Page 18 - 1960-11
P. 18
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI, Nr. 18 24
Duminica, la căminele culturale pküderm „A
din raionul Sebeş
DOMINOx ŞOVIETIC
Spre generalizarea Secţia de învăţămînt şi cul ranilor de la 1784 condusă de Din exp erien ţa so v ie tica ful „Vasile Roaită“ din Orăştie
tură a Sfatului popular raio Horia, Cloşca şi Crişan“. a fost prezentat un ciclu de fil
învăţămîntului de şapte ani nal Sebeş a luat în ultima In cadrul manifestărilor în me sovietice. Cu acest prilej,
vreme o serie de măsuri me-' La Sebeşe!, chinate Lunii prieteniei romîno- oamenii muncii din localitate,
Congresul al III-lea al şi Sebeş, organele de partid şi mare şi control s-a efectuat nite să ducă la îmbunătăţirea brigada ştiinţifică sovietice, la uzina „Victoria“ au vizionat filmele: „Aici a
P.M.R. a pus in faţa şcolii de de stat au acordat tot spriji slab. Nu s-au controlat comu activităţii cultural-educative de din Călan a fost prezentată la trăit Lenin“, „Ivanna“, „In în-
cultură generală sarcini deo nul muncii desfăşurate pentru nele unde munca de şcolariza masă în lumina documentelor, Brigada ştiinţifică a casei locul de muncă metoda Înainta timpinarea zorilor“, „Eşalonul
sebit de importante. Printre cuprinderea în clasa V-ia a unui re a mers mai greu, cum sînt celui de-al III-lea Congres al raionale de cultură din Sebeş tă sovietică a maistrului furna- de aur“, „Katia-Ratiuşa“, „Cea
acestea se numără In primul număr cit mai mare de copii Ohaba, Vis ca, Zam, raionul P.M.R. Printre aceste măsuri a poposit duminică în satul list A. Filipov precum şi metoda sul s-a oprit la miezul nopţii;u U
rînâ încheierea generalizării ai oamenilor muncii. De ase Sebeşel. Ţăranii muncitori, Muhina. Prezentarea acestor şi „Am fost satelitul soarelui“.
învăţămîntului de 7 ani pînă menea, lucrătorii secţiilor de Ilia, Buceş, Blăjeni, raionul amintim, în primul rină, or care au umplut pînă la re metode de muncă a fost urmă
in anii 1962-1963, şi trecerea învăţămînt şi cultură au orga Brad, iar inspectorii de la a- fuz sala căminului cultural, rită cu deosebită atenţie de că V. BARBU
treptată la învăţământul ge nizat mai bine munca de îndru ceste secţii n-au stat pe teren ganizarea şi orientarea cu mai au ascultat cu viu interes tre muncitorii, tehnicienii şi
neral de 8 ani. mare şi control. Ca urmare a o perioadă mai îndelungată răspunsurile la întrebările pe maiştrii secţiei furnale. corespondent
acestui fapt, în comune înde pentru inpulsionarea acţiunii de multă competenţă a activi-- care le puseseră înainte cu
Pentru traducerea în viaţă părtate cu condiţii deosebite şcolarizare în aceste comune. cîteva zile. La întilnirea cu MARCEL SEMCÎUC Expoziţii
a acestor sarcini, în regiunea de şcolarizare, cum sînt Intre- tăţii căminelor culturale în brigada ştiinţifică s-a vorbit
noastră, sub îndrumarea Comi galde, Feneş, Galaţi, raionul In cea mai mare parte, mun despre situaţia politică inter corespondent Consiliul regional A.R.L-U.S.
tetului regional de partid şi cu Alba, Topiliţa, Bunila, raionul ca de îndrumare şi control în spre problemele actuale ale naţională, despre dezvoltarea a repartizat in localităţile re
sprijinul Comitetului executiv Hunedoara, procentul elevilor raioanele menţionate mai sus C iclu de filme giunii noastre peste 900 de ex
al Sfatului popular regional, cuprinşi în clasa a V-a a ajuns s-a redus la chemarea direc construcţiei socialismului. învăţămîntului în următorii poziţii cuprinzînd aspecte din
au fost luate o seamă de mă la 92 la sută. torilor de şcoli la centrul de ani în lumina documentelor In cinstea Lunii prieteniei ro- Marea ţară a socialismului vic
suri încă din perioada premer raion, pentru instructaj, Ia con Ca urmare a acestor m ă Congresului al III-lea al mîno-sovietice, la cinematogra- torios.
gătoare deschiderii anului şco Datorită măsurilor luate în vorbiri telefonice pentru infor P.M.R., despre materialele
lar în curs. Astfel a fost mărit mări în privinţa situaţiei şco suri, duminica trecută au a- plastice şi utilizarea lor, des
spaţiul de şcolarizare prin da întreaga regiune precum şi aa- larizării. vut loc la căminele culturale
rea în folosinţă a numeroase pre apariţia vieţii pe pămînt,
şcoli şi noi săli de clasă, a portului adus de colectivul sec •& din raion acţiuni multiple, despre plantarea pomilor
fost asigurat în mai mare mă Dacă în general au fost obţi fructiferi, despre combaterea
ţiei regionale de învăţămînt şi nute rezultate bune în regiu bine organizate şi cu frumoa manei viţei de vie etc.
nea noastră, cifra de plan
cultură, oare a acţionat direct se rezultate. \ La aceste întrebări şi la
multe altele, membru brigă
Conferinţe ..A sosii poştaşul
Un grup de conferenţiari din Zilele trecute, la şcoala elementară tai. Ga şi în alte dăţi, şi acum, în plic
Sebeş s-a deplasat duminică de 7 ani „Dr. Petru Groza“ din ora a găsit din nou o surpriză. Iuri îi tri
în satele Săsciori, Lancrăm, şul Deva a sosit iar poştaşul. De data misese o insignă de pionier, o vedere
Baia Romînă şi Pianul de Jos.
sură şi în mai bune condiţiuni în problema şcolarizării, din pentru anul şcolar în curs fiind Cu acest prilej, au fost expu zii au răspuns pe înţelesul aceasta, el a adus o scrisoare deose a oraşului Irkutsk şi o altă vedere cu
Spaţiul destinat internatelor, totalul de 8.331 elevi absolvenţi depăşită, aceasta nu trebuie să se conferinţele: „Dezvoltarea tuturor. bită, pe a cărui ştampilă de expediere şcoala în care învajă. Toate acestea
ar şcolile au fost înzestrate cu ai clasei a IV-a, au fost cu ne determine de a nu continua industriei în viitorii şase era sc ris: „U.R.S.S Oficiul poştal Ir- erau însoţite de o scrisoare în care
mobilier nou şi încadrate cu un prinşi în clasa V-a 7.930, ceea munca în vederea realizării to ani“, „O epocală realizare a Concursul brigăzilor kutsk“. Fxpeditor, pionierul sovietic Iuri îl informează pe prietenul său dfn
uimăr mai mare de Cadre di ce reprezintă un procent de tale a generalizării învăţămân ştiinţei sovietice în pregăti artistice de agitaţie Iuri Alexandrov din clasa a Vlf-a, iar D^va asupra marilor construcţii din o-
dactice calificate. De asemenea, 95,2 la sută cifră ce depăşeşte tului de 7 ani. In perioada care rea zborului cosmic“ (despre primitor pionierul Nicolae Grigoroiu raşul irkutsk, despre faptul că chiar
n acest an, s-a făcut o mai sarcinile prevăzute prin planul urmează trebuie luate o seamă nava satelit) şi „Alexandru La Răliău s-a desfăşurat tot din clasa a Vll-a, dar de la şcoa şcoala în care învaţă este nou con
ustă repartizare a burselor pe de şcolarizare şi reţea pentru de măsuri care să asigure con Sahia, scriitor şi luptător faza intercomunală a con la elementară „Dr Petru Groza" din struită. despre munca părinţilor săi,
¦aioane şi şcoli, ţinîndu-se cont anul în curs. solidarea rezultatelor obţinute pentru cauza clasei munci cursului brigăzilor artistice oraşul Deva. tipografi şi despre alte fapte din oraşul
n primul rînd de necesităţile în şcolarizarea elevilor şi crea toare“. de agitaţie, organizat de Casa său. in încheierea scrisorii, el a a-
le dezvoltare a învăţămîntului. In raioanele Sebeş, Alba şi rea tuturor condiţiilor pentru ^ La casa raională de cui- regională a creaţiei populare. Intre cei doi pionieri s-a închegat d ău g at: „Şi acum dragă prietene, îţi
Hunedoara, unde s-a acordat realizarea generalizării învăţă < tură, prof. Eugen Onu, mu- La concurs au prezentat pro încă de anul trecut o prietenie trai zic la revedere şi aştept noi veşti dîn
Buna gospodărire şi valorifi toată atenţia generalizării învă mîntului de 7 ani. Trebuie să ^ zeograf la Muzeul „Bruken- grame brigăzile artistice de nică. Gu ajutorul scrisorilor, ei îşi îm partea ta “.
carea produselor de pe loturile ţămîntului, procentul de cuprin se desfăşoare o muncă mai sus thal“ din Sibiu, a vorbit în părtăşesc. impresiile din vacanţele de
icoîare a întărit şi dezvoltat dere al elevilor în clasa V-a a ţinută pentru menţinerea ele faţa a peste 150 de cadre di agitaţie ale căminelor cultu vară, îşi vorbesc despre petrecerea tim A doua zi, pe adresa Iui furi, pio
!e asemenea baza materială a ajuns la 97,3 la sută în raio vilor la cursuri, pentru îmbu dactice despre „Răscoala ţă rale din Cut, Deal, Clinic şi pului liber, despre aspecte din viata nierul Grigoroiu a expediat o scrisoare
mor internate, ceea ce a de- nul Sebeş, la 95,5 Ia sută în ra nătăţirea frecvenţei, pentru ri Răliău. Toate brigăzile şi-au şcolilor lor etc. însoţită de o insignă de pionier şi o
erminat cuprinderea unui mai ionul Alba şi la 95 la sută în dicarea calităţii lecţiilor. Con axat programul pe cele mai fotografie personală.
nare număr de elevi la aceste raionul Hunedoara. Mai slab se ducerile şcolilor este necesar să actuale probleme ale vieţii Pionierul Nicolae Grigoroiu a des
nternate. La internatul din prezintă în această privinţă ra încredinţeze fiecărui cadru di satului. făcut plicul cu emoţie, dornic Să afle Acestea sînt lucruri fireşti, care se
3obra, de pildă, sânt cuprinşi ioanele Ilia (84,5 la sută), Brad dactic un anumit număr de e- noi veşti despre pietenul său îndepăr- întîmplă între prieteni aflaţi la mari
n prezent un număr de 116 (86,9 la sută), Orăştie (91,2 la levi cu frecvenţă neregulată
(Iovi, la Brănişca 65, la Dem- sută) şi Haţeg (92,2 la sută). pentru a-i ajuta la îmbunătă depărtări şi totuşi mereu aproape cu
uş 64, la Pui 44 etc. ţirea frecvenţei.
In raioanele Ilia, Brad şi Ha gîndul şi fapta.
O măsură bine venită a fost ţeg, situaţia existentă se dato- Este de datoria tuturor lucră
i aceea de a lua fiinţă pe reşte în primul rînd secţiilor de torilor din învăţămînt, ca sub G. A. S, Mintia poate şi trebuie —O—;
Ingă unele şcoli de 4 ani cla- învăţământ şi cultură care n-au îndrumarea organelor şi orga să devină o unitate rentabilă
e a V-a din absolvenţii clase- privit cu simţ de răspundere nizaţiilor de partid şi cu spri Elevii îniîmpină
or a IV-a din anul şcolar tre- problema generalizării învăţă jinul efectiv al organelor de marea sărbătoare
ut sau serii mai vechi, pre- mîntului. Deşi inspectorii de la stat. să depună toate eforturile
um şi organizarea de gazde secţiile de învăţămînt şi cultu pentru a îndeplini cu succes şi O eficienţă ridicată a ramu legume şi zarzavaturi. Se poate dicioase a muncii, gospodăria La Şcoala medie „Aurel Vlai-
emu ne acolo unde nu există ră din aceste raioane răspund pe mai departe sarcina trasată rilor de producţie sau a cultu vorbi deci de o specializare a- agricolă de stat din Mintia a cu“ din Orăştie, orele educative
alternate. fiecare teritorial de un anumit de cel tfe-al III-lea Congres al rilor dintr-o gospodărie agri gro-zoo-legumicolă cu prepon obţinut în activitatea sa rezul din ultima săptămină au fost
In raioanele Alba, Hunedoara P.D/ţ.R.. privind generalizarea în colă de stat, presupune o pro derenţă zootehnică. tate bune, rezultate ce oglindesc dedicate prieteniei romino-so-
grup de şcoli, munca de îndru- văţământului de 7 ani şi trece ductivitate ridicată a muncii in posibilităţile unităţii de a porni vietice. Profesoara Felicia Su-
rea'treptată la învăţămîntul ge ramura sau cultura respectiva, Din lipsa, de orientare şi pe calea rentabilităţii. ciu şi elevul Ion Vătâjelu din
Filmul zilei: „CIHTEC DE L E ÎM neral de 8 ani. o producţie marfă ridicată şi uii preocup ate., a,. , consiliului gos clasa a IX-a au vorbit despre •
beneficiu in continuă creştere. podăriei, în anul trecut, la Suprafaţa de teren a crescut cele mai noi realizări ale. ştiin
I. CIOBOTĂ Aceasta este condiţia funda G.A-S. din Mintia nu au fost cu peste 500 ha., iar sectorul ţei şi tehnicii sovietice.
mentală pentru ca orice gospo realizate producţiile planificate zootehnic s-a mărit cu încă 40
In urma războiului, aviatorul Lo- dărie de stat să fie o unitate ¦a se obţine la hectar şi au fost vaci de lapte. Furajarea raţio In holul şcolii medii, fotore
sev a rămas fără familie. Bombele rentabilă. depăşite cheltuielile de produc nală a animalelor, înlăturarea portajul artistic prezintă ima
ţie. Astfel, la cultura orzului risipei şi combaterea bolilor a gini grăitoare din viaţa fericită
aruncate de avioanele fasciste în s Analizînd felul cum aceste s-au planificat drept cheltuieli dus nemijlocit la sporirea pro a tineretului sovietic. Tot aici,
prima zi a războiului de-asupra sa condiţii sînt îndeplinite în gos de producţie 73.000 lei. Acestea ducţiei zootehnice şi ca atare, la gazeta de perete în ediţie spe
tului Cekanî, aflat la graniţa Mol podăria agricolă de stat Min au fost însă depăşite cu aproa scăderea preţului de cost. Ast cială, prezintă prin articolele
dovei, n-au cruţat nici casa de naş tia ne putem da seama dacă pe 20.000 lei. Nerealizîndu-se fel, în acest an, litrul de lapte sale realizări recente ale Uniu
tere, unde se afla soţia sa împreu această unitate păşeşte sau nu producţia la hectar, preţul de a fost obţinut cu 1,22 lei faţă nii Sovietice.
nă cu fetiţa lor nou născută. întors pe drumul rentabilităţii. cost al tonei de produs a fost de 1,30 cît era planificat, iar
ridicat. Cheltuielile de producţie sporul de greutate a fost depă In urmă cu cîteva săptămînî,
de pe front, Losev se interesează } G.A.S. din Mintia a avut a- şi preţul de cost au fost de a- şit cu 0,150 — 0,250 kg. Aces elevii claselor a X-a au început
nul trecut în folosinţă 862 ha. semenea depăşite la cultura po te rezultate ne îndreptăţesc să pregătirea pentru concursul
necontenit şi pretutindeni, şi abia > teren agricol din care 570 ha. fim convinşi că G.A.S. Mintia „Drumeţii veseli“ pe tema
arabil. Sectorul zootehnic cu rumbului şi la grădina de le îşi va îndeplini planul de pro
după (8 ani de căutare, reuşeşte j prindea 50 vaci de lapte, plus gume si zarzavaturi. ducţie. Pentru a obţine însem „Prietenia romîno-sovietică“,
tineretul bovin, peste 1.000 ca concurs care va avea loc în
să-şi regăsească fiica. Aceasta este $ Nici în sectorul zootehnic con şcoală la data de 6 noiembrie
tema filmului „Gîntec de leagăn . a.c.
Filmul rulează la cinematogratul pete porcine şi peste 10.000 pă siliul gospodăriei nu şi-a dat nate venituri băneşti, G.A.S. din Dornici să cunoască viaţa
sări. De asemenea, gospodăria interesul să obţină realizări pe
„Filimon Sîrbu“ din Deva. mai deţinea 150 ha. grădina de măsura posibilităţilor. Datorită Mintia trebuie ca atit in sec colegilor lor din Uniunea Sovie
torul cerealier cît şi în secto tică, elevii şcolii s-au adresat
A/V vV V 'v a a a a a J
obţinerii furajelor la un preţ de rul zootehnic să realizeze o colegilor lor din Moscova, Le
cost ridicat, produsele anima producţie globală ridicată din ningrad şi din alte oraşe ale
Propaganda agricolă la nivelul sarcinilor liere au fost. scumpe. Astfel, li care o bună parte să devină U.R.S.S. Elevii Elena Galea,
trul de lapte a costat 2,81 lei producţie-marfă. Pînă în pre Rodica Cosma, Constantin Mi-
faţă de 1,55 lei cit era plani zent G.A.S. Mintia şi-a depă hai şi alţii, au scris colegilor
dezvoltării agriculturii ficat, iar oul de găină a cos şit planul livrărilor la lapte cu lor sovietici despre şcoala in
tat 1,16 lei faţă de 0,66 lei pla circa 600 b l, iar la ouă cu a- care învaţă, despre viaţa şi
nificat. Dar, la creşterea preţu proape 10.000 bucăţi. munca lor, rugîndu-i să le scrie
Pentru ridicarea nivelului de seama de principalele obiective rea învăţămîntului agricol şi la ţiei agricole sporirea considera lui de cost au contribuit nu nu Realizînd o producţie-marfă şi ei despre oraşele unde locu
noştinţe agrozootehnice al tă şi sarcini trasate agriculturii de recrutarea cursanţilor. Pentru a bilă a producţiei de cereale, mai furajele foarte scumpe ci şi la un preţ de cost cît mai scă iesc, despre Moscova, despre
riilor muncitori, în aşa tel in cel de-al III-lea Congres al mai ales de grîu şi porumb, nerealizarea producţiilor planifi zut prin reducerea cheltuielilor
P.M.R. Esle de datoria cămi asigura o frecvenţă bună pe deoarece de aceasta depinde cate. pe cap de animal. de producţie obţinerea şi depă muzee, teatre, metrou şi şcoli.
să corespundă din ce in ce nelor culturale ca, folosind in toată durata cursurilor, recru dezvoltarea celorlalte ramuri ale şirea cifrelor planificate şi prin Linii dintre elevi au propus să
ii mult sarcinilor măreţe puse dicaţiile primite, împreună cu tarea cursanţilor trebuie făcută agriculturii şi în special creş In anul acesta, insă, dato-' sporirea productivităţii muncii, facă schimb de cărţi, reviste sau
riculturii noastre de cel de-al conducerile G.A.C. şi întovără prin consultarea in parte a fie terea animalelor. rită ridicării calificării cadre G.A.S. Mintia poate şi trebuie timbre.
-lea Congres al P.M.R., că- şirilor, cu inginerii şi tehnicie cărui ţăran muncilor şi nu in lor, creşterii simţului de răs să devină rentabilă.
nelor culturale le revine o nii agricoli, să asigure învăţă mod birocratic, aşa cum s-a tă Ţinînd seama de aceste indi pundere şi organizării mai ju ELENA 10AN
rcină importantă în organi- cut in unele comune în anii tre caţii, atit la cercurile agricole ¦S!S5&<
corespondentă
rea învăţămîntului agricol de mîntului agricol de masă un cuţi. cit şi la expunerea conferinţe D ezvoltă împărţit colectiviştilor avansul şi semănături în pepiniere, la
caracter cit mai concret, cit mai Imediat după primirea noilor lor, lectorii trebuie să dezbată de 40 ia sută. Obţinînd Ia hectar ocoalele silvice din Sebeş, Bistra
asă. atractiv, punindu-.se accentul pe pe larg şi să popularizeze me avuţia obşteasca o producţie ridicată de grîu, şi Miercurea s-au luat măsuri
Ţinînd cont de experienţa şi latura practică, sirius legată de tematici, trebuie să se organi todele şi regulile agrotehnice ce colectiviştii din Sîncrai au organizatorice în scopul recol
îtodele bune de muncă folo- profilul economic al agricultu zeze instruirea lectorilor la ni trebuie aplicate în fiecare gos întovărăşirii din satul Sibişel, putut să-şi achite în întregime tării seminţelor, scosul puieţi-
e în iarna care a trecut, câ rii din fiecare localitate. velul raioanelor, iar odată cu podărie colectivă, întovărăşire raionul Orăştie, îndrumaţi de obligaţiile contractuale şi să re lor din pepiniere, pregătirea şi
nele culturale trebuie să a- această instruire, lectorii să-şi etc., pentru realizarea unei pro către organizaţia de bază şi co partizeze la fiecare zi-muncă transportul lor la locul de plan-:
rde în acest an toată atenţia Secţiile de învăţămînt şi cul fixeze planurile de lecţii pentru ducţii sporite de 'cereale. mitetul executiv al sfatului po cîte 3 kg. grîu. Printre colec tat.
sfăşurării la un nivel supe- tură în calaborare cu secţiile a- fiecare cerc. Data începerii pular comunal, au început să tiviştii care au efectuat mai
>r a învăţămîntului agricol grieole raionale, vor trebui să cursurilor trebuie să ne găseas Inginerii şi tehnicienii agri efectueze construcţii pentru a- multe zile-muncă şi care au In pepinierele aparţinînd oca-:
masă. Ţinerea lecţiilor în mod treacă neîntîrziat la stabilirea că bine pregătiţi. coli trebuie să fie mereu în mij dăpostirea animalelor — pro primit cele mai mari cantităţi lului silvic din Sebeş s-a înce-1
jrulat., expunerea atractivă şi cercurilor ce vor funcţiona în locul ţăranilor muncitori, să-i prietate obştească — şi pentru de grîu se numără Anton Pă- put scosul puieţilor de stejar,
rotită de materiale intuitive iarna acestui an, atit la cămine O altă formă de activitate în sfătuiască, să-i îndrume asu depozitarea produselor vegetale. dureanu, Nicolae Popovici, An paltin şi frasin necesari împă
lanşe, mulaje, diafilme), axa- le culturale -cit. şi în gospodă sprijinul răspîndirii cunoştinţe pra felului cum pot lucra mai ton Munteanu şi alţii. Ei au duririi a 70 ha. şi s-au pregă
i conţinutului lecţiilor de pro riile agricole colective, întovă lor agrozootehnice o constituie Folosind numai materiale din tit peste 12 ha. teren în ve
ximele specifice satului sau ciclul de conferinţe care trebuie bine pămîntul pentru a obţine resurse locale, întovărăşiţii de prestat în gospodăria colectivă derea însămînţării ghindei.
spodăriei colective în care răşiri, S.M.T. sau G-A.S. Toto programat pe parcursul săptă- recolte bogate. aici au construit în acest an un
icţionează cercul, iată numai dată să vegheze ca toţi ingine mînii la toate căminele cultu saivan pentru 500 oi, iar acum peste 200 zile-muncă, revenin- CLEMENT BODEA
eva din metodele folosite rii şi tehnicienii agricoli, pre rale, indiferent dacă au sau nu Desfăşurînd o susţinută pro lucrează de zor la construcţia
re au făcut ca frecvenţa la cum şi medicii şi tehnicienii cerc agricol. Se recomandă ca pagandă agricolă prin mijloa unei magazii cu o capacitate de du-le fiecăruia, în afara altor Construcţia saivanului
ţii să fie bună, iar cunoştin- zooveterinari, să fie antrenaţi în expunerea conferinţelor să fi' cele şi formele existente, vom 10 vagoane cereale. Curînd vor produse, numai ca avans, cîte
e predate să., fie însuşite de acţiunea de îmbunătăţire a pro urmată de vizionarea jurnalelor îmbogăţi cunoştinţele agricole începe şi construcţia unui grajd. 600 kg. grîu. a fost terminată
tre toţi cursanţii. Cu rezultate pagandei agricole. In localită agricole în localităţile unde sînt ale ţăranilor muncitori, iar prin
ne au muncit anul trecut cer- 1. CRISTIAN A. TUZA Membrii întovărăşirii agricole
rile din G.A.C. Alba Iulia, ţile în care cercurile agricole cinematografe săteşti. Cămine aceasta vom asigura belşugul din satur Blăjeni, comuna Blă
dinar, Daia, Apoldul de Sus, nu pot fi acoperite cu cadre de Răsplata muncii Pentru campania jeni, au terminat cu cîteva zile
icea, Hăşdat, Silvaşul Infe- specialitate, lectorii să fie recru lor culturale, organizaţiilor de recoltei anului viitor, vom con în urmă saivanul pentru adă-
taţi dintre profesorii de ştiinţe masă le revine sarcina de a mo Cu cîteva zile în urmă, la de împăduriri postirea oilor.
ir etc. naturale sau învăţători care au tribui şi mai mult la traduce G.A.C. „Zori Roşii“ din satul
Pentru acest an de învăţă - experienţă in această direcţie. biliza la conferinţele agricole Sîncrai, raionul Hunedoara, s-a Pentru buna reuşită a cam Construcţia acestui saivan a
nt, Ministerul învăţămîntului rea cu succes în viaţă a sar paniei de împăduriri .de toamnă fost efectuată în cea mai mare
Culturii şi Ministerul Agri- In sate şi comune, căminele marea masă de ţărani muncitori parte prin muncă voluntară.
lturii vor orienta programa culturale, organizaţiile de tine cinilor trasate de partid şi gu
rsurilor agrozootehnice finind ret şi de femei, vor trebui să din fiecare sat. î. JURCA
treacă deîndată la populariza- vern.
Documentele Congresului al VICTOR MUREŞAN
III-lea al P.M.R. pun ca sarcină îndrumător cultural la secţia de
principală in domeniul produc învăţămînt şi cultură a Sfatului
popular regional.
