Page 20 - 1960-11

paR. 4
Sărbătorirea !ui l i a i ! Sadoveanu
fii 1. S. 8. Moldovenească
/ ..
CHIŞINĂU 4 (Agerpres). — TASS transm ite: La 3 noiem­
brie, la sediul filialei din R.S. S. Moldovenească a Academiei
de Ştiinţe a U.R.S.S., a avut loc o şedinţă festivă consacrată
celei de-a 80-a aniversări a lui Mihail Sadcveanu. Poetul Bog­ te. In cazul de faţă este vorba muncă ieftine pentru N.A.T.O.
dan Istru din R.S.S. Moldove nească, care a prezentat un ra­
port cu privire la creaţia evii nentului scriitor romin, l-a ca­
racterizat ca un rapsod in spirat al poporului muncitor.
Asociaţia de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine
din R.S.S. Moldovenească a a d resa t sărbătoritului o scrisoare
de salut în care se acordă o ina ită preţuire activităţii lui lite­
rare remarcabile şi marii contri butii la lupta pentru pace.
Cu prilejul jubileului lui Mihail Sadoveanu, la Institutul
de limbă şi literatură din Chi şinău s-a deschis o expoziţie a
operelor scriitorului.
Scriitori sovietici despre
Mihail Sadoveanu
< MOSCOVA 4 (Agerpres).
\ — TASS tran sm ite: Cu prî-
i lejul împlinirii a 80 de ani
{ de la naşterea lui Mihail Sa-
} doveanu, scriitorii sovietici îl
salută pe eminentul lor con-
\ frate romin. Ziarul „Litera-'
; turndia Gazeta“, publică un
ţ articol despre creaţia lui
> M. Sadoveanu. precum şi a-
ţ precieri ale unor cunoscuţi
{ scriitori sovietici despre scrii- pre lupta poporului îm potri­
> torul romin. Iată cîteva din-
< tre acestea 1
iţ KORSTANTIN FEDIN : De
\ îndată ce mă gindesc la Ro-
mînia, îmi apare întotdeauna
în minte chipul scumpului
prieten Mihail Sadoveanu.
LEONID LEONOV: Mitlţe
bucurii au adus cititorului
cărţile lui Sadoveanu şi mul­
te lucruri bune, mereu actua­
le, a săvirşit el prin activita- profundă dragoste faţă de >
Declaraţia Biroului Politic ai C. C.
al P. C . Francez
PARIS 4 (Agerpres). — Bi­
roul Politic al G.C. al P.C. Fran­
cez, a dat publicităţii o declara­
ţie în care cheamă „la unitatea
tuturor patrioţilor în lupta îm­
potriva creării de baze germane
în Franţa“.
In ultimele cîteva zile, se spu­
ne în declaraţie, unităţi ale ar­
matei germane îşi stabilesc gar­
nizoanele la Sissonne şi Mou-r-
melon. Fără a aduce acest lucru
la cunoştinţa parlamentului, gu­
vernul de Gaulle a semnat un
acord care permite Republicii
Federale Germane să plaseze în
Franţa 35.000 de soldaţi şi să
folosească pentr’fa aviaţia sa mi­
litară cîteva aeroporturi milita­
re.
Pentru a doua oară în ultimii
40 de ani, marele capital fran­
cez şi conducătorii săi politici
favorizează renaşterea militaris­
mului german, acest jandarm în
lupta împotriva forţelor demo­
cratice şi paşnice ale poporului
german şi instrument al războ­
iului ântisovietio.-
Biroul Politic al G.G. ăl P.G.
Francez, chemînd pe toţi patrio­
ţii fără deosebire de situaţie so­
cială şi convingeri, lă luptă îm­
potriva creării de baze germane
în Franţa1, declară că pentru şarzilor. pentru libertate şi pace. protest în toate ţările.
Redacţia şi administraţia ziarului: str, 6 Martie nr. 9. Telefon: IBS; 189» 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, ar, 263.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprinderea poligrafică „1 Mai" -» Deva.
Declarajia lui V. A. Zorin
despre infervenfia S.U A în Congo
NEW YORK 4 (Agerpres). —
TASS transm ite: La 3 noiem­
brie, un corespondent ai agen­
ţiei Prensa Latina, a adresat
iui V. A. Zorin, reprezentantul
permanent al U.R.S.S. la O.N.U.,
locţiitor al ministrului Afaceri­
lor Externe al U.R.S.S., o între­
bare în legătură cu proiectata
vizită a unor reprezentanţi ai
marionetei imperialiste Mobutu
în Statele Unite, Canada şi Ma­
rea Britanie, fapt despre care a
relatat ziarul „New York Ti­
mes".
In ştirea apărută în ziar se
arată că grupul „urmează să so­
sească la New York cu avionul
şi „intenţionează să viziteze
Pentagonul“, centrele de instruc­
ţie militară de la Fort-Dix şi alte pentru a împiedica prin orice
localităţi din Statele Unite".
Ce părere are delegaţia sovie­
tică despre această vizită şi des­
pre astfel de acţiuni în genere ?
a întrebat corespondentul.
V. A. Zorin a declarat: •
Vizita la New York a repre­
zentanţilor marionetei belgiene
Mobutu nu poate fi. fireşte, a-
preciată altfel decît ca o
acţiune avînd drept scop îm­
piedicarea oricărei soluţionări
------------- ' ----
-m -
tea sa obştească pentru bi­
nele păcii.
NIKOLAI TIHONOV: s a ­
doveanu a străbătut un drum
lung, plin de cele mai grele
încercări alături de popor,
spunînd în minunatele lui
cărţi adevărul pregnant des­
va cotropitorilor străini, des­
pre viaţa ţăranilor romîni,
despre lupta pentru pace,
despre prietenia între po­
poare.
VALIDA VASILEVSKAIA :
Tot ceea ce a scris Sadoz-ca-
nu este generat de cea med ^
poporul său, faţă de ţara sa, L
pentru drepturile şi fericirea ?
cărora a luptat tot timpul ^
vieţii sale. De-a lungul între-
gii sale vieţi, Sadoveanu ră- >
mine un mare scriitor, un l
mare umanist, luptător pen- >
tru fericirea omului. (j
securitatea Franţei şi pentru sal­
varea năcii este necesar :
— Să se anuleze acordul ca­
re prevede ca revanşarzilor ger­
mani să li se pună la dispoziţie
baze pe teritoriul F ranţei;
— să se interzică guvernului
de Ia Bonn să producă şi să
aibă arme atomice în ţară ;
— să se recunoască guvernul
Republicii Democrate Germane ;
— să se reglementeze proble­
ma Berlinului occidental pe ca­
le paşnică ;
— să se semneze cu ambele
state germane un tratat de pace
care să confirme actualele fron­
tiere, stabilie la Potsdam ;
— să se sprijine recenta pro­
punere a Republicii Democrate
Germane cu privire la dezarma­
rea şi neutralizarea celor două
state germane;
— să so ceară dezarmarea ge­
nerală şî control, destinderea
încordării şi coexistenţă paşnică.
Această politică corespunză­
toare intereselor naţionale, sub­
liniază în încheiere Biroul Poli­
tic al 0.G. al P.G. Francez, ar
întări forţele paşnice democra­
tice din Germania şi ar contribui
la dorita conciliere între popoa­
rele Franţei şi Germaniei, în
lupta comună împotriva revan­
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1824
In ajunul marii sărbători
De la corespondentul Agerpres la Moscova
Moscova in ajun de sărbă­ lui“ — cucereşte înălţimi ne- sosit mii de telegrame purtînd
toare.
pozitive a problemei Con- să se acorde ajutor guvernului Titlul acesta de reportaj a maiintîlnite. inscripţia: „A se inininu la
go-ului. Toată lumea ştie că legal din Congo iar nu altcuiva. 7 Noiembrie“.
banda lui Mobutu, sprijinită de devenit tradiţional. Recapitu- Mi-aduc aminte că anul tre­
Belgia şi de aliaţii ei în cadru! In legătură cu aceasta, ar tre­ lind materialele publicate an de cut in reportajul „Moscova în Azi dimineaţă am dat o raită
N.A.T.O. — în primul rînd de bui să se menţioneze că domnul an La această rubrică, cititorul ajun de sărbătoare“, relatam
S.U.A. — nu exprimă interesele Lumumba, primul ministru al ar !ace o trecere in revistă a despre începutul mişcării pen­ şi pe la studioul de scrisori so­
guvernului legal al Republicii sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie tru crearea unui „Fond al sep-
poporului congolez şi continuă Congo, a fost lipsit de posibi­ in Capitala Uniunii Sovietice. tenaluiui“ de !00 miliarde de nore. Era plin, arhiplin. Cind
să domine în Congo numai pro- litatea de a pleca la sesiunea Căci fiecare sărbătoare îşi are ruble. Mişcarea au iniţiat-o ino­
fitînd de îngăduinţa comanda­ trăsăturile ei specifice, pregăti­ vatorii şi raiionalizatorii din am intrat, în faţa operatorului
Adunării Generale fiind de fapt te de mersul ascendent al socie­ industrie. Acum se face primul
mentului „trupelor O.N.U/* şi a tăţii sovietice spre comunism. bilanţ. Moscoviţii au propus în care înregistrează scrisorile pe
secretarului general al O.N.U. supus domiciliului forţat de că­ acest răstim 204.000 de raţio­
Evenimentele din ultimul timp tre comandamentul „trupelor Mi se pare că una din carac­ nalizări. Nu ştiu exact ce sumă plăci, ce vor ţi apoi transmite
au arătat în mod deosebit de e- teristicile acestor zile constă in au depus in urma acestor în­
O.N.U.“. trecerea in masă a moscoviţilor făptuiri la „Fondul septenalu- cu iuţeală destinatarilor, stU ea
lccvent întreaga instabilitate a la ziua de muncă de şapte ore. lui“; se pare însă că suma a a-
acestei aşa-numite conduceri, al Invitîndu-î pe solii lui Mo­ E aproape o lună de cind ulti­ tins 20 miliarde de ruble. Mul­ o tînără într-o frumoasă haină
cărei caracter antipopular şi mul detaşament al oamenilor te ţări. au bugete anuale mai
butu şî, în acest fel trecînd în muncii din capitală — circa m ici!“. de blană cafenie. •-)V>
antidemocratic este evident pen­ mod făţiş de partea regimului 180.000 de oameni — a început
tru întreaga lume. să lucreze după programul zilei Feritru intîia oară găseşte săr­ — Dragă ’tată şi mamă — ir.
militar al unor aventurişti, gu­ de muncă redusă. La toate în­ bătoarea lui Octombrie munci­ auzii vocea — vă felicit fier­
treprinderile insă se remarcă cu tori şi slujbaşi care nu plătesc binte şi vă doresc in primul
mindrie că productivitatea mun­ impozite. Au sporit bugetele a rind sănătate.
cii este mai ridicată ca oricînd, zeci şi zeci de mii de familii,
Desigur, pentru a sprijini un vernul S.U.A. încalcă în mod programele lunare fiind siste­ căci recent s-au plătit primele Am intrat în vorbă cu dinsa.
regim care le este pe plac şî vădit principiul pe care repre­ matic îndeplinite înainte de ter­ salarii scutite de impozite. Nu­ — Zvetlana — s-a prezentat
zentanţii S.U.A. au cerut cu a- men. Pentru intîia oară sărbăto­ mărul acestor familii va creşte ea. Sint studentă Ia Institutul
mijloace funcţionarea normală a tîta ipocrizie să fie respectat rirea Revoluţiei din Octombrie, an de an, astfel că in ajunul ce­ pedagogic. Trimit „scrisoarea“
parlamentului lega! din Congo şi anume — să se evite orice cind se trec in revistă roadele lei de-a 48-a aniversări a Re­ părinţilor mei la Ulan-Ude, toc­
şi a guvernului ales de el, co­ amestec în treburile interne ale muncii entuziaste a poporului voluţiei din Octombrie se va mai lingă Baical. Va fi pentru
lonialiştii au născocit călăto­ Congo-ului şi să nu se întreprin­ sovietic, este marcată de aseme­ putea menţiona pentru prima ei cel mai frumos cadou de săr­
nea profunde transformări cali­ dată in istorie că întreaga popu­
tative in sute de întreprinderi laţie a Uniunii Sovietice este bătoare...
industriale. De. la ultima sărbă­ scutită de impozite. In sfirşit, suflul Moscovei, gin-
ria unor reprezentanţi ai Iui Mo­ dă împotriva acestei ţări nimic, torire a Marelui Octombrie şi
pînă în prezent uzinele şi fabri­ Poate că şi din cauza buge­ aurile şi preocupările locuitori­
butu în Statele Unite, Canada şl care să depăşească cadrul mă­ cile Moscovei au fost dotate ,cu telor familiale sporite este un lor ei le simţi de fiecare sărbă­
Anglia. Este clar că guvernele surilor luate de comun acord de peste 300 de linii automate şi flux atlt de mare în cvartalele toare după mantia festivă pe
acestor puteri scontează pe fap­ către Organizaţia Naţiunilor U- semiautomate, care înlocuiesc comerciale ale capitalei îneît care o îmbracă oraşul. Pe clădi­
tul că contactele lor făţişe cu nite. munca a mii şi mii de oameni pînă şi mijlocul străzilor este rile Moscovei apar uriaşi, pa­
forţele antiguvernamentale din şi mai ales economisesc timpul. înţesat de lume. O mulţime nouri, oglindind noile cuceriri
Congo, vor inspira aceste forţe Astfel, Statele Unite, se ames­ In cele circa 300 de automate ale poporului sovietic şi paşii
tecă direct în treburile interne extraordinară se revarsă într-o următori pe care-i are de făcut
separate, apărute in secţiile ma­ parte şi in alta pe uşile maga­ în drumul său spre comunism.
zinului „Cadouri“ de pe strada Aureola preocupărilor nobile ale
rilor întreprinderi produc, la Gorki. A fost necesară dublarea oamenilor sovietici, exprimată
la noi aventuri. ale Congo-ului şi face totul pen­ numărului vinzătorilor pentru a în pavoazarea oraşului, este şi
rîndul lor într-o oră, cam tot a- putea deservi rapid mulţimea de de data aceasta clădirea telegra­
In aceste condiţii, permisiunea tru a răsturna guvernul legal cumpărători, în timp ce cîteva fului central. „Cauza ’păcii va
tita cît produceau maşinile pe învinge“, aceasta este ideea care
acordată reprezentanţilor lui al acestuia şi, folosind tot felul camioane sint într-un veşnic du-
Mobutu de a face o călătorie de marionete de teapa lui Mo­ care le-au înlocuit, într-o zi în­ te-vino între fabricile furnizoa­ pune stăpînire pe om in mo­
în ţările sus-menţionate consti­ butu, precum şi aparatul O.N.U. treagă. re şi magazin.
tuie o provocare directă la adre­ să menţină Congo-u! ca sursă
sa Organizaţiei Naţiunilor Uni­ de materii prime şi de braţe de Iată, aşadar, una. din trăsă­ Poate că după vînzători, cei
turile actualei sărbătoriri a Re­
mentul cînd priveşte faţada im ­
de o cinică încălcare a hotărî- Aşa se prezintă vorbele şi fapte­ pozantei clădiri din centrul ora­
rilor Consiliului de Securitate în le reprezentanţilor S.U.A. ca şi
legătură cu Congo care prevăd ai altor colonialişti. şului. Cu ajutorul a 22.000 de
becuri multicolore este înfăţi­
şat vasul Baltika despicînd a-
Continuarea discuţiilor în Comitetul pele verzui ale Atlanticului in
ruta sa paşnică spre ţărmurile
Politic în problema dezarmării
Americii. Pe un panou alăturat
NEW YORK 4 (Agerpres). — in apărat poziţia puterilor occidentale, a
luminile ne înfăţişează startul
Comitetul Politic continuă discuţiile luat cuvîntul reprezentantul Uniunii voluţiei din Octombrie: progre­ mai aglomeraţi in zilele din unei rachete cosmice spre Lună,
generale în problema dezarmării ge­ Sud-africane, Fourie. El a vorbit des­ sul tehnic sau — cum l-a nu­ în timp ce pe cerul înalt şi al­
nerale şi totale. A. M. Rlfai, reprezen­ pre necesitatea reluării tratativelor cu mit imaginaţia poetică a po­ preajma sărbătorii sint funcţio­ bastru fîlţîie din aripi porumbeii
tantul Iordaniei care a luat primul cu- privire la dezarmare şi a chemat pe porului — „aripile septenalu- păcii...:
vîntul în şedinţa din dimineaţa zilei participanţii Ia aceste tratative să ma­ narii de la poştă. La secţiile
de 3 noiembrie s-a pronunţat pentru nifeste răbdare şi să tacă concesii re­
încetarea cursei înarmărilor. El a sub­ ciproce. Din discursul Iui a reieşit poştale din fiecare.' cartier au
însă că el ar dori ca la tratativele cu
liniat că discuţiile din Comitetul Poli­ privire la dezarmare concesii să facă - ştsitv ¦¦
numai Uniunea Sovietică.
tic demonstrează că majoritatea sta­ Întrecerea economică dintre
La sfîrşitul şedinţei de dimineaţă,
telor doresc reluarea tratativelor cu U.R.S.S. şi S.U.A.
privire la dezarmare. După părerea
delegaţiei iordaniene, aceste tratative
trebuie să se desfăşoare în cadrul Or­ în baza dreptului de replică a luat
ganizaţiei Naţiunilor Unite, cuvîntul reprezentantul R. P. Romîne,
Silviu Brucan.
După delegatul Ecuadorului care a
V H îd r o c e n lr a le S e s o v i e î i c e milioane kW. Totodată, pe E- cu ea, furicţioneiază şi se con- )
C nişei, la 300 km. de Krasno- stru-iesc noi centrale atomoe- 1
f sînî ceae mai m a ri iarsk, se proiectează construi- leotrice gigantice. Astfel, in )
Ciîba —simbol al libertăţii c U B S Sîntrece considera- rea unei hidrocentrale eu o 1958 în U.R.S.S. a intrat în ţ
Americii Latine [ bil S U A în ceea ce priveşte Putere de 5—6 milioane kW. funcţiune primul grup genera- -j
(.
C In S.U.A., cele mai mari hi- tor al unei noi şi puternice -j
t droturbine au o putere de centrale ato'moelectrice cu o j
L ritmul de dezvoltare a energe­ 110—130 mii kW. In U.R.S.S., putere de 100.000 kW., iar pu- )
t ticii cît şi în ce priveşte o se­
rie de alţi indici, deşi încă ră-
C
NEW YORK 4 (Agerpres). predomină in America Latină t mîne în urma S.U.A. în ce pri­ la hidrocentrala Bratsk, se in- terea întregii centrale va fi ^
— TASS transm ite: Ziarul o constituie, printre altele, de­ C
„New York Mirror“ scrie că cu­ claraţiile unui diplomat colum­ stalează turbine cu o putere de 600.000 kW. -j
bian participant la conferinţa de 200.000 kW. La hidrocen- Paralel cu aceasta, în Ural j
noscutul comentator american inter-americană. Acest diplomat veşte volumul global al pro­
Drew Pearson l-a rugat pe co­ i-a declarat lui Anderson: „Nu ducţiei de energie electrică.
legul său Anderson să vorbeas­ pot să fiu de partea Statelor l An de'"an distanţa aceasta traia în curs de construcţie la se construieşte centrala atomo- 1
că despre influenţa ideilor re­ Unite şi împotriva lui Castro.
voluţiei din Cuba în America Dacă aş face aceasta, cînd mă L Krasnoiarsk, în loc de agrega- electrică de la Beloiarsk cu o I
Latină. Cunoscînd starea de spi­ voi înapoia în patrie poporul l 1
rit politică care domneşte in meu m-ar călca în picioare“. C se reduce în favoarea U.R.S.S. tele cu o putere de 260.000 putere de 400.000 kW. In re-
America Latină, Anderson recu­ ( In comparaţie cu nivelul pre- kW. prevăzute în proiect, pen- gjUnea Voronej se construieşte
noaşte cu regret că influenţă „Ar fi cea mai mare prostie t revoluţionar, producţia de e- tru prima dată în practica 0centrală atomoelectrică de
Cubei, a ideilor revoluţiei sale să nu se recunoască că Fidel Í nergie electrică a crescut în mondială vor fi instalate hi- 420.000 kW. Fiecare dinaceste
şi personal a lui Fidel Castro Castro a aprins în America La­ l U.R.S.S. de 132 ori, în timp ce droagregate d'e cîte 500.000 centrale pot satisface nevoile
fn ţările din America Latină tină o făclie care e greu de în S.U.A. — de 31 ori. In ul­
este uriaşă. La sud de frontiera stins“, subliniază Anderson.
S. U. A., scrie el, se află „un „Ideile revoluţiei cubane, subli­
continent al săracilor, America niază el în continuare, ridică la
(ui Fidel Castro“. luptă masele populare din A-
merica Latină“. t kW. fiecare. unui oraş cu o populaţie cu
Masele populare din America L In U.R.S.S. a şi fost elabo­ 500.000 locuitori.
Latină sprijină cu hotărîre re­ Anderson relevă cu amără­ t timii 30 de ani, ritmul anual
voluţia din Cuba. De acest lu­ rată construcţia unei hidrbtur- în incfusilrca c o n s îr u c f o a r e
cru trebuie să ţină seama chiar ciune că în ţările Americii La­ t meri'iu de creştere a produc­ bdne radial-axială verticală
şi cercurile guvernante din ţă­ d e nmaşsni
rile dependente de S.U.A. O tine se accentuează starea de L ţiei de energie electrică, a' fost cu o putere de 508.000 kW. Se
mărturie a stării de spirit care Ír proiectează agregate şi mai In 1959, producţia globală a
spirit antiamerieană şi ura faţă C în U.R.S.S. aproape 'de două puternice. industriei sovietice construc-
t toare de maşini şi de prelu-
dc S.U.A. ori mai măre decît în S.U.A. Uniunea Sovietică dispune veerla,url,e aan(um,leut,iale1l9o1r77a d.deepo2ăn0ş0„it o_nri,i-.
de cele mai puternice linii din In aceeaşi perioadă, producţia
Dacă în 1050, U.R.S.S. pro­ glui.emi. eel,edcet,rit.creandspeo„îrntaalrtea at.enensi.eur-- industriei constructoare de
ne Ia mari distanţe. Prima li- maşini din.. S.U.A. a, c_resc.ut de
ducea de patru ori mai puţină nie de transport de energie e-
lectrică cu o tensiune de
energie electrică decît S.U.A.,
anul trecut ea a produs numai
de trei ori mai puţin. Pînă îlna
sfîrşitul anului 1965,
U.R.S.S. vor fi date în exploa­
tare noi capacităţi de peste
60 milioane kW., cu alte cuvin- de a. ^ o c e n - aproximativ numai 5 ori.
te. puterea centralelor electri- 500-00°
ce va creste de două ori si în trala Stalingrad pînă a Mos- în anii celui de-al doilea
felul acesta, Uniunea S o ^ tic ă co,va; a intrat. *n fa"c^ une Ia război mondial S1 în Pr?mii anl
se va apropia considerabil de stlr?itu;1 anului trecut; Se con; de daPă răzb01> industria so-
volumul producţiei de energie struieşte o linie de transport vietică constructoare de ma-
Mesajul F.S.M. adresat oamenilor electrică al S U A a en8r§iei electrice cu curent şini a trecut prin mari greu-
dio Cuba in Uniunea' Sovietică, func- C(>ntinuu de 800.000 volţi de la taţi, întrucit numeroase între-,^
PRAGA 4 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia Ce- tionează sau se află în con- hidrocentrala Sralmgrad pînă prinderi din această_ ramură ]
teka, Louis Saiflani, secretar general a! F.S.M., a adresat Con­
federaţiei oamenilor muncii din Cuba un mesaj în care se structie cele mai mari hidro- in bazinul Doneţulm. au fost distruse' de duşman'-
spune că Federaţia Sindicală AAondială salută naţionalizarea
băncilor şi monopolurilor nord-americane, precum şi a marilor centrale din lume, cu cele mai \ n alte ăn; chiar ce,e ? ai 0 Parte din ele au fost evacua- 1
întreprinderi monopoliste din Cuba — duşmani înverşunaţi ai
independenţei şi progresului ţării. mari turbine si generatoare Puternice Unii de transport a te în spatele frontului, lipseau )
Aceste măsuri, precum şi stabilirea de relaţii diplomatice şi rdiiinn l]nuTmrief,. ’ energiei electrice au o tensiu- utilaj, materii prime, cadre. >
comerciale cu toate ţările lumii, se subliniază în mesaj, consti­
tuie răspunsul cel mai bun la ameninţările şi la încercările im­ Astfel, hidrocentrala „V. I. ne de 380 mii volţi. In acest timp, industria con- ^
perialiştilor de a săvîrşi o intervenţie. Ele creează condiţiile
necesare pentru dezvoltarea economică rapidă a ţării voastre, Lenin“ de pe Volga, cu o pu­ a ^ II u structoare»bl/1 LIU DU1L1/1 C LdICe maşiniillC L O JL IJl Cdi liini KSJ ..U..xAx ..
pentru lichidarea şomajului de masă, pentru ridicarea neconte­ tere de 2,3 milioane kW. în­ gg afja în contjiţiî deosebit de ^
nită a nivelului material ş! cultural al maselor muncitoare. aera c e n tr a la
F.S.M. salută Confederaţia oamenilor muncii din Cuba şi trece cea mai mare hidrocen­ a to m o e le c fîr â e ă din lu m e favorabile. Dar şi în această }
clasa muncitoare cubană pentru hotărîrea lor fermă şi pricepe­ perioadă, ritmul de dezvoltare
rea de a rezolva problemele importante pe care le ridică noua trală americană „Grand Cou- a «ost construită
situaţie economică din Cuba. a industriei constructoare de
loe“ şi este cea mai mare din în l J.R.S.S. maşini din Uniunea Sovietică
F.S.M. cheamă clasa mun citoare şi sindicatele din întreaga lume. Totuşi, hidrocentrala de
lume să-şi sporească vigilenţa în legătură cu primejdia seri­ la Stalingrad, care va fi ter­ In iunie a.c., s-au împlinit nu a rămias în urm;a‘ celui a-
oasă care ameninţă Cuba şi să sprijine poporul cuban. F.S.M. minată în anul curent, va fi 6 ani de la intrarea în func- merican.
îi cheamă să condamne cu hotărîre acţiunile provocatoare ale mai mare decît hidrocentrala ţiune a primei centrale electri- In ultimul deceniu (1950—
guvernului Statelor Unite prin organizarea unei campanii de „V. I. Lenin-1 şi va ocupa pri- ce industriale din lume care 1959), ritmul de dezvoltare a
mul loc din lume. Puterea ei funcţionează pe bază de ener­ industriei sovietice construc-
va fi de 2,5 milioane kW. gie atomică, cu o putere de toare de maşini depăşeşte cu
Dar în U.R.S.S. se constru 5.0C0 kW. Abia la peste 2 ani mult pe cel american. In a- )
iesc hidrocentrale şi mai mari. şi jumătate, după aceasta, în ceastă perioadă, sporul anual
Hidrocentrala de la Bratsk, de S.U.A. a fost pusă în funcţiune mediu al producţiei industriei
pe rîul Angara din Siberia, va prima instalaţie energetică a- constructoare de maşini şi de
prelucrare a metalelor a re­
avea o putere d'e 4,5 milioane tomică.
kW. Ea va fi întrecută de hi- Prima centrală atomoeleotri- prezentat în U.R'.S.S. 15,5 la
drocentrala Krasnoiarsk de pe că sovietică continuă să îunc- sută, în timp ce în S.U.A. —
rîul Enisei, cu o putere de 5 ţioneze şi astăzi. Dar paralel 5 la sută.
j\—r-—rx_ix_tx__/.___tx../x_1K.../x_ .• :__/.__I i_ / <__t u J 1__/ 1__! x— t x— f 1—f 1— I