Page 16 - 1960-11

¦

pag- * a,<>>uh! ,o-.Oc./, •!- />, uii/.ui Nr. 1823

Plecarea le Moscova a delegaţiei x d lim e J L s s lir i. • x ilt lm a le ş i i r i • .u ü to u íjje

de partid şi guvernamentale h
a R. P. Romîne

Joi seara de la gara Băne asa a plecat spre Moscova de­
legaţia de partid şi guvername ntală a R. P. Romîne, care la

invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice şi a guvernului sovietic va participa la cea de-a 43-a

aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Adunarea festivă de la

Din delegaţie tac parte iova ră şii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, LucrărileExpozifia romînească Comitetului Paris —o,
conducătorul delegaţiei, Petre B 0ri!ă şi Leonte Răutu. ia Ulan Bafor
Politie al AdunăriiULAN BATOR 3 (Agerpres).
La plecare, membrii delegaţ !ei au iost conduşi de tovarăşii :
Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bcdnăraş, Nicolae Ceau- Agenţia Monţame anunţă că in
şescu, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru
conformitate cu planul de cola­ Gaulle a salutat acesf făpî ca
Moghioroş, Dumitru Coliu, gen «ral de armată Leontin Sălăjan, borare culturală dintre R. P. Generale a O.N.U. PARIS 3 (Agerpres). — Din
ştefan Voitec, Mihai Dalea, J a n 0s Fazekas, Al. Bîrlădeanu, de Mongolă şi R. P. Romînă la iniţiativa Partidului Comunist cel mai remarcabil eveniment
membri ai C.C. al P.A4.R., de membri ai guvernului, ai Prezi­ NEW YORK 3 (Agerpres). — lua cuvîntui primul vorbitor, Co­ Francez, in seara zilei de 2 no­ din istorie... Acum, de Gaulle
diului Marii Adunări Naţionale, conducători ai organizaţiilor 1 noiembrie s-a deschis la ci­ In şedinţa din dimineaţa zilei de mitetul a acceptat fără obiecţii iembrie, în sala „Alhambra“ din rosteşte discursuri antisovîetice
obşteşti şi ai instituţiilor centra |e, activişti de partid, de stat şi nematograful „Arat“ expoziţia 2 noiembrie a Comitetului Politic ca următorul punct al ordinei Paris — împodobită sărbătoreş­ şi pune pământul francez la dis­
ni organizaţiilor obşteşti. de fotografii „Republica Popu­ a continuat discutarea problemei sale de zi să îie discutarea plîn- te — a avut loc o reuniune fes­ poziţia militariştilor vest-ger-
lară Romînă“. tivă a oamenilor muncii din ca­ mani pentru ca noua lor arma­

Au iost de faţă A. A. Epişev, ambasadorul Uniunii Sovietice Expoziţia a fost deschisă de dezarmării generale şi complete. gerii Cubei împotriva intenţiilor pitala Franţei consacrată celei tă, aflată sub comanda foştilor

la Bucureşti, şefii altor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. D. Goncig, ministrul Construc­ Endre Sik, reprezententul Unga­ agresive ale Statelor Unite. de-a 43-a aniversări a Marii Re­ ofiţeri nazişti, să poată fi instru­
riei a subliniat că problema de­ Delegatul Afganistanului a
Romînă şi membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice. ţiilor şi materialelor de con­ zarmării generale şi complete spus că comitetul a primit pro­ voluţii Socialiste din Octom­ ită aici.
strucţii, preşedintele Asociaţiei este principala problemă de care puneri importante în legătură cu brie. Dar poporul francez nu va ui­
___________ (Agerpres) de prietenie mongolo - romîne, depinde soarta păcii şi a întregii dezarmarea generală şi comple­
care a rostit o scurtă cuvintare. omeniri. Pianul sovietic de de­ tă sub un control internaţional Au fost de faţă conducătorii ta niciodată trecutul!
) Ne mai despart doar citeva zile de cea de a 43-a aniver- ^ La festivitatea deschiderii expo­ zarmare constituie o bază rea­ Partidului Comunist Francez, In continuare Waldeck Ro­
? sare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Apropierea ziţiei au fost de faţă reprezen­ listă pentru rezolvarea acestei eficient şi că trebuie să ia mă­ în frunte cu Maurice Thorez.
tanţi ai organizaţiilor de partid probleme importante. Endre Sik suri concrete pentru înfăptuirea chet s-a referit la situaţia in­
acestui măreţ eveniment, constituie pentru oamenii muncii din şi obşteşti din Ulan-Bator, pre­ a criticat S.U.A. şi pe aliaţii ior Cu o deosebită atenţie au as­ ternă din Franţa. El i-a îndem-
cum şi. membri, ai reprezentan­ acestor propuneri. El a declarat cultat cei prezenţi raportul pre­ nat pe comuniştii francezi să
regiunea noastră un nou prilej de intensificare a eforturilor in \ ţelor diplomatice. care încearcă să substituie de­ zentat de Waldeck Rochet, mem­ desfăşoare 'activitatea pentru a
• vederea obţinerii unor realizări cit mai frumoase. Metal, căr-$ zarmării un sistem de control şi că va sprijini orice directive cu bru al Biroului Politic şi secre­ uni pe toţi acei care luptă )f ri­
%bune şi minereu peste plan, economii, suplimentare la preţul d e ' Expoziţia prezintă oamenilor de inspecţie asupra înarmărilor. care toate ţările interesate. vor tar al C.C. al P.G. Francez. tm pace, care cer dezarmare,
muncii din R. P. Mongolă suc­ In încheierea cuvintării, el şi-a care acţionează împotriva am­
cost, calitatea superioară a produselor — iată cu ce cinstesc ‘ fi de acord. Făcind o caracterizare a suc­ plasării de baze militare vest-
oamenii munca marea sărbătoare. cesele industriei, agriculturii şi exprimat speranţa că examina­ Delegatul Republicii Mali a ceselor remarcabile realizate de germane pe teritoriul francez,
U.R.S.S. in cele mai diferite do­ care se pronunţă pentru înceta­
culturii R. P. Romîne. rea problemei dezarmării într-o condamnat guvernul francez menii în cei 43 de ani de exis­ rea războiului din Algeria' pe
pentru efectuarea de experienţe tenţă a puterii sovietice, Wal­ calea tratativelor.
---------- sss---------- sesiune specială a Adunării Ge­ cu arma nucleară în apropierea deck Rochet a declarat : „Spre
nerale care se va întruni pro­ surprinderea şi admiraţia între­ Waldeck Rochet şi-a încheiat
ţării sale şl a sprijinit propune­ gii lumi, popoarele Uniunii So­
Presa americană despre babil Ia începutul anului viitor, rea preşedintelui Ghanei, Nkru- vietice şi eroica sa armată nu cuvintarea, aplaudată în repeta­
va da rezultate pozitive. mah, cu privire la lichidarea tu­ numai că au reuşit să ţină piept
turor bazelor militare din Africa, puternicelor armate hitleriste, te rin duri furtunos, cu urări în
PRINTRE MINERII depăşirea planului la toţi indi­ agresiunea pregătită U Than, reprezentantul Bir- înfăptuirea acestei propuneri, a dar şi, printr-o gigantică con­
cii. Astfel, echipele de spălători, manîei a chemat ţările din Est subliniat el, ar constitui o victo­ traofensivă, a reuşit să le pună cinstea celei de-a 43-a aniversări
DE LA BARZA printre care cea condusă de Şte­ rie a solidarităţii popoarelor a-
fan Gyorgy, pe lingă faptul că de S.U.A. împotriva Cutai şi Vest să cad;! de acord asupra fricane împotriva imperialismu­ pe fugă, să le zdrobească, adu­ a Marii Revoluţii Socialiste din
Tot mai multe sînt echipele de utilizează raţional timpul de lu­ unei soluţii de compromis. El a
mineri, de la sectorul II al mi­ cru, întreţin in bune condiţiuni lui. când în felul acesta o contribu­ Octombrie, în cinstea gloriosu­
nei Brădişor, care-şi depăşesc utilajele. Toate acestea au făcut NEW YORl< 3 (Agerpres). — enumerat însă numai acele con­ Delegatul Republicii Mali a
sarcinile de plan zi de zi.Acest lu­ ca in luna octombrie, recupera­ Ziarul „Tribune“, care apare la cesii pe care, după părerea sa, ţie hotărîtoare la eliberarea Eu­ lui Partid Comunist al Uniunii
cru este o urmare a faptului că rea diri cărbune brut să crească Minneapolis, a publicat un arti­ trebuie să le facă Uniunea So­ calificat drept absurdă situaţia
la conducerea echipelor au fost cu mai mult de 2 la sută faţă col trimis de la O.N.U. de Wil- vietică şi nu a menţionat nici ropei de sub jugul hitlerist. Sovietice şi in cinstea comunis­
puşi mineri pricepuţi, cu multă de planificat, iar recuperarea din iiam Frey in care acesta scrie : o ?concesie din partea S.U.A. în care o mare putere — Repu­
experienţă în muncă, în mare cărbune special să ajungă la blica Populară Chineză aliata La timpul său, generalul de mului.
parte membri şi candidaţi de 42,7 la sută. „Aici, toarte mulţi presupun Reprezentantul Mexicului, P. unei alte mari puteri, nu parti­
partid. că, aşa cum afirmă şi cubanii, Nervo, a arătat în discursul său cipă la tratativele în probiema — = = jTP'Sti In încheiere a avut loc un
H. LAZĂR Agenţia centrală. de investigaţii că este necesar să se lichideze
Minerii de la acest sector au a S.U.A. intenţionează să finan­ teama şi neîncrederea existente dezarmării. mare spectacol festiv.
hotărft ca in luna octombrie să corespondent ţeze o rebeliune împotriva lui îr.tre Est şi Vest, care împiedică
obţină cele mai frumoase rezul­ Castro, asemănătoare aceleia rezolvarea problemei dezarmării. Întrecerea economică dintre
tate, pe care să le închine zilei CĂRBUNE PESTE PLAN rare a avut Ioc în Guatemala. După părerea delegaţiei mexica­
de 7 Noiembrie. Şi hotărîrea lor Mulţi cred, deşi nu ştiu cu pre­ U.R.S.S. şi S.U.A.
a devenit faptă. Astfel, echipele Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ cizie, că propunerea senatorului ne, a spus el, tratativele în pro­
conduse de minerii Candin Ru- nerii de la Exploatarea minieră Kennedy cu privire la organi­ blema dezarmării trebuie să aibă etapa noua cum situaţia s-a schimbat ra­ prezent Uniunii Sovietice îi
su, -Circu Roman şi Gheorghe Uricani, antrenaţi în întrecerea zarea unei asemenea rebeliuni a loc în cadrul O.N.U. şl cu par­ dical. La cele mai importan­ revine o cincime din întreaga
Banciu au depăşit planul de socialistă ce se desfăşoară, ob­ fost formulată după ce acesta ticiparea unor state care ante­ întrecerea economică din­ te feluri de produse, superio­ extracţie mondială de cărbu­
producţie pe luna octombrie cu ţin rezultate tot mai frumoase a primit o informare secretă refe­ rior nu au fost reprezentate în tre U.R.S.S. şi S.U.A. a intrat ritatea este de partea ne. Numai R.S.S. Kazahă dă
1,20—1,30 la sută. De aseme­ in lupta pentru realizarea pla­ Comitetul celor zece ţări pentru într-o eta.pă oalitativ nouă. U.R.S.S. mai mult cărbune declt în­
nea, echipa condusă de minerul dezarmare. In încheiere, repre- Dacă în trecut, timp de mulţi treaga industrie carboniferă
Ioan Barbu şi-a îndeplinit pla­ nului de producţie. In fruntea ani, în ceea ce priveşte volu­ Tabelul de mai jos ilustrea­ a Rusiei ţariste.
ritoare la intenţiile Agenţiei cen­ zentaniul mexican a sprijinit mul absolut al creşterii pro­ ză creşterea absolută a prin­
nul lunar la dala de 20 octom­ brigăzilor care obţin realizări de ducţiei principalelor produse cipalelor feluri de produse In U.R.S.S. creşte rapid ni­
brie. trale de investigaţii... Contrapro­ propunerea cu privire fa interzi­ S.U.A. depăşeau U.R.S.S., a- industriale în U.R.S.S. şi velul de mecanizare a extrac­
seamă se află minerii conduşi ţiei cărbunelui. In întreprin­
I. ARGINT punerea lui Nixon ca Republica cerea experienţelor cu arma nu­ U. R. S. S. S.U.A. in ultimii şase a n i: derile !carbonifere din Uniu­
de comunistul Dumitru Oprea, Cuba „să fie supusă unei caran­ cleară şi cu privire Ia împiedica­ nea Sovietică se folosesc de
corespondent tine“ şi să i se aplice acelaşi S. 0 . A. *)
care a depăşit planul lunii tre­ tratament ca şi Guatemalei in rea predării acestei arme altor
PREPARATORII state.
cute cu peste 30 la sută.
trecut, se deosebeşte de propu­ Şedinţa din dimineaţa zilei de
Rezultate frumoase au obţi­ nerea lui Kennedy numai pen­ 2 noiembrie a Comitetului Poli­
tru că senatorul Kennedy şi-a tic, a luat sîîrşit după discursul
rostit de delegatul Spaniei.
formulat făţiş îdeea organizării 2,5 ori măi multe combine
RAPORTEAZĂ nut si brigăzile conduse de mi­ răscoalei, iar Nixon a fost mai In şedinţa din după-amiaza Fontă plus 2,6 milioane tone - 2,3 milioane tone miniere decît în S.U.A., An­
nerii Dumitru Rusu, Vasile A- prudent“. zilei au luat cuvîntui în proble­ |<Wh glia şi Franţa, luate la un
Lucrătorii sectorului spălăto­ postol şi Constantin Poloboc, ma dezarmării şapte delegaţi: ai Oţel plus 3A „ - 2,7 „
rie de la preparaţia cărbunelui care au depăşit planul de pro­ In încheiere Frey condamnă Afganistanului, Republicii Mali, loc.
din Lupeni, animaţi de dorinţa ducţie cu 17—27 la sută. cu vehemenţă aceste planuri. Libiei. Liberiei. Norvegiei. Tur­ Minereu de fier pius 5.8 „ - 10,2**). Conform prevederilor,
de a întimpina ziua de 7 No­ 26,9 „
ciei şi Lacsutui. înainte de a Cărbune plus 12.8 - 9,4 . la sfîrşitul septenalului In
20,2 miliarde
Ţiţei plus plus 4,8 „ „

Energie electrică pius plus 46,7 miliarde kWh

iembrie cu cele mai frumoase re­ VASILE BRODEA Ciment plus 3,8 milioane tone plus 2,0 milioane tone U.R.S.S. se vor extrage 600—
zultate, luptă cu hotărire pentru 612 milioane tone cărbune.
corespondent Ţesături crude

i'HSZL Cine îl finanţează pe Mobutu de bumbac plus 148,0 milioane tri.p. — 117,0 milioane m.p. In nouă ani mai mult
şi pe cine reprezintă — 5,1 milioane m.I.
N oi c ine m a to g ra fe să te şti Ţesături delînă plus 19,8 milioane m. lin decît în două sute de ani
—‘ 18,0 milioane per.
încălţăminte In 1959 U.R.S.S. a! repurtat
o nouă mare victorie îri în­
Zilele trecute, ţăranii munci­ dul şi guvernul nostru o acordă de piele plus 25,2 milioane per. trecerea cu S.TJ.A., depăşind
tori din satul Răcăştie raionul această ţară la volumul de
Hunedoata au sărbătorit un e- dezvoltării reţelei cinematogra­ DELHI 3 (Agerpres). — TASS pelor O.N.U. in Congo in inte­ *) Semnul minus înseamnă scă derea producţiei. extracţie a minereurilor de
veniment deosebit. In satul lor fice săteşti. transmite : Săptămânalul indian resele capitaliştilor. **) In anii 1954-1958. fier. Anul trecut, minerii so­
a fost deschis un cinematograf- „Blitz“ subliniază intr-un arti­ vietici au extras 94,4 milioa­
La primul film care a rulat aici. in ultimul timp, au mai fost col intitulat „Mobutu fără mas­ In prezent, potrivit afirmaţi­ După cum se vede, în concomitent cu reducerea zi­ ne tone de minereuri de fier
deschise cinematografe în sate- că“, că colonelul Mobutu can­ ilor săptămânalului „Blitz“, Mo­ U.R.S.S. are loc o creştere ab­ lei de luoru. In comparaţie faţă de 70 de milioane tone
au luat parte peste 250 ţărani didat lipsit de succes la funcţia butu este subvenţionat pentru a solută la toate felurile de cu perioada prerevoluţionară, în ’ S.U.A.
ie Qnoi.ş, Pelreşti, Mînerău, Boi- de dictator militar în Congo corupe armata nu prin interme­ produse industriale, în timp durata medie a zilei de lucru
muncitori. Cu acest prilej, tov. tur şi în alte localităţi. In pre­ „este lipsit de orice sprijin din diul O.N.U., ci direct de stăpâ­ ce în S.U.A., la o serie de în industria U.R.S.S. s-a re­ Pînă în anul 1950, In
zent, in întreaga regiune, func­ partea poporului şi nu se bucu­ nii săi. Vizita de la 16 octom­ produse dintre cele miai im­ dus cu, 3 ore şi 20 minute. U.R.S.S. s-au extras 39,7 mi­
Ştefan Szabo, directorul cămi­ ţionează 116 cinematografe să­ ră de nici un tel de sprijin po­ brie a lui Mobutu in Katanga portante, producţia a scăzut. lioane tone de minereuri 'de
teşti. litic in interiorul ţării. Numai urmărea un ţel precis. Conform prevederilor fier. Un asemenea rezultat a
nului cultural din Răcăştie, a o parte din armată se supune Ritm nemaiîntâlnit de septenalului, productivitatea fost obţinut în peste 200 'de
AURORA ALBU ordinelor sale“. „Lui Mobutu i s-au dat ga­ ani de dezvoltare în ţară a
vorbit despre grija pe care parti­ ranţii că soldaţii săi vor fi plă­ creştere a nroductivităţH muncii pe cap de muncitor
corespondentă Guvernul legal al lui Lumum- tiţi. Cine ii va plăti ? Belgienii, urmează să crească în indus­ metalurgiei feroase. Dar în
ba, subliniază „Blitz“ „l-ar fi muncii
:ă«; putut zdrobi pe Mobutu intr-o prin intermediul societăţilor de tria sovietică cu 45—50 la ultimii nouă ani (1950-1959),
clipă“ dacă acesta nu ar fi fost uraniu şi cobalt în care o parte U.R.S.S. ocupă primul loc
Cupa R. P . R. la. fo tb a l sprijinit de S.U.A., Belgia şi de din acţiuni aparţin familiei din lume în privinţa ritmului sută, în sovhozuri cu 60—65 în Uniunea Sovietică extrac­
alte puteri occidentale care „pu- Rockefeller. de creştere a productivităţii la sută, în colhozuri d'e două
C.F.R. Simeria — C.S.M. jcc. Pînă aici însă, cele două echipe muncii. încă între anii 1930- ori.
şi-au împărţit perioadele de dominare, Chombe, agentul făţiş al Bel­
Sibiu 1-2 (0-1; 1-1) au practicat un joc inegal ca ritm. giei şi Mobutu, finanţat de a- 16 fone de cărbune

Intîlnirea a stîrnit un interes deo­ Gazdele încep într-un tempo rapid nind mina pe zăcămintele de ceste societăţi, acţionează in 1940, U.R.S.S. a ajuns din pe secundă în U.R.S.S ţia de minereu a crescut ou
şi ia numai trei minute Costăchescu minereu de uraniu şi cobalt din prezent in comun împotriva lui urmă S.U.A. la ritmul de
sebit. Acest lucru l-a confirmat şi nu­ înscrie primul gol. Minerul atacă în Congo controlează totodată cea Lumumba“. creştere a' productivităţii 12 tone, în S.U.A. aproape 55 milioane tone. în
conlinuare şi în min. 26, Enderle mo­ mai mare resursă din lume de muncii. In anul 1940, ritmul
mărul mare de spectatori prezenţi in difică scorul la 2-0. După acest gol ur­ materii prime pentru producţia Maşinaţiunile lui Mobutu, realizat în U.R.S.S. a depăşit In Rusia ţaristă se extră- aceeaşi perioadă, în S.U.A.
mează o perioadă în care oaspeţii se de arme atomice care aduce continuă „Blitz“, sint conduse de 2,5 ori ritmul din S.U.A. geau anual ceva mai mult de
tribuna stadionului din Simeria. Oas­ impun şi reuşesc să egaleze, înscriind profituri de miliarde unui nu­ din culise de Timberlake, amba­ Anul trecut, în comparaţie cu 29 milioane tone cărbune. In extracţia de minereu a scă­
de două ori prin Mihalache (min. 29) măr restrins’ de carteluri“. sadorul S.U.A. la Leopoldville. perioada prerevoluţionară, 1959, în U.R.S.S. s-au extras
peţii au lăsat să se întrevadă încă şi Raţiu (min. 12). Acest Timberlake, după cum productivitatea muncii a fost peste 506 milioane tone căr­ zut cu aproape 30 milioane
Denumindu-1 pe Mobutu „pro­ subliniază „Blitz“, îl îndeamnă în U.R.S.S. aproximativ de 11 bune, iar anul acesta se vor
de la început că vor cîştiga. Dar jo­ Timp de 15 min., în repriza a Il-a, dus al politicii duse de secre­ pe Mobutu să-l aresteze pe Lu­ ori mai mare. Tn S.U.A., în extrage 518 milioane tone. tone. !I
se joacă anemic. Apoi gazdele insistă tarul general al O.N.U., Ham- mumba şi să nu admită in nici aceeaşi perioadă ea a cres­
cul bun al gazdelor a pus la grea în­ mai mult, dar fără rezultat. In min. marskjoeld în Congo“, „Blitz“ un caz reluarea activităţii nor­ cut de numai 2,9 ori. In pe­ In prezent, într-o singură In U.R.S.S. sporeşte neîn­
79, arbitrul nu acordă -un 11 m. gaz­ scrie că Mobutu a apărut numai male a organului legislativ al rioada de după război, ritmul secundă, în U.R.S.S. se extrag cetat extracţia minereului de
cercare pe sibieni. Şi poate că rezul­ delor, cînd Ratz a oprit mingea cu pentru că în momentul hotăritor ţării, întrucît convocarea parla­ de creştere a productivităţii peste 16 tone, în timp ce în fier — „plinea“ metalurgiei.
mina in careu. După numai 3 minute prin intermediul aparatului mentului „ar duce la restabili­ muncii a crescut şi mai mult S.U.A. — aproximativ 12 to­ In cursul septenalului, în in­
tatul ar fi fost favorabil gazdelor (miri. 82), gazdele beneficiază de un O.N-U. în Congo i s-au pus la rea puterii lui Lumumba, iar în U.R'.S.S. Proporţia de 4:1 ne de cărbune. dustria minieră vor intră în
11 _m. Execută Magheţ, dar portarul dispoziţie fonduri pentru a cum­ Mobutu ar urma să se înapoieze realizată între U.R.S.S. şi funcţiune noi capacităţi,
dacă nu ratau multe ocazii de a în­ Zamfir apără. In prelungiri, cei care păra pe soldaţi în scopul antre­ în cazarma“. S.U.A. la ritmul de creştere a In ultimii 6 ani, extracţia printre altele, va’ atinge ca­
insistă sînt tot gazdele. Oaspeţii fac nării lor la acţiuni împotriva productivităţii se menţine şi anuală de cărbune a crescut pacitatea proiectată combina­
scrie. mai mult un joc de cîmp, mulţumiţi guvernului lui Lumumba. In încheiere „Blitz“ sublinia­ astăzi şi nu există nici un în U.R.S.S., în medie, cu a- tul de înnobilare ă minereu­
de rezultat, iniţiind cîteva contraata­ ză că în prezent o mare parte temei să se considere că ea proape 27 milioane tone, în rilor de Ia Sokoiovsk'—Săr-
Primul gol este înscris de Gherciu curi. Astfel în min. 99, Murzacu ajuns Potrivit părerii săptămânalu­ din trupele O. N. U. în Congo se poate schimba în favoarea timp ce în S.U.A. a scăzut în baiski din Kazahstan, carie
pe linia de 6 m, centrează şi Raţiu lui „Blitz“, condamnarea cate­ sint formate din contingente ale S.U.A., deoarece ritmul de fiecare an cu 9,4 milioane va da o producţie mai mare
(C.S.M.) care a reluat o pasă a lui reia în poarta părăsită inoportun de gorică a politicii duse de Ham- ţărilor africane, iar R. Dayal, re­ creştere în U.R.S.S. se măreş­ tone. decît toate întreprinderile
Ştefan. marskjoeld in Congo de către prezentantul personal al secre­ te neîncetat.
Dragoman. Egalarea se produce în şefii delegaţiilor U.R.S.S., Gha- tarului general al O.N.U. în In privinţa volumului abso­
A condus cu scăpări I. Petrescu nei, Guineei, Indiei şi ai altor Congo care l-a înlocuit în acest Trebuie totodată să se ţi­ lut al producţiei de cărbune,
min. 73 după o combinaţie Dumitrea- (Craiova). Pe lingă că nu a acordat ţări la cea de-a XY-a sesiune a post pe americanul Cordier, are nă seama că această creştere U.R'.S.S. a lăsat de mult in
acel 11 m., a prelungit rep'riza a 11-a Adunării Generale a O. N. U., toate posibilităţile de a crea coir impetuoasă a productivităţii urmă Anglia', Franţa, Germa­
sa-Toth, cînd ultimul înscrie. Din a- cu aproape 5 minute. a îngreunat folosirea în conti- diţii pentru reluarea activităţii muncii a avut loc în U.R.S.S., nia occidentală, iar acum a
depăşit şi S.U.A., şi ocupă
cest moment, gazdele domină insis­ ferm primul loc în lume. In

tent. După prelungiri, sibienii înscriu

în min. 110 prin Dragoman. In min. similare din Anglia.

115, simerienii înscriu din nou, dar In anul 1965, în U.R.S.S. se

arbitrul Serbănescu (Graiova) nu a- vor extrage 150—160 milioa­

cordă. ne tone de minereu de fier.

S. MUNTEANU Această cantitate va asigura

corespondent

Minerul Deva — Aurul ţării o bază de materie pri­
Brad 2-3 (2-2; 2-2)
mă de nădejde pentru a pu­
Pentru a se stabili echipa învingă­
tea depăşi S.U.A. şi la pro­

ducţia de metale feroase.

toare au fost nevoie de 120 minute de V. F. miare a comandamentului tru- parlamentului c.ongolez.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar contorm aprobării Direcţiunii Generale P.I.T.U. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai Deva.