Page 19 - 1960-11
P. 19
Nr. 1824 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 8
322S E S 3233Ä SiEHGS
V I A Ţ A DE P A R T I D
Fu rn alelor — minereu ma© 6 NOIEMBRIE 1960
mult şi la timp! DEVA : Ctniec de leagăn ; LIA : Räniü cu noi ; APOLDUL
ALBA IU LIA : Copiii minune, DE SU S : Mama vitregă.
Fata din K iev; HAŢEG : Cea
Cu ioate că minerii de la Teiiuc au conducerii administrative şi ca atare pildă, în abatajele la zi, faţă de anul sul s-a oprit la miezul nopţii;
obţinui o seamă de succese deosebit de s-a muncit dezlînat, la întîmplare. O 1950, în acest an s-a realizat un ran SIM ERJA: Povestea tinerilor M iu k : iţL T L ® m L m /G j
importante in acest an, în activitatea seamă de iniţiative bune au fost a- dament de aproape 5 ori mai mare. De căsătoriţi; SEBEŞ : Căpitanul PENTRU 24 ORE
Dabac ; PETR O ŞA N I: Serioja ;
întreprinderii s-au manifestat multe bandonate. Dăm ca exemplu în acest asemenea, în abatajele din subteran,
Doamna m inistru: HUNEDOA Vremea se menţine relativ călduroa
lipsuri. E adevărat, de pildă, că din sens pe minerul toan Enăşcâu, care a randamentul a crescut în acest an de
R A : Ivana: O RĂŞTIE: O in- să, cu cerul variabil, mai noros în
angajamentul anual de a extrage pes preluat conducerea unei echipe ră la 2,97 Ia 3,62 tone pe post.
timplare extraordinară, In zi cursul zilei. Temperatura staţionară,
te plan 20.000 tone minereuri s-a rea masă în urmă şi pe care a adus-o în Şi totuşi sarcina de Creştere a pro lele lui Octombrie ; BRAD : In va fi cuprinsă ziua între 17 şi 21 gra
pragul vieţii; LONEA : Băieţii de, iar noaptea între 5 şi 16 grade.
lizat peste 08 !a sută, sau că în loc rîndurile celor fruntaşe. De ce nu s-a ductivităţii muticii pe cele trei trimes noştri; TEIU Ş: Ea te iubeşte: Vîntut va sufla potrivit, cu intensifi
ZLATNA: Mireasa răpită; I- cări locale din sectorul sud şi sud-vest.
uw 700.000 lei economii, cît prevede extins această iniţiativă ? Minerii frun tre s-a realizat numai în proporţie de
angajamentul anual s-a realizat numai taşi ca Ernilian Bălan, Ioan M. Popa, 94,7 la sută. De ce ?
in 9 luni mai mult de 731.000 lei. De O primă explicaţie, aşa cum s-a su ^ r\/*\ - * . ÂA A / V \ A > V v
asemenea, nu contestă nimeni faptul bliniat în adunare, o constituie depăşi
că s-a îmbunătăţit simţitor calitatea Adunarea de dare de rea cu mult a efectivului de munci V1ZJTAŢI_ MAGAZINELE
minereurilor. Dar este tot atît de a- seama şi alegeri tor! auxiliari, necesari mai ales pen O.C.L. produse industriale din Oeva şl Cîuţiir
devărat că sectorul II a rămas dator a comitetului de partid tru întreţinerea funicularului vechi. La unde veţi găsi tot felul de articole de
patriei în luna octombrie cu mai mult aceasta se adaugă faptul că n-a exis sezon, de toamnă şi iarnă:
de 1.000 tone minereuri, că producti de la minele Teiiuc tat o justă repartizare a forţelor de
vitatea muncii s-a realizat abia în pro producţie, că timpul de lucru nu se
porţie de 94,7 la sută, că planul de Cosma Gulcea şi alţii ar fi putut s-o utilizează complet mai ales în schim
livrări către Hunedoara a rămas neîn- îmbrăţişeze.
bul de noapte.
depiinit cu aproape 14.000 tone mine Minerul Cosma Culcea a arătat în De asemenea, unii ingineri şi teh H Confecţii şi încălfăminte pentru
reuri de fier. cuvîntul său că în tot anul s-a făcut nicieni nu manifestă suficientă preo bărbafi, femei şi copii
doar un singur instructaj cu activul cupare pentru introducerea tehnicii noi
Acestea sînt principalele lipsuri fără de partid de la sectorul II. Oare în producţie, pentru mecanizarea o- ® Jesăfuri de bumbac şi lînă
scoase în evidenţă cu prilejul adu nu şi aceasta constituie o cauză a ne- peraţiilor grele.
nării de dare de seamă şi alegere a realizări'i sarcinilor de plan? Fără în ® Articole de galanterie
„comitetului de partid de la minele Te- doială că da. Dacă biroul organizaţiei •k
lîfrc. De unde provin ele? Gum se ex de partid ar îi folosit cu pricepere ac H Tricotaje
plică existenţa lor ? Toate aceste lipsuri precum şi altele, H Cosmetice
scoase la iveală în adunarea de da
V, K 'O
Problema nr. 1: tivul fără de partid ar fi reuşit să re de seamă şi alegere, trebuie să H Articole de uz casnic
soluţioneze multe probleme dificile. stea în atenţia noului organ ales. Li
activitatea sectorului li chidarea tor trebuie urgentată, deoa In parcul de la poalele ce tăţii-, unde toamna şi-a risipit cu ® Aparate de radio
Explicafia nerespectăriî rece furnaliştii au nevoie de cantităţi dărnicie culorile, copiii grădiniţei nr. 3 din Deva au ieşit la
Neîndeplinirea planului de producţie, planului de livrări... mereu sporite de minereuri. plimbare. ®Motociclete, motorete, biciclete etc.
Cît şi alte lipsuri i-a determinat pe
minerul Viorel Mihoc, inginerul Mircea Aşa după cum se afirmă în darea 1. DUMITRU
Pîrjol şi alţii, să se ocupe pe larg,
în adunare, de activitatea sectorului de seamă a comitetului, depăşirea pla
V 's ^ V N / W . V W «
îl. nului la extracţie este o treabă făcută
pe jumătate. întregirea ei se realizea
— Minerii de aici — a spus tov. ză numai cu condiţia respectării pla Cărbunele COCSI poate fi A ten ţiu n e!
Mihoc — duc deseori lipsă de mate nului la livrări. Or, la acest capitol, mai ieftin
riale şi de vagoane goale. Evident, a- întreprinderea minieră Teiiuc a rămas puşcării selective la toate locu Magazinele cooperaţiei de consum
cest lucru ii împiedică să obţină re datoare. Gele aproape 14.000 tone mi rile de muncă, că alegerea ma din regiunea Hunedoara
zultate pe măsura posibilităţilor de nereuri nelivrate, spun multe. nuală a sterilului in abataj se
care dispun. E adevărat că sectorul II In trimestrul III al acestui rile necesare pentru îmbunătă face superficial şi nu la toate confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii,
este foarte răspîndit, dar aceasta nu Există în această problemă un mo an, colectivul Exploatării mi ţirea acestei situaţii. brigăzile. aparate de radio indigene, biciclete,
justifică deficienţele de aprovizionare. tiv obiectiv, care trebuie luat în sea niere Lupeni a înregistrat o de maşini de cusut, mobilă.
mă. Este vorba de desele defectări ale păşire la preţul de cost al căr Cea mai mare parte a depă Aceste lucruri, se pot spune
O deficienţă mare în activitatea sec funicularului noii. Acest motiv nu poa bunelui cocsificabi! de peste şirii preţului de cost la mina şi despre colectivele altor sec
torului II, aşa cum a reieşit din dez te explica însă, în întregime, rămîne- 800.000 lei. Cauzele sint mai Lupeni provine insă din pena toare ca, de pildă, IV A şi !V B.
bateri, o constituie faptul că aici se rea în urmă. Şi aceasta pentru că nu multe. Una din ele este şi ne- lizările pentru calitate. In pri
practică lucrul în asalt. Evident, a- s-a folosit la capacitatea maximă nici jndeplinirea planului de pro mele trei luni ale semestrului La mina Lupeni există toate
ceasta a dus la exploatarea neraţio funicularul vechi. E bine să arătăm ducţie, problemă analizată mai condiţiile ca în perioada ce a
nală a abatajelor cu mineralizaţie bo că trimestrial a existat o capacitate pe larg itiir-un articol apărut II, exploatarea a plătit prepa- mai rămas pină la finele anu
gată, la crearea vîrfurilor de produc de transport de circa 10.000 tone, care anterior in ziarul nostru. raţiei Lupeni penalizări de pes lui să se realizeze economii în
ţie, la perturbarea activităţii întreprin n-a fost folosită. te un milion lei. semnate la preţul de cost. Tre
derii. Mai trebuie arătat că nici uti O altă cauză o constituie de buie doar ca, sub Îndrumarea
lajele nu se folosesc Ia întreaga lor In afară de acestea, adunarea a mai păşirea consuriiului de energie Condiţiile de zăcămînt de la comitetului de partid, conduce
capacitate, că există încă mulţi munci scos în evidenţă faptul că nerespecta* electrică. Aceasta' se datoreşte mina Lupeni sînt puţin diferite rea exploatării şi conducerile
tori al căror nivel profesional este scă rea livrărilor se datoreşte şi lucrului atît funcţionării compresoare- sectoarelor să ia măsurile cele
zut. în asalturi care se mai practică, din lor în unele zile de repaus — mai eficace pentru evitarea ri
păcate, la acestă întreprindere. cind se executau anumite lu sipei de energie, a numărului
Parte din cauzele acestei stări de crări — cit şi nelolosirii judi mare de absenţe şi a livrării
lucruri se găsesc şi în activitatea or .. şi a producîiviîăfii cioase a tuturor utilajelor. N-au către preparaţie a unei produc
ganizaţiei de partid de aici care nu scăzute fost puţine cazurile cind trans ţii de slabă calitate. Este nece
s-a ridicat ia nivelul cerut. Organi portoarele. funcţionau încărcate
zaţia de partid de la sectorul II n-a De fapt, minerii de la Teiiuc au ob numai la !umătate din capaci
exercitat dreptul de control asupra ţinut randamente foarte mari. Aşa de
tatea lor nominală, sau chiar in sar ca maiştrii, tehnicienii .şi
MagazSn universal gol. inginerii din cadrul sectoarelor
Au influenţat negativ asupra să dea dovadă de mai mult simt
Lucrările de construcţie a tiviştii din Berthelot, Crăguiş, preţului de cost în perioada de de cele ale altor exploatări din de răspundere in acordarea a-
magazinului universal, ce se va Fărcădin şi Găuricea, care au care ne ocupăm şi absenţele ne Valea Jiului. Stratul III, din sistenţef tehnice, să controleze
deschide in comuna Berthelot prestat muncă voluntară la să motivate, La sectorul IV B, de care se exploatează o bună par şi să îndrume brigăzile in sco
sint avansate. Ele au ajuns în patul fundaţiei, transportul ba pildă, din această cauză, produc te din producţia minei, conţine pul folosirii cit mai judicioase
faza de finisaj. lastului, transportul pămîntuluî tivitatea obţinută în trimestrul mult şist. Aceasta însă nu jus a utilajelor, să supravegheze
şi nivelarea lui. De asemenea, III este de 97,8 la sută din cea tifică cu nimic depăşirea mare a modul în care se aplică puş-
Demn de semnalat este faptul s-au evidenţiat tovarăşii Ion Mi- planificată. Starea de lucruri de conţinutului planificat de cenu carea selectivă şi alegerea ma
că, deşi devizul iniţial al lucră clea, preşedintele comitetului de ia sectorul IV B se cere a fi şă. Situaţia creată este numai o nuală a sterilului in abataje.
rii se ridica la 104.000 lei. dato analizată cu toată seriozitatea.
rită economiilor făcute, localul iniţiativă, Cornel Lăpujan, Ber- Conducerea sectorului şi comi consecinţă a lipsei de preocu Numărul mare de absenţe la
va costa doar 60.000 lei. tetul sindical de secţie, sub în pare organizată şi susţinută din unele sectoare trebuie curmat.
cu Anton şi Aurel Mărtinescu. drumarea biroului organizaţiei partea conducerilor exploatării Conducerile acestor sectoare şi
O bună parte din lucrări s-au de bază, trebuie să ia măsu- comitetele sindicale de secţie,
executat prin muncă voluntară, N1CU SBUCHEA şi sectoarelor in direcţia îmbu vor trebui îndrumate în sensul
evidenţiindu-se în special colec- corespondent
nătăţirii calităţii Cărbunelui. de a ii mai exigente in acor
întărirea economico-organszatorică a G .A .C . De remarcat că numai secto darea învoirilor, a concediilor j rţvuffiteTîbst/
în eertfruS dezbaterilor rul III a plătit in trimestrul III şi constatarea cauzelor pentru
al acestui an penalizări la ca care absentează unii mineri. A\ ^ IU li
litate de peste 500.000 lei. Deşi
colectivul acestui sector exploa Un rol de seamă în obţinerea I. E, C . M . G . M. se c| ia D e v a
tează în stratul III, au existat unor rezultate cit mai bune în
lupta pentru reducerea preţului a n g a je a z ă
adunărilor de alegei 4 » perioade cind a dat o produc de cost revine birourilor organi | 2 ingineri în specialitatea petrolişti,
ţie cu conţinut foarte redus de zaţiilor de bază ale sectoare mecanici şi electromecanici.
muncă unde se hotărăşte soar chibzuinţă a problemelor ce se şist. In plus, la sectorul III sint lor. Cu colectivele lor de agi
(Urmare din pag. l-a) Cei interesat? se vor adresa pentru lămuriri
| suplimentare la sediul secjsei din Deva, strada
obişnuinţa producătorilor în ta producţiei, trebuie să ocupe discută în adunările de partid unele brigăzi care dau cu re tatori, ele trebuie să explice oa
ceea ce priveşte creşterea de de asemenea un loc important, ordinare, repartizării mal judi gularitate cărbune rnult şi des menilor pe larg ce înseamnă i Mînăsfirii nr. 4,
animale, vor trebui discutate atît în dările de seamă ce se cioase a sarcinilor pe membri tul de curat. Faptul că in an pentru economia naţională, pen
şi elaborate măsuri menite să prezintă, cît şi în discuţiile ce şi candidaţi de partid şi organi samblu, pe sector, realizările la tru ei înşişi, reducerea preţului
ducă la o sporire rapidă a nu se vor purta, stabilindu-se şi in zării controlului asupra înde calitate sînt slabe, denotă că bi de cost şi care sînt căile pentru
mărului de animale şi la stabi acest sens, măsuri concrete. plinirii lor. roul organizaţiei de bază, con realizarea de economii. îndru
lirea unei proporţii corespunză ducerea sectorului şi comitetul marea şi sfaturile agitatorilor
toare între sexe pentru realiza Realizarea măreţelor sarcini Folosirea judicioasă şi cu mal sindical de secţie, n-au luat toa trebuie să se facă simţite în per
rea cifrelor stabilite de Con de perspectivă puse de către cel multă eficacitate a activelor te măsurile pentru extinderea manenţă, la fiecare loc de mun
gres, adică numărul va- de-al III-lea Congres al P.M.R. fără de partid şi a colectivelor şi aplicarea cu consecvenţă a
. lor de lapte să reprezinte în faţa agriculturii, depinde în de agitatori, care, antrenate la că. GH. COMSUTA
cj *ca 50 la sută din numărul mare măsură de capacitatea şi realizarea sarcinilor ce stau ’n
total de bovine. Trebuie de a- competenţa cu care organizaţii faţa organizaţiilor de bază, vor DINmOQUÂMUL BE
semenea discutate pe larg cau le noastre de partid vor şti să trebui să aducă o contribuţie
zele care au determinat reali îndrume activitatea de produc tot mai mare activităţii politice şi 6 NOIEMBRIE I960
zarea unei producţii scăzute de ţie, să antreneze masele largi economice, să constituie de ase
lapte In unele gospodării co în jurul realizării sarcinilor ce menea o problemă principală a-
lective şi să se stabilească mă le Stau în faţă. supra căreia e necesar să în
surile corespunzătoare pentru dreptăm mai mult atenţia noas
întărirea organizaţiilor noas tră în viitor.
tre de partid prin primirea de
viitor. noi membri şi candidaţi de par Adunările generale de dări PROGRAMUL I : Cîntece de luptă şoară interpretată la diferite instru
Gospodăriile agricole colecti tid din rîndurile celor mai îna de seamă şi alegeri vor trebui pentru pace; 8,00 Clubul voioşiei; mente ; 8,30 Şcoala şi viaţa ; 9,00 „Din
ve aşezate în jurul oraşelor, pe intaţi şi harnici colectivişti şi să stabilească măsuri concrete 9,30 Teatru la microfon pentru copii: cîntecele Marelui Octombrie“ ;' 10,30
cursul unor rîuri, trebuie orien întovărăşiţi, ridicarea continuă în ceea ce priveşte folosirea în „Alioşa“, prelucrare şi dramatizare ra Revista presei străine; 13,15 Gintă co
tate spre extinderea suprafeţelor a nivelului politic şi profesional viitor cu mai multă eficienţă a diofonică de Mihaela Bogza şi Nico- rul Conservatorului şi şcolii de muzică
cultivate cu legume şi zarzava al tuturor membrilor şi candi propagandei noastre de partid, leta Mînăstireanu după o povestire din O desa; 14,30 Cine ştie, cîştigă I ;
turi, spre irigarea pe cît posibil daţilor de partid, trebuie să ea avînd un rol deosebit de im de Miliaii Şolohov; 11,00 Gîntece so 16.00 Vorbeşte Moscova I; 17,15 Cînte
în întregime a acestor suprafe constituie de asemenea una din portant în procesul de ridicare vietice interpretate de formaţii artis ce despre prietenia romîno-sovietică;
ţe — cunoscute fiindu-ne posi problemele principale asupra a conştiinţei socialiste a mase tice de amatori din ţara noastră; 13,10 17,40 La masa întrebărilor interesante;
bilităţile de sporire a producţiei căreia trebuie orientate, atît lor largi, a antrenării lor la De toate, pentru toţi; 15,00 Cintece 18,30 Emisiunea pentru m arinari;
la hectar ca urmare a irigaţii dările de seamă ce se prezin luptă consecventă pentru înde şi jocuri populare romîneşti; 17,00 La 19.00 Cintece revoluţionare; 20,05 Mu
lor. tă, cît şi discuţiile ce se vor plinirea cu succes a măreţelor şezătoare; 19,05 Din cele mai cunos
purta. cute melodii populare romîneşti; 19,30 zică de dans; 21,30 Program pentru
Problema îmbunătăţirii con sarcini stabilite de cel de-al Teatru la microfon: Orologiu] Krem
tinue a organizării muncii, in Trebuie acordată o mare aten linului“ — adaptare radiofonică după iubitorii de romanţe; 23,10 Muzică de
troducerea pe scară cît mai lar ţie îmbunătăţirii şi perfecţionă III-lea Congres al P.M.R., sar piesa lui Nikolăi Pogodin; 21,10 Mu dans.
gă a sistemului cointeresării rii continue a muncii organiza zică de d a n s; ‘23,10 Simfonia a IV fi
materiale în toate ramurile de torice pentru cuprinderea sar cini care constituie un program BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00,
activitate, repartizarea cît mai cinilor multiple şi crescînde ce 19,00; 22,00; 23,52 (progi.miul 1) ;
grandios de muncă şi luptă pen
tru creşterea necontenită a ni
judicioasă a forţelor organiza se ridică în faţa organizaţiilor velului de viaţă al celor ce mun iu do major de Prokofiev. 7,50; 14,00; -20,00 ; 23,00 (progi a
ţiilor de bază la locurile de de partid, alegerii cu mai multă cesc de la oraşe si sate. PROGRAMUL I I : 7,20 Muzică u- mul 11).