Page 17 - 1960-11

Hibliotecs C sntiSß i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NlŢl-VĂt VOM SPRIjiNi PRIN FAPTE POLITICA
Regionala i DE' PACE â STATULUI NOSTRU

[t ifM n e â ô a ia -'D ô v â ' '.
....... ........

Confribufla furnalişfiSor APROBARE

In adunarea reprezentanţilor oame­ u m a m im a
nilor muncii din întreaga ţară, tova­
răşul Gh. Gheorghiu-Dej a făcut o am­ în faţa noastră sarcini sporite. Noi nu Expunerea tovarăşului Gheoi
plă expunere cu privire la activitatea
desfăşurată de delegaţia ţării noastre ne vom precupeţi eforturile pentru a ghe Gheorghiu-Dej cu privire
fa cea de-a XV«a sesiune a Adunării
A n u l X3I. Nr. 1824 Sîmbătă 5 noiembrie I960 4 pagini 20 bani Generale a O.N.U. In expunere se a- le traduce în viaţă cu succes. Vom lucrările sesiunii Adunării G
rată, printre altele, că luptînd pentru face tot ce ne stă în putinţă pentru nerale a Organizaţiei Naţiuni'
raras aMBMBararaansffingmi] avîntul continuu al economiei noastre a ne îndeplini şi depăşi planul anual
naţionale, pentru făurirea bunăstării de producţie pe 1981 la toţi indicii- Unite şt la activitatea deleg
A materiale şi culturale a întregului po­ Măsurile pe care le vom lua vor fi ţiei R.P. Romîne la această s
por, contribuim la creşterea puterii de îndreptate spre creşterea continuă a siune, rostită la adunarea rj
întărirea econemico-organizatoricâ atracţie a ideilor socialismului, la afir­ indicilor de utilizare ai furnalelor, spre prezentanţilor oamenilor mw.
marea superiorităţii socialismului asu­ depistarea şi folosirea la maximum a cil din întreaga ţară, a ştim
a G A C .-în central dezbaterilor pra capitalismului. In acelaşi timp suc­ tuturor rezervelor interne. Bunăoară, un puternic ecou şi in rină-
cesele noastre, ca şi ale tuturor po­ ne vom strădui ca prin buna întreţi­ celor ce muncesc din regiuni
adunărilor de alegeri! poarelor lagărului socialist, constituie nere a instalaţiilor, prin verificarea lor noastră. In adunările care c
un aport preţios la întărirea forţelor minuţioasă şi la intervale de timp mai loc în prezent, ei aprobă cu că
păcii din întreaga lume. Conştienţi de scurte, să reducem la maximum numă­ dură politica de pace a part
acest lucru, noi, furnaliştii de la 6ă- rul opririlor şi să asigurăm furnalelor dului şi guvernului nostru.
lan, vom lupta pentru sporirea con­ un mers cît mai constant.
tinuă a realizărilor noastre. La întreprinderea de inăustr
locală „Horia" din Alba Iuli
In proiectul planului de dezvol­
; Zilele alcesitea re, ele nu dis­ tare a economiei naţionale pe Una din preocupările noastre de sea­ asemenea adunări s-au organ
1981, prezentat de tovarăşul Gheor­
a început des­ pun de suficien­ ghe Gheorghiu-Dej la plenara G.C. mă, va fi în viitor ridicarea continuă zat pe secţii. In cadrul aceşti
făşurarea alege­ tă experienţă al P. M. R. din 31 octombrie — 1
rilor departidla AUREL BULGĂREA în ceea ce pri­ noiembrie a.c., se arată că producţia a nivelului tehnic al producţiei. In a- adunări, colectivul întreprind:
slate. veşte organiza­ de fontă a ţării noastre va trebui să
secretar al Comitetului regional ajungă în anul viitor la 1.080.000 tone- cest scop, vom sprijini într-o măsură rii şi-a m anifestat adeziune
La îndeplinirea acestui obiectiv, ne vom
P-M.R. Hunedoara aduce şi noi contribuţia. mai mare mişcarea de inovaţii şi vom totală faţă de politica de pac

rea muncii, iar Colectivul secţiei noastre a îndeplinit aplica cu curaj tehnica nouă. a statului nostru. Arătînd c
planul anual de producţie pe anul 1960
du prilejul a- cu aproape două luni mai devreme. A- In curînd vor începe Ja noi lucrările politica externă a ţării noasti
ceastă realizare a fost posibilă datori­
dunărilor generale de dări de multe din ele au fost slab de introducere a gazului metan la fur­ corespunde întrutotul năzuinţi
tă faptului că, sub îndrumarea birou­
seamă şi alegeri, comuniştii ca­ orientate pînă în prezent spre lui organizaţiei de bază, am tradus în nale. Prin folosirea gazului metan, po- ? lor de pace ale întregului noi
viaţă o serie de măsuri tehnico-orga-
re lucrează în sectorul agricol o dezvoltare multilaterală şi nizatorice eficiente., care au dus la o sibiîităţile noastre de a spori indicii de tru popor, muncitorul loan Vi
creştere apreciabilă a indicilor de uti­
fac bilanţul realizărilor obţinu­ în primul rînd spre dezvoltarea lizare a furnalelor, întrecerea socia­ utilizare ai furnalelor cresc. lonciv. de la secţia mecanici
listă a fost tot timpul anului bine orga­
te, scot în evidenţă lipsurile şi ramurilor anexe aducătoare de nizată, cuprinzînd întreaga masă de Un mare sprijin în această direcţie lăcătuşerie I, a s p u s :
muncitori. ni-1 pot acorda constructorii 1.C.S.H. — Noi ne angajăm să ăepx
cauzele lor, adoptă hotărîri me­ mări venituri. Cu cît vor executa mai degrabă lucră­
Pentru anul viitor, partidul a pus rile, cu atît realizările ce le vom ob­ nem toate eforturile pentru îr.
nite să ridice întreaga muncă Realizarea tuturor prevederi­ ţine vor fi mai bune. tărirea patriei noastre, pentr
a face viaţa celor ce muncei
de partid la nivelul cerinţelor lor planurilor de producţie pe Am toată certitudinea că muncitorii, mai frumoasă, mai plină d
maiştrii, tehnicienii şi inginerii secţiei bucurii. Colectivul' întreprinde
crescînde ce revin din sarcinile anul 1960, constituie una din noastre, îndrumaţi de organizaţia de rii noastre va lupta neobos'.
partid, vor munci în anul viitor cu pentru îndeplinirea şi depăşire
măreţe trasate de Congresul al condiţiile de bază care asigură sarcinilor de plan pe anul 193
şi mai mult elan, astfel îneît rezulta­
IlI-lea al Partidului şi de recen­ creşterea în continuare a pro­ Asemenea adunări au avut le
tele ce le vom înregistra să îndreptă­ şi în secţiile tîmplărie, lăcăti
ta plenară a C.C. al P.M.R. ducţiei agricole globale. De a-

Una din principalele cerinţe ceea, organizaţiile de partid, în

care asigură ridicarea nivelului dezbaterile ce vor avea loc cu Tînărci sudoriţă Ioana Sţetcu de la secţia construcţii me­ ţească pe deplin încrederea ce ne-a şerie II, turnătorie, tipografi,
desfăşurării alegerilor, o consti­ prilejul adunărilor de dări de talice a C. S. Hunedoara/ se n umără printre fruntaşii secţiei.
tuie pregătirea din timp şi în seamă şi alegeri, vor trebui să Brigada în care lucrează, ea îşi depăşeşte lună de lună. norma acordat-o partidul. şi panificaţie. Cu acest prile.
mod temeinic a acestora. In a- facă o temeinică analiză a cau­ cu 20-25 la sută. muncitorii au aprobat cu căi
cest scop, birourile organizaţii­ zelor care au determinat ne- Ing. I. STOlCOî dură politica externă a ţăr
lor de bază vor trebui să con­ realizarea unor sarcini prevăzu­ IN FOTO: Ioana Sfetcu, sudînd.

sulte şi să atragă la întocmirea te în plan, să stabilească mă­ zW z
dărilor de seamă un număr în­ suri corespunzătoare care în
şeful secţiei furnale voastre, precum şi activitate

semnat de membri de par­ timpul ce a mai rămas pînă % dsua Uzina „Victoria" — Călan delegaţiei R.P. Romîne la O.N.l
tid, să le indice a se do­ la sfîrşitul anului să asigure
cumenta şi pregăti dinainte a- nu numai îndeplinirea in­

supra celor mai importante tegrală a acestor sarcini, ci Hotărirea. muncitorilor din Cu

probleme care preocupă organi­ chiar depăşirea lor, mai ales

zaţiile de bază pentru ca, re- în sectorul zootehnic pentru

levîndu-le în discuţii, să se poa­ dezvoltarea căruia statul a pus C-ĂLAN Zilele trecute, într-o impresionantă Ţara noastră este angrenată în mă­ nile care s-au scurs din acest an, con
tă luă hotărîrile cele mai co­ la dispoziţie însemnate sume de adunare a reprezentanţilor oamenilor reaţa acţiune de construire a socia­ stituie garanţia îndeplinirii şi depăş
muncii din întreaga ţară, tovarăşul Gh. lismului. Pentru aceasta avem nevoie rii sarcinilor de plan ce ne revin per
respunzătoare. bani sub formă de credite a- FurnalişM au îndeplinii Gheorghiu-Dej a prezentat o amplă de pace; pentru aceasta trebuie să tru anul viitor. In acest an, producţi
dare de seamă asupra lucrărilor se­ luptăm pentru pace. Şi cum am pu­ globală a uzinei noastre a crescut c
Cel de-al IlI-lea Congres al vantajoase. siunii a XV-a a Adunării Generale a tea lupta mai bine decît dînd viaţă 42 la sută faţă de 1959, iar producţi
O.N.U. şi asupra activităţii delega­ istoricelor sarcini puse în faţa noas­ marfă cu 58 la sută. Pentru anul v
P.M.R. precizează că producţia Documentele celui de-al ţiei ţării noastre la această sesiune. Am tră de recenta plenară a G. C. al itor, sarcina de plan prevede, atît 1
urmărit cu viu interes expunerea şi P.A1R. cu privire la planul de dezvol­ producţia globală cît şi la producţi
globală agricolă va trebui să IlI-lea Congres al P.M.R. subli­ rog să-mi fie îngăduit ca pe această marfă, o creştere de încă 8 la sut
cale să aduc delegaţiei ţării noastre, tare a economiei naţionale pe anul faţă de anul curent.
crească pînă în 1965 cu 70-80 la niază că sporirea producţiei a- Furnaliştii uzinei „Victoria“- profesii, aplicării cu curaj a ini­ tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej,
sută faţă de nivelul anului 1959. gricole vegetale şi animale va Călari, au trăit la 3 noiembrie, ţiativelor noi şi traducerii în mulţumiri pentru felul în care a înde­ 1961. O atenţie deosebită va fi acordai
In anul 1961, potrivit sarcinilor trebui să se realizeze pe calea clipe pline de bucurie. In schim­ viaţă a celor mai eficiente mă­ plinit la O.N.U- mandatul dat de po­ Bilanţul realizărilor obţinute de că­ creşterii, şi dezvoltării în 1961 a pro­
planului de stat, aprobat de re­ dezvoltării intensive şi multila­ bul de după-amiază, au fost pro­ suri tehnico-organizatorice. por. ducţiei maşinilor unelte de aşchiat mi
centa’ plenară a C.C. al P.M.R., terale â agriculturii prin îmbi­ duse ultimele tone de fentă din Printre cei care au contribuit tre muncitorii, inginerii şi tehnicienii fale. Prin darea în folosinţă a noile
se prevede o creştere a produc­ narea armonioasă a diferitelor planul anual pe 1960 şi prima într-o măsură mai mare ia ob­ utilaje cu care uzina noastră va fi îr
ţiei agricole, în condiţii clima­ ramuri de producţie. In lumina sută de tone în contul anului ţinerea acestei realizări de sea­ uzinelor metalurgice din Cugir în lu- zesfrată, cit şi prin utilizarea din pli
terice normale, cu 19 la sută acestor prevederi, este indi­ 1961. a suprafeţelor productive exisfenh
faţă de 1960. Aşa cum se subli­ cat ca, înaintea desfăşurării mă, se numără şeful de producţia maşinilor unelte de la U- A
niază în Expunerea tovarăşului adunărilor de alegeri, în fiecare îndeplinirea planului anual de schimb Ionaşcu Munteanu, Cugir vă cunoaşte o creştere de 63,
Gheorghe Gheorghiu-Dej la G.A.C. să se organizeze un stu­ producţie cu aproape două luni echipele de încărcători con­ la sută faţă de anul 1960.
plenară, „realizarea acestui diu asupra condiţiilor existente mai devreme, a fost posibilă da­ duse de foan Suciu şl
obiectiv este întrutotul posibilă, pentru dezvoltarea celor mai torită entuziasmului cu care a Dumitru Jenam, furnaliştii loan =»B= Colectivul nostru se mîndreşte ci
ţinînd seama de condiţiile rentabile ramuri de producţie succesele dobîndite an de an în fa
create prin transformarea so­ şi, cu sprijinul organelor de muncit colectivul de. furnalişti Siăriiloiu, Marin Dumitru, loan bricarea maşinilor de cusut. Dacă îi
cialistă a agriculturii şi creş­ specialitate, să se stabilească de în tot timpul anului, antrenat Biriş, losif Zacher, cauperiştiî 1959 au fost fabricate la Cugir 41.00i
terea continuă a înzestrării ei. pe acum profilul viitor a fiecărei într-o însufleţită întrecere socia­ Gh. Ancuţa, Simion Stănculea de maşini, la sfîrşitul lui 1960, numă
listă pe brigăzi, schimburi şi Şi alţii. rul acestora se va ridica la 50.00C
iar în anul 1961 — aşa cum arat
In agricultură se vor învesti gospodării ţinîndu-se în primul A N IN O Â SĂ T ? lm tI proiectul planului de dezvoltare a ecc
In anul 1961 din fondurile sta­ rînd seama de condiţiile econo­ nomiei naţionale — va ajunge 1
Andrei Doda şi 60.000 maşini de cusut de uz casnic
tului circa 4 miliarde lei. Agri­ mice şi pedoclimatice speci­ Florea Constantin Pentru a fi în măsură să realizăm a
sînt mecanici la ci astă sarcină importantă, se preved
cultura urmează să primească fice ale acestora. Adunările de Rargdamesife mari întreprinderea mi­ extinderea şi modernizarea mai multol
anul viitor peste 12.000 tractoa­ alegeri vor trebui să discute şi nieră Săcărîmb-Cer- sectoare de muncă din uzină, printre
tej. Ambii depun care turnătoria de fontă, turnătoria d<
re, 15.000 semănători, 6.000 com­ să stabilească în hotărîrile lor Era primul schimb din prima registru rezultatele primei zile mult interes în în­ precizie, tîmplăria, lărgirea centrale
bine pentru păioase precum şi principalele direcţii de dezvolta­ zi a lunii noiembrie. In abata­ de lucru din noua lună... deplinirea sarcinilor termoelectrice, înzestrarea uzinei cu a,
alte maşini şi utilaje agricole“. re care, la sfîrşitul anului, cu jul nr. 3 de la sectorul IV al de producţie, reu­
Sarcina principală, în domeniul prilejul întocmirii planurilor de minei Aninoasa, minerii din Şeful schimbului Iii din bri­ şind astfel să dea gregafe noi etc.
creşterii producţiei agricole aşa producţie pe 1961, să servească brigada lui Nicolae David, au gada lui David a fost primul lucru de bună caii
cum se arată în documentele ca orientare fiecărei unităţi so­ început lucrul cu hotărirea de a care s-a interesat de rezultatul ta te, Colectivul Uzinelor metalurgice dii
de partid — este sporirea con­ cialiste agricole. fi în fruntea luptei pentru înde­ muncii. El a aflat astfel că bri­
siderabilă a producţiei de cerea­ plinirea sarcinilor de plan pe gada a obţinut în prima zi a Fotografia noas­ Cugir este hotă rit să-şi aducă aportu
le. mai ales de grîu şi porumb Creşterea încărcăturii de ani­ lunii curente un randament de tră îi înfăţişează în său valoros la traducerea în viaţă i
— ţinînd seama că de aceasta male proprietate obştească la sector. Entuziasmul cu care s-a 7,610 tone pe post, cu aproape timpul verificării
depinde dezvoltarea tuturor ce­ suta de hectare, trebuie să con­ trei tone mai mult dec.ît randa­ unor utilaje noi. prevederilor planului pe 1961, pentru <
lorlalte ramuri ale agriculturii stituie şi în prezent, şi în viitor muncit în schimbul I a conti­ mentul planificat.
şi în special a şeptelului. una din principalele preocupări susţine în felul acesta politica de păci
ale gospodăriilor agricole co­ nuat în schimburile II şi III. Muncind cu spor, in aceeaşi a statului nostru.
înfăptuirea măreţelor sarcini lective din regiunea noastră. zi, minerii din brigada lui Teo­
stabilite de cel de-al in -lea Ţinînd seama de condiţiile e- Exemplul brigadierului a fost dor Sas şi Nicolae Mujnai de la LIVIU GHEMEŞ
Congres al P.M.R. şi de recenta eonomice favorabile din regiu­ sectorul I, au obţinut randa­
plenară a C.C. al P.M.R. privind nea noastră, de tradiţia şi un îndemn pentru fiecare ortac. mente asemănătoare cu cele ale şeful serviciului planifica«
dezvoltarea agriculturii, depinde minerilor din abatajul nr. 3 al Uzinele metalurgice-Cugir
Iar în dimineaţa zilei de 2 no­

iembrie, cînd schimbul III a ie­

şit la ziuă, in biroul sectorului

în mare măsură de modul cum ( Continuare in pag. 3-a) IV, secretarul tehnic înscria m sectorului IV, iar tinerii din bri­
organizaţiile noastre de partid gada lui Remus Moisiu au de­

vor şti să-şi exercite rolul lor de Delegaţii aie organizaţiilor sindicale păşit randamentul planificat cu
conducător şi îndrumător a ma­ de peste flotare In vizită la Hunedoara aproape două tone pe post.
selor largi ale ţărănimii munci­
toare, de felul cum vor şti să LUCIA L1CIU
orienteze activitatea acestora în
mod organizat Ia opera mărea­ corespondentă

ţă a construcţiei socialiste la Marele centru siderurgic Hu­ Delegaţii au vizitai apoi prin­ fi m a mee fea fe ®©©
sate. nedoara a găzduit ieri oaspeţi cipalele secţii ale combinatului
de peste hotare. In cursul dimi­ şi noile agregate ridicate în ul­ Abia încetase vuietul m eta­ necaz, aici era baiul cel ma­ urma să fie introdus şi la ce contact cu suprafaţa stu ­
Una din principalele sarcini neţii au sosit aici delegaţiile sin­ timii ani, întreţinindu-se cu lic al sirenei, care ¦anunţa r e ! Mai ales cu stilpii de a- U.R.U.M. Petroşani. pului de abataj ce urmează
care stă în faţa organizaţiilor dicale din Republica Populară muncitorii si interesîndu-se des- începutul schimbului de di­ să fie sudat. Fluxul curge in-
de partid din unităţile agricole Democrată Coreeană, Republica pre realizările lor în producţie. mineaţa. Din biroul secţiei bataj. 600 de bucăţi pe lu­ De atunci a trecut însă tr.un fir subţire, acoperind
socialiste, este aceea de a lupta Populară Federativă Iugoslavia, Oaspeţii au vizitat de asemenea construcţii metalice a Uzinei nă ? Toţi spuneau că e prea
pentru dezvoltarea şi consoli­ Anglia, Argentina, Iran, Indo­ noul oraş muncitoresc. Peste tot de reparat utilaj minier, tî- timp... arcul electric format. Auto­
darea relaţiilor de produc­ nezia şi Guineea, care au parti­ li s-a făcut o primire căldu­ nărul inginer Resiga Gheor­ mult". El însă s-a sfătuit în­
ţie socialistă. Majoritatea gos­ cipat la lucrările celui de-al roasă. ghe se îndrepta grăbit spre ...Acum, iată, aşteaptă au matul e pornit. înaintează
podăriilor agricole colective din IV-lea Congres al Sindicatelor un colţ al halei, unde se con­ tr-o zi cu maistrul-prim Cos- alene, în vibraţii 7işoare, alu-
regiunea noastră fiind tine- din ţara noastră. După-amiază a avut loc în struise cu cîteva zile în ur­ ma loan şi cu secretarul de nerăbdare să vadă automa­ necînd fără zgomot. In ur­
sala clubului nou o adunare în mă noul paravan al maşinii
----------- --------------- Oaspeţii au fost întîmpinaţi cadrul căreia oaspeţii de peste automate de sudat. Pe faţă. partid al sec­ tul pus în funcţiune... ma lui, sudura strălucitoare
de conducerea combinatului, ac­ hotare s-au întîlnit cu activişti i se citea îndoiala, îl frămîn- ţiei, tov. Moină Automatul
IN FO R M AŢIE tivişti sindicali, muncitori, teh­ sindicali şi alţi oameni ai mun­ Mihai I hotă- ca nichelul, netedă ca o o-
nicieni, ingineri şi funcţionari. cii de la combinatul siderurgic, ta ceva parcă. „Vom reuşi rînd : JVom da era deja fixat
In cursul zilei de ieri, a avut loc întreprinderea de construcţii si­ chiar mai mulţi
ia- Sfatul popular regional, o şedinţă In sala mare a direcţiei tehni­ oare ?“. Automatul de sudat stîlpi de cît pe stîlp. Ciţi- glindă, rămîne pe metal în­
în cadrul căreia s-a analizat îndepli­ ce a Combinatului siderurgic derurgice şi din alte întreprin­ 600 ! Pentru asta va trebui
nirea sarcinilor de plan pe anul 1960 Hunedoara, tovarăşul Nicolae — prima maşină de acest fel Insă să aducem în secţie o va sudori se o- tr-o linie neîntreruptă. Pri­
şi s-au prelucrat sarcinile de plan ce Catană, director general al deri şi instituţii din oraş. Cu a- maşină, automată de sudat“. priră curioşi ma încercare a reuşit. Deci,
revin G.A.S. şi S.M.T. pe anul 1961. C.S.H. a prezentat un scurt is­ din uzină — trebuia pus la Ungă el. aparatul e foarte bu n ! Pe
toric al combinatului, subliniind acest prilej, în cuvintările ros­ Zis şi făcut. Pentru aceasta — Ehee, spuse unul, su­
La şedinţă au participat tovarăşii îndeosebi dezvoltarea pe care a tite, oaspeţii şi-au exprimat ad­ încercare chiar in diminea­ dura noastră odată-i sudură. feţele tuturor se citeşte bucu­
Aurel Bulgărea, secretar al Comite­ luat-o acest mare centru side­ a şi fost trimis inginerul Re­ O fi el automatul bun, nu zic ria.
tului regional al P.M.R., Dumitru De- miraţia faţă de realizările pe ţa asta. „Cîte succese fru­
jeu, preşedinte al Comitetului executiv rurgic al patriei în anii puterii siga Gheorghe intr-un schimb ba. dar oricum, ca aparatele — Se măreşte mult pro­
al Sfatului popular regional, David care poporul nostru muncitor le moase vom obţine cu ajuio-
Crişan, şeful secţiei agrare a Comite­ populare. Tovarăşul loan Achim, de experienţă la Bucureşti, la noastre, mînuite manual, nu ductivitatea muncii, tovarăşe
tului regional P.M.R. Au participat de obţine zi de zi în opera de con­ i rul ei ! Secţia noastră, pină uzina „23 August". Acolo,
asemenea, secretari ai comitetelor ra­ preşedintele comitetului sindi­ poate fi niciodată... inginer, prin punerea în
ionale de partid, preşedinţi ai comite­ struire a socialismului. In în­ ) nu de mult mereu fruntaşă muncitorii vîrstnici şi expe­
telor executive ale sfaturilor populare catului, a înfăţişat pe scurt ac­ — Mai ş t i i ! De ce te gră­ funcţiune a acestui automat?
aionale, conducerile G. A. S. şi cheiere, mai multe formaţii ar­ ' pe uzină, a cam bătut pasul rimentaţi l-au ajutat să în­ beşti cu părerile ? Stai pu­
.'S.M.T., tehnicieni şi ingineri agronomi. tivitatea organizaţiilor sindicale ţin. Vedem noi num aiăecît! întrebă un sudor.
din combinat. tistice de amatori au prezentat, ( pe loc in ultimul tim p Toa- ţeleagă bine funcţionarea — îi răspunse inginerul. în ­
cepem ! spuse el sudorului — D a ! Cu aproape 35 la
în cinstea oaspeţilor, un frumos > te mergeau bine, însă cu su- perfectă a automatului ce Mardare Vasile. sută, faţă de sudura m a­
nuală.
program artistic. \ dura asta aveam noi mult
O apăsare pe butonul de MARIN CALIN
pornire; sîrma de sudat fa­
lăcătuş — U.R.U.M.P.

—'' v __ /¦ W 'sw X v y