută. Creşte neîncetat nivelul de trai al
Acelaşi principiu al reprezentării egale a celor trei locul ei este uzurpat de un guvern fantomă care nu se doi candidaţi la scaunul prezidenţial. Nu am de loc precum şi alţii mai tineri, născuţi în S.U.A. ; cu toţii oamenilor sovietici, se îmbunătăţesc condiţiile lor de
grupări de state trebuie aplicat şi structurii organelor reprezintă decît pe el însuşi şi, mai ales, pe stăpînii săi intenţia să mă amestec, în vreo formă, în campania n-au uitat de ţara de baştină a lor sau a părinţi muncă şi de viaţă.
executive ale O.N.U. Adoptarea propunerii Uniunii So Imperialişti. In cadrul discuţiei privind problema re electorală din Statele Unite. Mă voi referi doar la lor lor, urmăresc cu adine interes evenimentele din
vietic: ca Secretariatul să fie constituit din trei repre prezentării Chinei, majoritatea covîrşitoare a vorbito relatările oamenilor politici, ale experţilor economici, Republica Populară Romînă, se bucură de succesele ei. Impresionantele realizări ale Uniunii Sovietice in
zen ta ţi, cîte unul din partea fiecărui grup de state, ar rilor — reprezentanţi aî unor state din Asia, Africa, ale organelor dc presă aparţiriînd ambelor partide domeniul cuceririi cosmosului, ca şi în alte ramuri
pune capăt situaţiei actuale în care secretarul general America Latină precum şi ai unor state capitaliste din politice burgheze din Statele Unite — democrat şi Ei au ascultat cu nesaţ răspunsurile pe care le-am ale ştiinţei şl tehnicii, unde ea şi-a cucerit întîietatea
serveşte practio politica unui singur grup de ţări — pu republican. dat numeroaselor lor întrebări privind dezvoltarea e- pe scară mondială, stirnesc admiraţie în întreaga lume.
terile occidentale — ar crea condiţiile necesare de obiec. Europa occidentală ca Danemarca şi Irlanda — s-au conomiei şi culturii noastre, viaţa publică în Repu
tivitate în activitatea aparatului O.N.U. pronunţat pentru recunoaşterea dreptului legitim al R. P. Aşa cum reiese din aceste relatări, sarcina celor blica Populară. Romînă, relaţiile sale externe. Aceste victorii Uniunea Sovietică Ie datorează con
Chineze de a fi reprezentată în O.N.U. Mulţi delegaţi doi candidaţi nu este de loc uşoară. Intr-adevăr nu e ducerii leniniste, ferme şi înţelepte a Comitetului Cen
Grearea unor asemenea condiţii devine cu atît mai au arătat, pe bună dreptate, că participarea R. P. Chi uşor şi nici simplu să te prezinţi în faţa alegătorilor, Pe drumul de întoarcere în patrie, ne-atn folosit tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, par
presantă cu cît cresc răspunderile O.N.U. în rezolvarea neze este imperios necesară pentru rezolvarea proble fără să ai vreun program de măsuri concrete pen de trecerea noastră prin Franţa şi Austria pentru a tid a cărui activitate constituie o pildă însufieţi-
principalelor probleme internaţionale. Se ştie că forţele mei dezarmării şi a altor probleme internaţionale vitale. tru rezolvarea problemelor stringente ale ţării. Nu stabili unele contacte cu reprezentanţi ai vieţii e- toare şi un înalt îndreptar pentru toate partidele mar-
armate internaţionale, prevăzute a fi organizate în ca este uşor să înfrunţi judecata alegătorilor cînd sem conomice, politice, culturale.
zul înfăptuirii dezarmării generale şi totale, ar urma să Votul obţinut la limită, prin care s-a amîn'at şi de nele unei noi crize economice bat la uşă, cînd industria xist-leniniste din lume. (Aplauze puternice).
fie folosite pe baza hotărîrilor Consiliului de Securitate, astă dată discutarea şi rezolvarea problemei reprezen metalurgică nu foloseşte decît 53 Ia sută din capaci In Franţa ne-am întilnit ca membri ai grupurilor
îşi închipuie însă cineva că statele socialiste vor ac tării Chinei, a arătat că tot mai multe state membre ale tatea ei de producţie, iar cea a automobilelor chiar parlamentare franco-romîne din Adunarea Naţională Mari realizări în domeniul dezvoltării economiei,
cepta să contribuie la crearea acestor forţe internaţio O.N.U. refuză să susţină poziţia absurdă şi nerealistă şi Senat, ca şi cu alte personalităţi ale vieţii politice, culturii, ridicării nivelului de trai au obţinut şi cele
nale atîta timp cît nu vor exista garanţii serioase că ele de ignorare a Chinei populare. Comentînd acest vot, mai puţin, antrcnînd la stagnare alte ramuri ale e- economice şi culturale. Şi aici am constatat dorinţa lalte ţări ale lagărului socialist. Aceste rezultate re
nu vor fi folosite în scopuri contrare intereselor păcii ? oameni politici şi presa americană l-au apreciat ca o conomiei; cînd şomerii se numără cu milioanele, o de consolidare şi dezvoltare a relaţiilor, în spiritul flectă uriaşele progrese ale socialismului în epoca
înfrîngere pentru S.U.A. şi ca un semn că falimentul mare parte a acestora fiind pe drumuri, fără iucru prieteniei tradiţionale dintre poporul romîn şi cel inaugurată prin Marea Revoluţie Socialistă din Oc
Trebuie arătat că în ciuda campaniei de dezorien deplin al încercărilor lor de a ţine R. P. Chineză în de doi ani şi de peste doi ani, cînd, aşa cum a măr francez. tombrie. Ele sînt urmărite cu profundă simpatie de
tare duse de puterile occidentale, necesitatea reexami afara O.N.U. este iminent. turisit chiar unul din candidaţi, 17 milioane de băr oamenii muticii din toate ţările, constituind cel mai
nării structurii G.N.U. a fost recunoscută de o serie de baţi şi femei din S.U.A. se culcă flămînzi în fiecare După cum ştiţi, în drum spre ţară, ne-am oprit şi puternic argument în favoarea ideilor socialismului şi
.seară. la Viena. Aci am avut convorbiri deosebit de inte comunismului.
Activitatea delegaţiei R.P. Romîne la O.N.U.— resante şi cordiale cu cancelarul Raab, vicecancela
expresie a voinţei ferme de pace Şi, la toate acestea, s-a mai adăugat şi sesiunea rul Pittermann şi cu alţi oameni de stat, de afaceri, Nu este deloc întîmplător că oameni de stat, eco
a poporului romîn O.N.U-, cea mai vie şi mai frăiuîntată din cîte a de cultură din Austria. Intre noi şi conducătorii aus- nomişti, presa din ţările capitaliste se preocupă atît de
cunoscut O.N.U., cu noianul ei de probleme toarte triaci — sîntem bucuroşi s-o declarăm — există un intens în ultimii ani de datele comparative ale evo
Tovarăşi, inte, dl. Averoff şi-a exprimat nemulţumirea în legătură puţin plăcute pentru imperialişti. Pe toată perioada punct de vedere comun într-o problemă foarte impor luţiei economice în lumea capitalistă şi în lumea so
cu deosebirea pe care o facem între poziţia guvernului cît a durat dezbaterea generală, campania alegerilor tantă — şi anume că dezvoltarea relaţiilor econo cialistă. Tot mai des se fac auzite din jagărul capi
In cadrul activităţii sale la Adunarea Generală dele greo şi cea a opiniei publice din Grecia faţă de pro prezidenţiale din S.U.A. a trecut pe planul al doilea-, mice formează o bază solidă pentru apropierea între talist mărturisiri silite privind victoriile pe care le re
gaţia noastră a precizat public poziţia Republicii Popu blema colaborării înterbalcanice. iar pe primul plan ai atenţiei opiniei publice ame state. După cum s-a exprimat plastic vicecancelarul purtează lumea socialistă în întrecerea paşnică cu ca
lare Romîne faţă de principalele probleme internaţionale ricane s-au impus problemele dezbătute în sesiunea Pittermann, schimburile economice constituie punţi pitalismul şi care demonstrează în faţa întregii lumi
actuale în cuvîntarea ţinută în cadrul discuţiei gene Noi nu dorim să ne amestecăm în treburile interne 0 . N.U. Şi, odată cu aceasta, au apărut pe primul trainice de apropiere între popoare, pe care pot merge
rale, în intervenţiile rostite în şedinţa plenară şi în Co ale Greciei. Dar este de notorietate publică că în Grecia plan, ca sub iumina orbitoare a unui proiector, eşecu în siguranţă, împreună,' ţări cu orînduiri social-eco- superioritatea orînduirii socialiste. (Aplauze).
mitetele Adunării Generale, în contactele stabilite cu ce forţe politice influente, de cele mai variate nuanţe, nu rile politicii externe americane, impasul în care a nomice diferite.
lelalte delegaţii, precum şi în declaraţii făcute organe meroşi fruntaşi ai vieţii publice, personalităţi marcante adus-o linia de „balansare pe marginea prăpastiei“, Luptînd pentru avîntul continuu al economiei noas
lor de presă. dm viaţa economică, culturală se pronunţă,în .'.favoarea' adversitatea pe care o trezeşte ea pînă şi in ţările Noi sîntem hotărîţi să facem totul pentru întărirea tre naţionale, contribuind la înflorirea patriei noastre
înţelegerii balcanice. însuşi faptul că presa guverna aliate ale Statelor Unite. S-a dezvăluit cu deosebită acestor punţi. Sîntem convinşi că rezultatele pozitive scumpe, la făurirea bunăstării materiale şi culturale
Umăr la umăr cu delegaţiile Uniunii Sovietice şi ale mentală, personalităţile oficiale din Grecia şi Turcia putere unul din aspectele cele mai penibile ale aces ale recentei vizite în Austria a delegaţiei guverna a întregului popor, fiecare dintre noi contribuie în ace-
celorlalte ţări socialiste, delegaţia noastră a dus o ac se ocupă pe larg de propunerile guvernului romîn do tei politici — rezultatele dominaţiei S.U-A. asupra mentale romîne, ca şi vizita care va urma, a delega laşi timp la creşterea puterii de atracţie a ideilor so
ţiune perseverentă şi continuă pentru a face cunoscută vedeşte că aceste propuneri reţin atenţia şi interesul ţărilor din America Latină şi din alte continente, ur ţiei guvernamentale austriace în Republica Populară cialismului, la afirmarea superiorităţii socialismului
şi a clarifica poziţia ţărilor socialiste şi pentru a se opiniei publice din aceste ţări. mările dezastruoase ale colonialismului. Romînă, vor constitui o contribuţie însemnată în a- asupra capitalismului. In acelaşi timp, succesele noas
adopta măsuri practice, care să contribuie la rezolvarea ceastă direcţie. tre, ca şi ale tuturor popoarelor lagărului socialist,
constructivă a marilor probleme internaţionale nere Pentru moment, guvernele grec şi turc nu sînt favo Toate acestea fac de înţeles enervarea politicienilor constituie un aport la întărirea forţelor păcii în în
zolvate. rabile înfăptuirii unei înţelegeri interbalcanice de pace reacţionari din S.U.A. şi motivele care-i îndeamnă să Absenţa noastră din ţară a fost îndelungată şi, treaga lume.
şi securitate. Noi vom continua însă să acţionăm pentru recurgă la felurite diversiuni internaţionale. trebuie să spunem, tovarăşi, că lucrul acesta nu ne-a
Propunerile prezentate spre examinare Adunării Ge înfăptuirea unei asemenea înţelegeri, convinşi fiind că fost u şo r; în tot timpul cit am stat în străinătate am Tovarăşi,
nerale de către guvernul romîn cu privire la „ACŢIUNI aceasta corespunde intereselor vitale ale popoarelor din Unul dintre cei doi candidaţi la preşedinţie, dl. resimţit cu putere dorul de patrie, de tovarăşii noştri
Nixon, şi-a anunţat recent intenţia de a vizita, în de muncă, de oamenii şi meleagurile noastre dragi. SÎNTEM ÎNDREPTĂŢIŢI SA PRIVIM CU ÎNCRE
PE PLAN REGIONAL IN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢI această regiune, intereselor păcii (Aplauze). cazul cînd ar ii ales preşedinte, „fiecare din ţările In duda însă a distanţei ne-am simţit mereu aproape DERE PERSPECTIVELE EVOLUŢIEI VIEŢII IN
RII RELAŢIILOR DE BUNA VECINĂTATE DINTRE Europei răsăritene, inclusiv Cehoslovacia, Bulgaria şi de ţară, ştiind că activitatea noastră este urmărită TERNAŢIONALE. CREŞTEREA CONTINUA A FOR
Sperăm că şi cercurile guvernante din Grecia şi Romînia“, precizînd că n-ar urmări să „obţină bună neîntrerupt de poporul nostru. (Aplauze). Zi şi noapte, ŢELOR PĂCII ESTE O LEGE A EPOCII CONTEAA-
STATE EUROPENE APARŢINÎND UNOR SISTEME Iurca vor ţine seama de realitate, se vor alătura voinţa conducătorilor comunişti“, — ceea ce, recu telegraful, poşta, radioul ne aduceau scrisori, tele PORANE. IN LUPTA INTRE FORŢELE PAGII ŞI
SOGIAL-POLITIGE DIFERITE“ şi cu privire Ia „MA eforturilor noastre pentru a făuri în Balcani o zonă a noaştem, ar depăşi posibilităţile lui — ci să capete grame, mesaje trimise de colective de muncă din ALE RĂZBOIULUI, VICTORIA VA Fl DE PARTEA
SURI PENTRU PROMOVAREA IN RîNDURILE TI bunei vecintătăţi, a păcii şi securităţii, în care să se prilejul de a mai vîntura şobolanul mort, la care fabrici şi întreprinderi, de simpli muncitori şi ţărani,
NERETULUI A IDEILOR PĂCII, RESPECTULUI dezvolte schimburile paşnice, economice, culturale între de artişti, scriitori şi oameni de ştiinţă, de tineri şi FORŢELOR PĂCII! (Aplauze).
popoare în interesul lor reciproc. ne-am referit mai sus. (Rîsete, aplauze). de pensionari, de slujitori ai cultelor religioase, de
RECIPROC ŞI ÎNŢELEGERII INTRE POPOARE“ s-au militari, care, toate, exprimau aprobarea pentru po POPOARELE ŢARILOR SOCIALISTE VAD CHE
bucurat de o apreciere pozitivă. In convorbirile avute cu o serie de reprezentanţi ai Ce am putea să spunem despre planurile turistice litica externă a partidului şi guvernului, sprijinul ZĂŞIA PRINCIPALA A ACESTEI VICTORII IN CON
statelor din Africa şi Asia ca şi din America Latină, ale d-lui Nixon şi despre scopurile pe care le ur pentru activitatea delegaţiei ţării noastre la O.N.U. TINUA ÎNTĂRIRE ŞI CONSOLIDARE A UNITĂŢII
Ideea unor aranjamente regionale de pace şi se aceşiia, în ciuda deosebirilor dintre noi, au manifes măreşte ? Poporul romîn, stăpîn pe soarta sa, care ŞI COEZIUNII DE NEZDRUNCINAT A ŢĂRILOR
tat o deosebită simpatie pentru ţara şi poporul nostru şi-a cîştigat libertatea cu preţul unor jertfe grele, e In această impresionantă unanimitate de opinii, noi LAGĂRULUI SOCIALIST, SUB STEAGUL ATOTBI
curitate a fost susţinută nu numai de R. P. Romînă şi şi mult interes pentru modul în care am rezolvat pro mîndru de cuceririle sale revoluţionare şi priveşte cu am văzut expresia voinţei ferme de pace a poporului
de celelalte ţări socialiste, dar şi de Ghana, şi de alte blemele complexe ce s-au pus în faţa ţării noastre încredere viitoiul său socialist. (Aplauze îndelun nostru unit in jurul partidului şi guvernului, am sim RUITOR al Ma r x is m -l e n in is m u l u i. (Aplauze
ţări din Asia şi Africă. după eliberare: lichidarea înapoierii economice, dez- gate). Poporul romîn ştie cum să-şi primească oaspeţii, ţit încă odată, cu putere, ce izvor de forţă este fap
pe cei poftiţi precum şi pe cei nepoftit!, pe cei buni, tul că politica noastră externă porneşte de la cerin puternice).
In cuvîntarea sa în cadrul dezbaterii generale,' mi voltarea industriei, ridicarea agriculturii, formarea de precum şi pe cei răi, pe prieteni şi pe neprieteni. ţele şi aspiraţiile poporului şi se identifică cu acestea,
nistrul Afacerilor Externe al Greciei, dl. Averoff, a de- cadre naţionale numeroase, îmbunătăţirea nivelului de IN STRINSĂ UNIRE CU CELELALTE ŢARI ALE
trai, dezvoltarea culturii. Dacă cumva dl. Nixon ar dori să ne viziteze ţara se bucură de totala sa aprobare. (Aplauze înde LAGĂRULUI SOCIALIST, ALATURI DE TOATE STA
-’rat că apreciază intenţiile guvernului romîn şi a pentru a face cunoştinţă şi a privi în giod realist lungate). TELE IUBITOARE DE PACE, ŢARA NOASTRA VA
dăiigat că propunerea romînă „conţine unele elemente Este evident că interesul şi simpatia cu care popoa şi cinstit viaţa şi realizările poporului romîn, pentru CONTINUA SA MILITEZE PENTRU ÎNSĂNĂTOŞI-
utile cu care în principiu am fi de acord“. rele din Asia, Africa şi America Latină privesc rea a-şi aduce contribuţia ia dezvoltarea relaţiilor de La New York am avut posibilitatea de a înfăţişa REA VIEŢII INTERNAŢIONALE, PENTRU UN CLI
lizările ţărilor socialiste nu sînt pe placul puterilor pace şi colaborare-între popoarele noastre în spiritul de la tribuna O.N.U., în faţa reprezentanţilor a a- MAT DE DESTINDERE ŞI COLABORARE PAŞNICA
Acordul acesta de principiu nu merge însă prea de colonialiste. respectului reciproc şi neamestecului în treburile in proape tuturor statelor lumii, un tablou al transfor INTRE POPOARE, PENTRU STATORNICIREA UNEI
parte, întrucît reprezentantul guvernului grec se declară PĂCI TRAINICE IN LUME - CAUZA SCUMPA A
împotriva înfăptuirii practice a unei zone de pace, li Pentru a atenua impresia puternică pe care a pro
beră de arme nucleare şi arme rachetă în regiunea Bal dus-o asupra delegaţilor cit şi a opiniei publice de TUTUROR POPOARELOR! (Aplauze puternice,
cani, invocînd argumentul că „dezarmarea generală, mascarea necruţătoare a colonialismului şi a situaţiei
care este răspunderea primordială a marilor puteri, con grele în care sînt ţinute ţările dependente de către îndelung repetate, ovaţii. Asistenţa se ridică
stituie singurul răspuns posibil şi realist la orice idee puterile imperialiste, reprezentanţii acestora din urmă, in picioare).
şi la orice propunere de dezarmare regională“. în frunte cu cei americani sprijiniţi de dţiva valeţi de
ai lor de feapa simbriaşului filipinez, au recurs Ia' o terne, — atunci desigur că poporul nostru l-ar primi
Ne găsim astfel în faţa unei situaţii curioase. diversiune provocatoare împotriva ţărilor socialiste,
Atunci cînd ţările socialiste insistă pentru dezbaterea reluînd răsuflata calomnie a aşa-numitelor „naţiuni după cum s-ar cuveni unui vizitator venit cu astfel
şi adoptarea Unui program concret de dezarmare gene captive“. La asemenea ieşiri s-au dedat şi în afara
rală şi totală, ţările N.A.T.O. printre care şi Grecia, cadrului O.N.U. persoane oficiale din unele ţări im Aprobare deplină politicii externe statuluide gîndurl. Dar dacă el ar încerca să ne calce pra
se opun şi declară că ţările socialiste urmăresc obiec perialiste.
tive prea vaste, că ar promova chipurile tactica „to gul pentru a se amesteca în treburile noastre, atunci
tul sau nimic , că trebuie urmărite obiective mai mo Trebuie să vă spunem, tovarăşi, că lucrul acesta a nostru
deste, mai uşor realizabile. nu ne surprinde de loc. Este bine cunoscut că im
perialiştii reîncep să vînture acest „şobolan mort" ori propria lui experienţă dobîndită de curînd în America
Atunci însă cînd ţările socialiste propun măsuri li
mitate, menite să contribuie la stabilirea unui climat de de cîte ori treburile le merg prost, ori de cîte ori sînt Latină, iar recent de tot în propria lui ţară, ar tre Cuvîntul
înf -edere între state şi să creeze condiţii favorabile unor strînşi cu uşa. fie în domeniul vieţii internaţionale,
acorduri generale, statele N.A.T.O. răspund că aseme fie în cel al politicii interne, — iar ocazii din a- bui să-i arate la ce primire se poate aştepta un ase colectivişti lor
nea măsuri n-ar fi realizabile decît prin înfăptuirea do menea musafir nepoftit. (Rîsete, aplauze).
zai mării generale, pe care tot aceleaşi state o împiedică. ccstea li se oferă în ultimul timp din ce in ce mai
Ar fi însă greşit, tovarăşi, sâ se aprecieze după Cit timp a durat transmisia
Unde este logica poziţiei acestora ? Singura logică des. (Animaţie, aplauze). declaraţii, de felul celor făcute de dl. Nixon, preocu ia radio a expunerii tovarăşu
este că adepţii acestei poziţii se opun nu numai dezar pările şi starea de spirit reală a păturilor largi ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu
mării generale şi totale, dar şi oricăror măsuri reale de Deşi relaţiile dintre Romînia şl Franţa se dezvoltă poporului american. Aşa cuin am arătat în mesajul privire la activitatea delegaţiei
dezarmare, creînd greutăţi artificiale în calea rezolvării de prietenie sinceră adresat harnicului şi înzestratu R. P. Romîne la sesiunea
practice a problemelor arzătoare ale relaţiilor inter continuu, în interesul celor două ţări şi popoare, re lui popor american cu prilejul sosirii noastre la New O.N.U., in sală nu s-a auzit
naţionale. York — in ciuda faptului că promotorii perimatei şi nici o mişcare. Aron Popa, Iri-
cent într-o cuvînţare ţinută la Nisa generalul De periculoasei concepţii a războiului rece încearcă să mie Cornel, Ioan Lazăr, Pascu
Ţările socialiste nu s-au plasat niciodată pe poziţia Sevastian, Gheorghiu Mlhai,
totul sau nimic. Fiind cele mai consecvente luptătoare Gaulle a reluat şi el aceeaşi temă răsuflată. Ce să fi ridice obstacole artificiale în calea cunoaşterii reci Dubaru Maria, Alexandru Faur
pentru înfăptuirea practică a dezarmării generale şi to proce şi a relaţiilor bazate pe respect reciproc între şi alţi colectivişti din Şoimuş,
tale în cel mai scurt timp posibil, ele au propus, în ace determinat oare acest lucru ? însuşi vorbitorul nu a au ascultat cu atenţie fiecare
laşi timp, o serie întreagă de măsuri concrete, care ar popoare, — considerăm că există perspectiva dez cuvînt, i-au pătruns înţelesul.
putea preceda acordul de dezarmare generală şi totală ascuns adevărata cauză care a provocat ieşirea lui Cînd emisiunea a luat sfîrşit,
— printre care şi propunerile pentru înfăptuirea unor — iritarea pe care i-a pricinuit-o poziţia ţărilor so voltării legăturilor prieteneşti dintre cele două popoare între ei au început discuţii vii,
zone de pace şi bună înţelegere în diferite regiuni alt ale noastre. (Aplauze). prin care fiecare îşi exprima
lumii. cialiste în problema algeriană.
Cu toate că nu ni s-au creat condiţii favorabile pen
Ar trebui reamintit că tocmai pentru a da măsurilor îşi închipuie însă cercurile colonialiste din Franţa tru a cunoaşte mai bine S.U.A. şi poporul american
preconizate un caracter cît mai realist, guvernul romîn
a propus să se ceară marilor puteri să garanteze că că atacurile împotriva ţărilor socialiste vor avea darul — fapt pe care l-au dezaprobat în public exponenţi deplina aprobare faţă de po
vor respecta angajamentele asumate de statele balcanice litica înţeleaptă de pace a par
îi: cadrul înţelegerilor regionale. U.R.S.S., după cum se să abată atenţia opiniei publice franceze şi a celei mai lucizi ai opiniei publice americane — am avut tidului şi guvernului nostru.
totuşi o serie de intilniri utile cu un număr de oa
ştie, s-a declarat gata să acorde -asemenea garanţii mondiale de la războiul nedrept, asupritor pe care îl meni de afaceri şi de cultură americani. „Doresc din inimă ca Nicolae,
dacă, bineînţeles, şi celelalte nian puteri vor pro fiul tneu, să înveţe — spunea
ceda la fel. duc colonialiştii francezi împotriva poporului algerian? Ceea ce credem important de subliniat în urma a- colectivistul Aron Popa. De a-
ceea, sprijin cu hotărîre politica
In aceeaşi cuvînţare la care ni-am referit mai îna- Oare asemenea atacuri vor face poporul francez să cestor intilniri este faptul că, în ciuda concepţiilor de pace a statului nostru, prin
care ne despart, toţi aceşti oameni doresc extinderea muncă însufleţită, pentru întă
uite că războiul din Algeria l-a costat pînă acum relaţiilor dintre ţările noastre, doresc ca in lume, rirea gospodăriei colective, pen
în general să existe condiţii favorabile dezvoltării re tru bunăstarea tuturora“.
laţiilor economice şi culturale dintre state şi popoare.
Aceeaşi tendinţă s-a tăcut simţită şi în cursul re Ion Chita, Traian Toma, Pe
centei vizite în S.U.A. a oamenilor de ştiinţă romîni Combinatul siderurgic Hunedoara — O.S.M. 2. Intr-un scurt tru Dubaru, Oprea Gheorghe,
în frunte cu. ministrul învăţământului şi Culturii, tov. răgaz, Ioan Dreghin, prim -topitor la cuptorul nr. 3, citeşte to şi-au exprimat încrederea că pa
1. Murgulescu. varăşilor săi de muncă: Constantin Diaconu, Nicolae Opriţa şi cea, cauză pentru care luptă
Gheorghe Lungu, fragmente din Expunerea tovarăşului Gheor- poporul nostru alături de po
Cursa înarmărilor, uriaşele comenzi de război au glie Ghecrghiu-Dej cu privire la lucrările sesiunii Adunării Ge poarele U.R.S.S. şi a celorlalte
adus profituri fabuloase, fără precedent în întreaga nerale a O.N.U. şi activitatea delegaţiei R. P. Ropiine. ţări socialiste, va trium fa!
istorie a capitalismului, unui număr restrîns de mo
