Page 2 - 1960-11
P. 2
\
'p a g . 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 182 O
rassrasssaz^^ m
Dezvoltarea multilaterală a gospodăriei
colective — în dezbaterea comuniştilor Manifestări literar-artistice
In adunarea' generală de dare stat, ei au terminat construcţia candidaţii de partid, să a- Utemistul ioan Şerban se numără printre fruntaşii centralei termoelec Activiştii bibliotecilor din Va teniei cu marele popor sovietic.
'de seamă şi alegeri a organi unui grajd pentru 80 vite mari. corde mai mult sprijin con trice nr. 2 din Hunedoara. Iată-1 în fotografie, în faţa tabloului de control lea Jiului au iniţiat In ultima La Petrila, la biblioteca clu
zaţiei de partid de la gospodă O însemnată sumă de bani a siliului de conducere al gos termotehnic al cazanelor. vreme o serie de acţiuni inte
ria agricolă colectivă „Bălătea- fost împărţită colectiviştilor ca podăriei, pentru a se crea cît resante de popularizare a căr bului minier, a avut loc un sim
na“ din satul Bălaia, raionul avans la ziie-muncă. Pe bază de mai multe ramuri aducătoare de •o O - ţii sovietice în rînăul maselor pozion inspirat de subiectul
îiia, care a avut Iog zilele tre calcule preliminare, s-a consta venituri pentru a se dezvolta largi de cititori. In acest scop cărţii sovietice de mare actua
cute, comuniştii au consacrat tat că valoarea zilei-muffcă în continuu proprietatea obştească m s-au organizat în cadrul clubu litate „Bătălie in marş“ de Ga-
cea mai mare parte dezbaterii acest an va fi mai mare ou 10 a colectiviştilor. In hotărîrea a- rilor muncitoreşti ale sindica lina Nicolaevna, la care au luat
problemelor privind dezvoltarea lei deoît în anul trecut. doptată se prevede înfiinţarea Cu sprijinul cetăţenilor drumul. Pentru a preveni inun telor din Valea Jiului diferite parte peste 250 mineri.
multilaterală a gospodăriei. în cadrul gospodăriei de noi daţiile, a fost adîncită albia manifestări cu caracter literar-
’Acestea sînt doar cîfeva din Cetăţenii comunei Vinţul de rîuluî şi construit un dig de De asemenea în oraşul Petro
Darea de seamă prezentată, realizările care constituie bilan ramuri zootehnice printre oare Jos, muncesc cu însufleţire pen- consolidare. a rtistic : simpozioane, serate li şani, cu concursul Bibliotecii
cit şi discuţiile purtate, au scos ţul muncii rodnice desfăşurate crescătoria de porci, o crescă tru înfrumuseţarea comunei lor. terare, recenzii, şezători litera raionale şi a clubului muncito
la iveală o serie de înfăptuiri. anul acesta de colectivişti sub Astfel, ei au amenajat prin bil nou cămin cultural re etc. resc al sindicatelor, a avut loc
Munca politică desfăşurată în îndrumarea' permanentă a orga torie de păsări şi una de oi. U- muncă patriotică un teren de prezentarea artistică a operei
rînduil colectiviştilor de către nizaţiei de partid. fotbal, au construit o popicărie fa Valea Bradului Dintre aceste acţiuni merită şi vieţii Ivi Vladimir Maia-
membrii şi candidaţii de partid, nul din obiectivele stabilite este din materiale vechi, recupera 'să fie evidenţiată iniţiativa bi kovslci, în faţa a peste 200 e-
de către activul fără de partid In cuvîntul lor, membrii şi acela de a se mări suprafeţele te. In fruntea acestor acţiuni In aceste zile, cetăţenii din bliotecii clubului muncitoresc levi de la Şcoala de 7 ani nr. 2
şi agitatori, a' constituit un fac s-'au situat deputaţii Dencsy satul Valea Bradului, au terrni- al sindicatelor din oraşul Lu- din localitate.
tor mobilizatolr în dezvoltarea Adunarea de dare de de teren cultivate cu grîu şi po Rezso, Galben Avram, precum nat lucrările de construcţie a peni, care a organizat o şeză
rumb şi de ă se executa toate şi cetăţenii losif Eiben, Petru noului cămin cultural. Totodată, toare literară cu concmsul cer Interesante au fost şi pre
economico-organ’izatorică a gos seamă şi alegeri a Simionescu, Gligor Bîrsan, Ni- prin munca patriotică a cetăţe- cului literar „Nicolae Labiş“ pe zentarea cărţii „Sateliţii artifi
lucrările agricole în condiţii cît nilor a fost construit şi un nou tema „Revoluţia din Octombrie ciali ai pămîntului“ de către
podăriei. (colectiviştii ău partici organizaţiei de bază din mai optime. ing. Traian Rădulescu din co
oglindită în literatura romî- lectivul de sprijin al bibliotecii,
pat în mod regulat la muncă şi G. A. C. B ălaia •k nească“. Cu acest prilej a vor în faţa muncitorilor de la
bit în faţa celor aproape 200 U.R.U:M.P., recenzia cunoscutu
¦au efectuat lucrări de bună cali candidaţii de partid, au scos la Prevederile stabilite de adu de participanţi bibliotecara Mă
tate, ceea ce a dus lă obţinerea iveală şi unele deficienţe care narea generală a organizaţiei de ria solomon. iar tinerii Nicolae lui roman al lui Boris Polevoî
¦şi-au făcut loc în activitatea or Vinătoru, Georgeta Vrăbiescu „Povestea unui om adevărat“
unor recolte bogate. @u tot tim ganizaţiei de partid. (Bomunistă partid au şi început să prindă şi Georgeta Scul au citit din ţinută la Iscroni, precum şi
Aurelia Iile, a arătat că gos viaţă. La numai patru zile după operele scriitorilor rominî N. popularizarea la staţia de ra-
pul nefavorabil, s-,a obţinut a- podăria putea realiza venituri ce a avut loc adunarea genera
băneşti mai mari dacă era în D. Cocea, Gala Galaction şi Za- ăioficare locală a cărţilor „Pă
nul acesta o producţie medie lă fiinţată şi crescătoria de porci, lă, respectiv pînă la 31 octom haria stancu, şi au recitat poe
aşă cum s-a prevăzut în planul zii de A. Tom a, M. Beniuc şi m înt desţelenit“ (voi. II) de M
hectar de 1.800 kg. grîu şi de producţie. brie, colectiviştii din Bălata au Horvath Imbre, închinate prie-
Şololiov, „Fraţii Erşov“ de Vl(jr
2.500 kg. porumb, iar producţia — Avem pămînt bun, avem terminat lucrările de recoltări
păşune multă, a spus candidatul şi însămînţări de toamnă. Ei se ăimir Kocetov etc.
de cartofi şi sfeclă de zahăr a de partid Remus Crîşmar. Pu
tem să obţinem o producţie mai pregătesc acum în vederea des La Aninoasa
fost de' asemenea mult mai mă mare lă hectar, putem să mă făşurării în bune condiţii a cam
rim mult numărul de animale
re. deoît se prevăzuse în planul şi acestea, cu siguranţă, ne vor paniei agricole de primăvară.
de producţie. aduce an de an venituri tot mai
mari. Experienţa din acest an Este demn de subliniat faptul colae Ceteau, Axente Cazan şi local pentru magazinul univer- La clubul muncitoresc din pat şi la dimineaţa de întrebări
S-au făcut progrese şi în ceea ne-ă dovedit cît este de renta că aşa cum s-a stabilit în adu sai sătesc care a fost dat de Aninoasa au fost organizate nu şi răspunsuri intitulată „Cum
bilă şi grădina de legume şi zar narea generală a organizaţiei alţii. Tot prin munca patriotică curînd în folosinţă. Aceste suc- meroase manifestări cultural- ne-am petrecut anii de studiu
ce priveşte dezvoltarea1 şeptelu- zavaturi. Trebuie deci să extin de bază, gospodăria a însămîn- a cetăţenilor, au fost plantaţi artistice închinate Imunii priete în Uniunea Sovietică", la jur
dem şi suprafaţa de teren des tat cu grîu de toamnă o supra cese se datoresc muncii însu- niei romîno-sovietice. Astfel, s-a nalul vorbit pe tema „Ajutorul
lui. Gospodăria dispune acum tinată grădinii de legume. faţă de teren mai mare cu 10 numeroşi pomi fructiferi pe te- fleţite duse de cetăţeni. O con ţinut recenzia romanului ,,Bă acordat de către U.R.S.S. ţării
ha. decît era prevăzut în planul renul întovărăşirii „7 Noiem tălie în marş“ de Galina Nico noastre in dezvoltarea bazinu
de 63 capete bovine dintre care Pentru activitatea de viitor, de producţie. brie", au fost efectuate lucrări tribuţie însemnată au avut-o laevna, au fost organizate o lui carbonifer al Văii J i u l u i ş i
37 vaci de lapte. Vacile aduse adunarea generală a organiza de deschidere a drumului care tovarăşii Nicolae Cristu, Victor seară literară pe tema „Să cu la. seara literară închinată vie
ţiei de bază a hotărît ca noul ’ A. ZAH ARIE leagă Vinţul de Jos de satul noaştem scriitorii ruşi şi sovie ţii şi activităţii scriitorului so
de colectivişti în gospodărie au organ ales şi toţi membrii şi Jucuri. Pe această porţiune, Pi- Munteanu, Marin Stan şi mulţi tici“, conferinţa intitulată „Prie
fost înlocuite cu vaci de rasă rîul lui Mihai rupea deseori alţii, in fruntea acestor acţiuni tenia de arme romîno-sovietice vietic Miha.il Şolohov. Aceste
în timpul luptelor duse îm potri
măi bună. Pentru hrană anima Actori profesionişti s-au situat deputaţii Sofia Di- va ocupanţilor hitlerişti“, wn manifestări au fost urmate de
sprijinul amatorilor neş, Aron Şerban şi Nicolae concert explicativ pe tema „Să
lelor pe timp de iarnă, s-a asi cunoaştem muzica populară ro- programe artistice susţinute de
gurat pe lingă celelalte furaje, De curînd, conducerea Teatrului de cupă nu numai de montarea specta Cor, care s-au preocupat îndea mînească şt sovietică“.
stat din Petroşani, la propunerea or colului, de instruirea artiştilor ama formaţiile de artişti amatori ale
şi cîte 11.500 kg. porumb siloz proape de procurarea materia Un numeros public a p a r tid - clubului.
lelor şi de mobilizarea cetăţeni
de fiecare vacă. =------ A. NICHIF
Din veniturile realizate anul lor la muncă patriotică.
corespondent
ăcesta Iprin valorifioareă produ S. P.
selor animale şi vegetale, colec ganizaţiei de partid a luat o frumoa tori, ci şi de alegerea cea mai judi
tiviştii 'ău construit o magazie să iniţiativă. E vorba de antrenarea cioasă a piesei ce urmează să fie pusă Festival»! bieraS de teatro J . L. C A R A G S A IE “
tuturor actorilor în acţiunea de spri în scenă, potrivit cu cerinţele spec
do cereale cu o capacitate de 11 jinire a artiştilor amatori din cadrul tatorilor, a specificului întreprinderii
cluburilor muncitoreşti, a caselor de respective, a nivelului de pregătire a
vagoane şi un pătai pentru 8 cultură, colţurilor roşii şi căminelor interpreţilor etc.
culturale din regiunea Hunedoara. Nu
vagoane porumb. Gu venituri din se poate spune că pînă acum nu ar Intre cei care au început deja să
mai fi fost îndrumaţi aceşti profe se preocupe de întărirea unor forma
gospodărie şi cu împrumut de sionişti la îndeplinirea acestei acţiuni ţii artistice de amatori se numără
cetăţeneşti. Şi pînă acum, un număr fruntaşi ai scenei Teatrului de stat
=!Hfc! restrîns de artişti ai Teatrului de din Petroşani. Astfel, artiştii amatori REZULTATELE ÎN TRECERILO R ÍN FAZĂ REGIONALA
stat „Valea Jiului“ din Petroşani, s-a din Petroşani sînt instruiţi de actorii
Consfătuire ca colectivele ocupat de instruirea unor formaţii ar Gh. lordănescu, Dem, Columbeanu, I. In urma întrecerilor dispuitate ionate de cultură Orăştie cu pie Locul 111 — formaţiile cămi
posturilor utemiste de control tistice ale amatorilor. Aceasta s-a fă Gristescu. Al- Zecu şi M. Zabalon, în cadrul fazei regionale a „Fes sa „Surorile Boga“ de H. Lo-
cut insă mai mult la întîinplare în cei din Lupeni de L. Temelie şi T- tivalului bienal de teatru I. L. vinescu; nelor culturale — Pui, raionul
Recent, la clubul „Siderurgis- tov. Sergii Ivanov, prim-secre- mod ocazional, cu prilejul unor con Grîmpiţă. cei din Haţeg de Al. Je- Garagiale“ au fost promovate Haţeg, cu piesa „Partea Leului“
tuT‘ a ' avut loc consfătuirea co tar al Comitetului orăşenesc cursuri sau festivităţi. le s; regizorul M. Şoma sprijină for pentru faza interregională ur Locul II — Formaţia Casei ra de G. Teodoru şi Vinerea, raio
lectivelor posturilor utemiste de U.T.M. Hunedoara, a vorbit maţiile artistice din Orăştie şi I.M.P., mătoarele formaţii : ionale de cultură Sebeş cu pie nul Orăştie, cu piesa „Cei care
control din oraşul Hunedoara. despre unele metode bune care In prezent, artiştii profesionişti din Gh. Miclea pe cele din Brad şi Cris- sa „Se împrăştie norii“ de Al. rămîn singuiri“ de L. Demetrius.
La consfătuire au participat Petroşani, care s-au angajat Ia trans eior. .iean Tomescu pe cele din Pui, Formaţii ale. cluburilor : Popescu şi G. Popa.
peste 400 de tineri şi tinere. Pe trebuie folosite în munca colec punerea în viaţă a hotărîrii conducerii D. Căpitanu pe cele din Deva şi Pe- Cititori artistici
marginea referatului prezentat tivelor posturilor utemiste de teatrului, sînt preocupaţi în primul trila, Şt. Varodi pe cele din Uricani, Locul I — Formaţia clubului Locul III — Formaţia cămi
in cadrul consfătuirii, au luat control din oraşul Hunedoara, rînd de ridicarea din punct calitativ, M. lordache — Dumitrescu pe cea „Gh. Apostol“ — Cugir cu piesa nului cultural orăşenesc Deva cu Locul I : Elvira Ivaşcu — Ca
cuvîntul numeroşi participanţi ideologico-artistic, a formaţiei artistice din Gimpa etc. „Mielul turbat“ de A. Baranga; piesa „Paznicul stelelor“ de T. să raională de cultură din Brad;
care au scos la iveală unele lip Cu această ocazie, colectivu de amatori respective. Actorul se preo- Vornic. locul II, C. Maniu — Casa ra
suri ce mai persistă în munca lui postului U.T.M. de control 1. S. Locui II — Formaţia clubului ională de cultură din Brad; Lo
colectivelor posturilor utemiste de la atelierele centrale de re „Siderurgistul“ — Hunedoara cu Formaţii ale căminelor cultu
de control, şi au făcut impor paraţii al I.C.S.H., i-a fost de piesa „Getatea de foc“ de M. rale de la sate. cul III, Vasile Zdrenghea — că
tante propuneri pentru activita cernat drapelul de post U.T.M Davidoglu ; minul cultural din Petreşti, ra
tea de' viitor. Tot în cadrul a- fruntaş- de oraş. Pe locul II s-a Locul I — Formaţiile cămine ionul Sebeş.
cestei consfătuiri a fost organi clasat postul U.T.A4. de la ate Locul III — Formaţiile clu lor culturale — Gimpa, raionul
zată o expoziţie privind mun lierul mecanic din Combinatul burilor — Lonea cu piesa „A- Petroşani, cu piesa „Ochiul ba Recitatori.
ca şi activitatea unor colective siderurgic Hunedoara, iar pe lo larma“ de O. Vasiliev şi Deva bei“ de Gh. Vasilescu şi Săs-
fruntaşe din oraş. cul III cel din sectorul electro cu piesa „Ultima etapă“ de M. ciori, raionul Sebeş, cu piesa Locul I, I. Moisin — căminul
tehnic al I.C.S.H. După consfă Remarque. „Cei care rămîn singuri“ de L.
In ultima parte a consfătuirii, tuire a urmat o reuniune tovă Demetrius. cultural din I iia ; locul II Eii-
răşească. Formaţii ale Caselor raionale
de cultură şi ale căminelor cul Locul II — formaţia căminu za Ursa — căminul cultural din
turale orăşeneşti. lui cultural Gurasada, raionul
Ilia, ou piesa „îndoiala“ de E. Băiţa, raionul Brad ; locul 111
Locul I — formaţia Casei ra- Maftei.
Ioana Zdrenghea — căminul
cultural din Petreşti, raionul
Sebeş. .
Drumuri bune şi ieftine In Directivele celui de-al III- O utilaţiL earn ţiuh a ţi eMtatii ploatării să-şi organizeze m(
lea Congres al P.M.R. se pre bine munca. Conducerile s e c e
In majoritatea raioanelor din se realizeze cu cheltuieli mi vede ca in anul 1965 produc Dumitru Opriş), slaba întreţi In afara celor amintite, tre tru îndeplinirea şi depăşirea relor vor trebui să se orieM
regiunea noastră, se lucrează nime s-au luat măsuri ca o nere a unor galerii de aeraj şi buie să adăugăm că la rămi ritmică a sarcinilor de plan. spre o asemenea organiză, c,
intens la construirea de noi mare parte din lucrări să se e- ţia de cărbune cocsificabil să suitori de legătură, nerespecia- nerea în urmă a minei Lupeni Capacitatea locurilor de mun
drumuri sau la modernizarea xecute prin munca voluntară a sporească la peste 6.000.000 to rea planului de pregătiri şt lip a mai condus şi necunoaşterea că şi linia de front deschisă brigăzilor şi repartizare a pro
cetăţenilor. ne. Un aport preţios la înde sa de îndrumare tehnică sufi sarcinilor de plan de către toţi puteau asigura în întregime a- ducţiei pe locurile de muncă,
celor existente. Pentru ca a- plinirea , acestui obiectiv sînt cientă, au condus la obţinerea maiştrii şi tehnicienii, nefolosi- tit îndeplinirea planului de pro incit să se asigure obţinerea uj
cestea să fie cît mai Pune şi să chemaţi să-l aducă minerii de unor randamente scăzute în a- rea din plin a celor 8 ore de ducţie, cît şi a angajamentului nor viteze sporite de avans în ai
la exploatarea Lupeni — cea batajele principale şi la o apre muncă şi raportarea unor si luat în întrecerea socialistă. A- bataje şi galerii. De asemene/
Sn oraşul Seb eş mai mare din ţară. Ei vor tre ciabilă rămînere în urmă. tuaţii ireale de către unii mai cest lucru îl dovedesc faptele. ele vor trebui să privească pro
bui să ajungă în anul 1965 la ştri şi normatori. A lipsit de blema asigurării unor condiţii
Cu cîteva luni în urmă dublu — 400 m. — s-au amenajat un o producţie cu 40-50 ia sută mai Nerealizarea planului în sec asemenea o îndrumare eficien Cu mai bine de două săptă- optime de muncă pentru Irigăzi
ra străzii Lenin din oraşul număr de 12 peluze cu flori. mare decît cea obţinută în a- torul IV A se datorează atît tă din partea organelor G.C.V.J. mîni în urma, din iniţiativa co cu mai mult simţ de răsmndel
Sebeş era aproape inaccesibilă nul 1959. înălţimii reduse a abatajelor ca mitetului de partid, a fost or re. Va trebui ca tehnîcinii
pentru pietoni şi autovehicule. De menţionat că atît la ci meră, neeşalonării rambleierii, O mare parte din vină pen ganizată o şedinţă de analiză inginerii din cadrul sefoarr
Prin grija sfatului popular oră lindrare cît şi la turnarea as Pentru a-şi putea îndeplini nepunerii în funcţiune la timp tru această stare de lucruri re cu toţi inginerii, tehnicienii, lor să acorde brigăzilor le nv-
şenesc însă s-au luat măsuri faltului cetăţenii din oraş au cu succes sarcinile ce le stau în a abatajelor, cît şi slabei orga vine şi comitetului de partid al maiştrii şi şefii de brigăzi frun neri o asistenţă tehnid mai
pentru refacerea complectă a a- prestat aproape 2.000 ore cfe faţă, minerii s-au angajat să-şi nizări a brigăzilor. A existat de minei, conducerii exploatării şi taşe, în care s-au dezbătut pe substanţială şi într-o ma, mare
muncă voluntară, economisind depăşească planul de producţie asemenea o preocupare insufi sindicatului. Cele petrecute do larg cauzele rămînerii în urmă. măsură.
cestei străzi şi asfaltarea ei. prin aceasta peste 140.000 Iei. pe acest an cu o cantitate apre cientă a conducerii sectorului vedesc. că membrii comitetului Şedinţa, a constituit, nu numai
Tot prin munca voluntară a ce ciabilă de cărbune. Rezultatele pentru întreţinerea în bune con- de partid nu s-au străduit în o analiză, ci şi un bogat schimb Comitetul de pârtii trebuie
Astfel, după ce s-a făcut cilin- tăţenilor din oraşul Sebeş s-a obţinute în primul semestru au diţiuni a galeriei direcţionale de deajuns să cunoască situaţia de experienţă. Cu această oca să îndrume conducere' explog"
terminat recent şi pavarea stră fost promiţătoare. Din abataje transport. din sectoare, . pentru a putea zie, numeroşi şefi de brigăzi, tării pentru luarea urr mări-'
drarea, au fost asfaltaţi cei zii Vînători pe o suprafaţă de le minei s-au extras cu peste trage la răspundere conducerile maiştri, tehnicieni şi ingineri, menite să ducă la cnoasfe;
circa 3.000 m.p. 0,3 la sută mai mult cărbune Vinovată pentru rezultatele acestora şi conducerea exploa au vorbit despre măsurile !:e de către toţi maî.ştr şi R- !
2.500 m.p. de stradă. De ase decît prevedea sarcina de plan. slabe obţinute la acest sector tării şi pentru a interveni cu care le aplică şi metodele lor de
In trimestrul III insă, s-a ră este şi partea mecanică. Insta măsuri în timp util. Conducerea muncă, au arătat deschis atit
menea, pe toată lungimea străzii mas în urmă cu peste 8.000 to laţia de transport de la stratul exploatării, la rîndul ei, n-a ac lipsurile lor, cit şi pe cele ale
ne de cărbune, iar în luna sep V blocul V a fost montată cu ţionat cu destul simţ de răs conducerii sectoarelor şi condu
La Cugi tembrie eu peste 4.800 tone. multă întirziere, iar instalaţia pundere, lăsînd totul pe seama cerii exploatării. In felul aces cienîi a sarc.inilor v"'1
de aeraj a lost montată defec şefilor de sectoare. Numai ast ta, s-a putut stabili măsuri teh- revin locurilor
In localitatea Cugir a început se toarne asfalt şi să se a- Cauzele acestei rămîneri în fel se pot explica greşelile teh nico-organizatorice concrete şi care răspund. T'
de aproape două, luni 'lucrările menajeze trotuarele pe o por urmă sînt mai multe. La baza tuos. nice şi organizatorice săvîrşife eficace. Drept rezultat, realiză lectivete A—
de modernizare a străzii prin ţiune de circa 1.000 m.l. lor stau în primul rînd slaba Lipsa de îndrumare din p ar in perioada de care ne ocupăm. rile exploatării au început de a- ni--
cipale. Această lucrare a fost organizare a muncii şi lipsa u- tund să salte. Pianul zilnic di
încredinţată constructorilor de La aceste lucrări, alături de nor măsuri tehnice eficiente. tea cadrelor tehnico-fnginereşti Comitetul sindicatului nu s.-a producţie se depăşeşte aproape
la T.R.C.I-I. Datorită muncii en constructori ca Sebastian Vasiu, Bunăoară, la sectorul I A, rămî- şi slaba organizare a brigăzilor, preocupat de extinderea expe de fiecare dată.
tuziaste, constructorii au reuşit Ioan Pereş şi alţii, participă in nerea in urmă se datoreşte e- s-au făcut simţite şi în sectorul rienţei fruntaşilor în producţie.
ca pînă în prezent să execute tens şi cetăţenii din localitate şalonării nejudicioase a produc IV B. Avansarea lentă a lu O serie de iniţiative valoroase, Pentru ca minusul să fie re
cea mai mare parte din funda oare prin muncă voluntară exe ţiei pe locurile de muncă, lipsei crărilor a condus la presiuni pornite chiar de la această cuperat într-un termen cit mai
ţie unde în curînd urmează să cută majoritatea operaţiunilor ce de preocupare a conducerii sec mari în abatajele şi preabataje- scurt, iar angajamentul luat in
torului (şef de sector ing. Eu le direcţionale, la obţinerea u- mină, ca de pildă, iniţiativa întrecerea socialistă să fie înde
nu necesită o muncă calificată. gen Calibaba), pentru obţinerea „Ziua şi fişia“ şi „Comuniştii plinit, şi depăşit pînă la finele
avansărilor programate în aba nei productivităţi scăzute-. — la cel mai greu loc de mun- anului — fapt pentru care e-
Pe drumul Pauca-Roşsa tajele cameră, muncii defectu Rezultatele puteau fi mult c-4.“, n-au fost extinse şi popu xistă toate condiţiile — este ne
oase a colectivului de rambleie- larizate. cesar ca, sub îndrumarea comi
Intre satele Păuca şi Roşia de teriale ' va duce la realizarea re şi necunoaşterii exacte de că mai bune şi in sectorul I B, tetului de partid, colectivul ex dc
Secaş, raionul Sebeş, sînt vreo drumului cu cheltuieli minime. tre artificieri, maiştri şi norma- dacă conducerea sectorului s-ar La mina Lupeni au existat
5 km. înainte vreme acest drum In plus, participarea largă a ce tori a situaţiei la locurile de fi preocupat mai mult de crea anul acesta toate condiţiile pen inîţi.
era' considerat ca cel mai prost tăţenilor la diferite lucrări ca muncă. In sectorul II (şef, ing. rea condiţiilor optime pentru este i
din raion. De curînd însă sec extragerea şi transportul pie- puşcara in stratul 13. * rea la
ţia drumuri a sfatului popular .trii, executarea de săpături etc. in urma
raional a trecut la refacerea a dus de asemenea la reducerea
complectă a drumului amintit. preţului de cost al lucrărilor.
Pietriş şi nisip se găseşte din Fină în prezent acest drum a şi
abundenţă în Valea Seoaşului. fost cilindrat în proporţie de
Folosirea din plin ă’ acestor ma 50 Ia sută.