Page 21 - 1960-11

..a
Trăiască a
’umulmialismiiliii
j<— ir
Anul XII. Nr. 1825 j
Pe drumul Marelui Octombrie 1'159Pl r Pía7 ate
Poporul nostru muncitor, toa­
te popoarele lumii, sărbătoresc
miine, 7' Noiembrie, împlinirea
a 43 de ani de la cel mad mare
eveniment din istoria omenirii
— victoria Marii Revoluţii So­
cialiste din Octombrie.
Cea mai grandioasă revoluţie
din istoria omenirii prin pro­
porţiile ei, cea mai profundă
prin sarcinile şi scopurile sale,
Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie a împlinit visul de
veacuri al maselor muncitoare
— lichidarea pe a şasea parte
a globului a exploatării omului
de către om, lichidarea oricărei
asupriri sociale şi naţionale.
Sub conducerea gloriosului
partid comunist bolşevic, în
frunte cu Lenin, doborînd do­
minaţia claselor exploatatoare
şi Instaurând puterea populară,
Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie a însufleţit puternic
lupta oamenilor muncii din lu­
mea întreagă, arătîndu-le calea
eliberării lor depline şi defini­
tive din lanţurile robiei capita­
liste, a mizeriei şi a războaie­
lor imperialiste.
Lozincile scrise pe stindardul
victorios al Revoluţiei din Oc­
tombrie : „Jos exploatarea“,
„Jos asuprirea naţională“, „Pa­
ce întregii omeniri“, au devenit
lozincile luptei tuturor exploa­
taţilor şi asupriţilor, năzuinţele cursa înarmărilor, toate aces­
profunde ale celor mai largi
mase de oameni ai muncii de
pe întreg globul pământesc.
Drumul glorios parcurs db
Uniunea Sovietică în cei 43 de
ani care au trecut de la Marea
Revoluţie Socialistă din Octom­
brie, constituie o ilustrare grăi­ potriva dominaţiei claselor ex­
toare a forţei uriaşe a socialis­
mului, a superiorităţii lui asu­
pra capitalismului. Astăzi, orân­
duirea socialistă îşi dovedeşte
superioritatea în toate domenii­
le existenţei sociale şi, înainte
de orice, în principala ei sferă
— producţia materială.
Uniunea Sovietică dispune în
prezent de o industrie extrem
de puternică şi multilateral dez­
voltată, de o agricultură cu un
înalt nivel de mecanizare, de
un sistem de transporturi per­
fecţionat, de o capacitate eco­
nomică uriaşă, care îi d!au po­
sibilitatea să înfăptuiască obiec­
tive de o amploare fără egal.
Producţia industrială a Uniunii
Sovietice întrece în prezent cu
mult pe cea a Angliei, Franţei
şi Germaniei occidentale luate
la un Ioc. In scurtă vreme,
transpunând în viaţă sarcinile
planului septenal, Uniunea So­
vietică va depăşi în privinţa
producţiei industriale globale, a
producţiei industriale şi agrico­
le pe cap de locuitor S.U.A., a-
sigurînd poporului sovietic cel
mai ridicat nivel de trai de pe
glob. Totodată, se va realiza cea
mai scurtă săptămână de lucru
şi zi de muncă din lume.
Dezvoltînd fără precedent
ştiinţa şi tehnica, înfăptuind o
adîncă revoluţie culturală, Uni­
Cît mai mult oţel în cinstea marii sărbători! Oţelarii conduşi de
)rim-topitorul Axente Marian de la cuptorul de 400 tone, au răspuns
icestui îndemn cu mai mult de i.000 tone peste plan în luna octombrie.
Duminică 6 noiembrie 1981
unea Sovietică, prima ţară a
socialismului victorios, a oferit
lumii pilda vie a ridicării gân­
dirii ştiinţifice pe cea mai înal­
tă treaptă.
Astăzi, stârnesc admiraţia lu­
mii întregi realizările Uniunii
Sovietice în domeniul ştiinţei
şi tehnicii. Primii sateliţi arti­
ficiali ai pământului, prima pla­
netă artificială a sistemului so­
lar, prima staţie automată in­
terplanetară şi prima navă cos­
mică, iată minunatele cuceriri
ale ştiinţei sovietice, puse în
slujba păcii şi progresului so­
cial.
Victoriile grandioase ale po­
porului sovietic se datorase con­
ducerii sale de către gloriosul
Partid Comunist al Uniunii So­
vietice înarmat cu teoria mar-
xist-leninistă, caracterizat prin-
tr-o unitate de monolit, călit în
lupte grele împotriva duşmani­
lor socialismului, indisolubil le­
gat de cele mai largi mase ale
poporului.
In timp ce economia şi cul­
tura socialistă se dezvoltă con­
tinuu şi într-un ritm rapid, ca­
pitalismul se găseşte în faţa u-
nor dificultăţi din ce în ce mai
mari. Intensificarea exploatării
clasei muncitoare, ruinarea ma­
selor ţărăneşti, povara grea a
cheltuielilor militare legate de
tea au adâncit şi adâncesc con­
tradicţia de neîmpăcat dintre
muncă şi capital, ridică la luptă,
sub conducerea proletariatului
şi a avangărzii sale revoluţio­
nare — partidele comuniste şi
muncitoreşti — mase tot mai
largi de oameni ai muncii îm­
ploatatoare.
Epoca noastră este epoca dez­
voltării impetuoase a socialis­
mului, a creşterii şi întăririi lui
ca sistem social economic mon­
dial, este epoca descompunerii
imperialismului şi a prăbuşirii
sale totale.
In prezent, pe calea deschisă
de Marele Octombrie, păşesc
cu încredere, strâns uniţi, peste
un miliard de oameni — popoa­
rele marelui lagăr al socialis­
mului în frunte cu Uniunea So­
vietică.
Avînd o uriaşă putere econo­
mică, U.R.S.S. acordă ţărilor so­
cialiste surori, un ajutor perma­
nent şi multilateral care acce­
lerează înaintarea lor pe dru­
mul socialismului. Sprijinul fră­
ţesc, internaţionalist, pe care
Uniunea Sovietică îl acordă ţă­
rii noastre la construirea Com­
binatului siderurgic de la Ga­
laţi şi a altor obiective indus­
triale, prezintă un rol însemnat
pentru sporirea oapacităţii eco­
nomice a ţării la nivelul cerut
de desăvârşirea construcţiei so­
cialiste.
Uniunea Sovietică pune la
dispoziţia ţării noastre şi a al­
tor ţări socialiste, utilaj de cea
mai înaltă tehnicitate, soluţiile
tehnice cele mai avantajoase,
43~aaniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octo
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, UNIŢ1-VAI ........... r i f '-
o«i íMt M m Í í Îol| j| \ ib
4 pagini 20 bani
ne ajută ou specialiştii cei mai Apropierea zilei de 7 Noiembrie a
calificaţi. constituit pentru colectivul de muncă
al laminorului de 650 mm. al C. S.
Colaborând şi într-ajutorîndu- Hunedoara, un nou prilej de intensifi­
se frăţeşte, ţările socialiste ob­ care a eforturilor în vederea obţinerii
ţin importante succese în dez­ unor rezultate cît mai frumoase. Ast­
voltarea economiei şi culturii, în fel, prin folosirea mai bună a timpu­
ridicarea continuă a nivelului de lui de lucru şi prin supravegherea a-
trai al celor ce muncesc. In anii tentă a încălzirii metalului, s-a redus
următori, ţările socialiste vor simţitor durata de laminare a fiecărui
produce laolaltă mai mult de blum. Drept urmare. în perioada 1-4
jumătate din producţia indus­ noiembrie inclusiv, planul de produc­
trială mondială. Aceasta va con­ ţie a fost depăşit cu 1.159 tone lami­
stitui un eveniment hotărâtor nate.
în întrecerea socialismului cu
capitalismul.
Aplieind învăţăturile lui Le- Minereu mai mult
nin, sub conducerea Partidului
Muncitoresc Romîn, în cei 16 Minerii orizontului VI al I. M. Ghe-
ani de la eliberare, poporul lar au muncit zilele acestea cu mult
nostru a parcurs un drum glo­ spor. In dorinţa de a obţine rezul­
rios.
Cel de-al Ill-lea Congres al tate cit mai bune în cirfstea zilei
Partidului Muncitoresc Romîn de 7 Noiembrie, ei şi-au organizat
a făcut bilanţul uriaşelor suc­ mai bine munca, au folosit din plin
cese dobândite de poporul nos­ cele 480 de minute ale zilei de lu­
tru într-o anumită perioadă is­ cru. Drept urmare, în perioada 1-4
torică şi a trasat totodată sar­ noiembrie inclusiv, au reuşit să extra­
cinile măreţe pentru cucerirea gă din abatajele lor cu 214 tone mi­
de noi victorii.
nereu peste prevederile pianului.
Entuziasmat de măreţul pro­
gram de desăvârşire a construc­
ţiei socialiste în patria noas­ $n sîn sfe a zilei de 1 Noiembrie Sosirea Ia itocova a delegaţiei de partid
tră aprobat de Congresul al
şi guvernamentale a R. P. t a m e
pianul anual îndeplinitIll-lea al P.M.R., poporul nos­
tru îndeplineşte cu hotărîre sar­
Cu MOSCOVA 5 Corespondentul Ager- adjunct al ministrului Afacerilor Ex­
pres transmite : La invitaţia Comite­ terne al U.R.S.S., activişti ai C-C- al
cinile privind dezvoltarea bazei Constructorii I.G.S.H. au rea­ de asemenea în curînd locata­ tului Central al Partidului Comunist P.C.U.S., funcţionari şupsrior! ai Con­
tehnice-inlateriale a socialismu­ lizat un nou şi important suc­ al Uniunii Sovietice şi a guvernului siliului de Miniştri şi ai Ministerului
lui, încheierea, procesului de rilor, peste plan, un bloc cu 24 sovietic, în seara zilei de 5 noiembrie Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice.
făurire a relaţiilor socialiste în ces în întrecerea în cinstea zi­ apartamente, construit din eco­
întreaga economie. lei de 7 Noiembrie, terminînd nomii, prin muncă voluntară.
construcţia celor 710 apartamen­
Desfăşurînd cu succes iniţia­
După cum s-a arătat în pro­ te prevăzute în planul anual. tiva de a realiza la fiecare bloc a sosit la Moscova, pentru a lua parte In călătoria spre Moscova delega­
iectul de Directive, sarcinile
trasate de Congresul al ll-lea Pînă la siîrşitul anului, ei vor cu 24 apartamente, economii la manifestările prilejuite de cea de-a ţia a fovst însoţită de Nicolae Guină,
al Partidului nostru pentru dez­ mai termina şi da în folosinţă, pentru construirea unui nou a- 43-a aniversare a Marii Revoluţii So­ ambasadorul R. P. Romîne la Mos­
voltarea economiei naţionale au peste sarcinile de plan, 140 de partament, constructorii huhe- cialiste din Octombrie, delegaţia de cova.
fost înfăptuite ou succes. apartamente din cele p©9te 500 doreni au realizat anul acesta partid şi guvernamentală a Republicii
care se află în prezent în con­ o economie de peste 1.500 lei Populare Romîne, condusă de tovară­ Pe peronul gării se aflau membrii
Muncitorii, inginerii şi tehni­ pe apartament. Ambasadei R. P. Romîne la Moscova.
cienii din industrie au îndepli­ strucţie. Vor termina şi preda şul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din de­
nit planul de producţie în 4 ani, de on o are legaţie fac parte tovarăşii Petre Bo- In momentul cînd membrii delega­
în loc de 5, la o serie de pro­ !Schim buri rilă şi I.eonte Răutu. ţiei de partid şi guvernamentale a
duse principale. De asemenea, revizia de vagoane Coşlariu, R. P. Romîne au păşit pe peron, fan­
sarcinile industriei constructoa­ La I. M. Barza planul de producţie a fost depă­ Peronul gării Kiev din Moscova era fara a intonat imnurile de stat ale
re de maşini au fost realizate şit cu peste 17 la sută, iar la împodobit cu drapelele de stat ale R P- Romîne şi U.R.S.S. Tovarăşul
cu un an mai devreme, planul In ziua de 4 noiembrie a.c. a revizia de vagoane Teiuş, cu R P. Romîne şi Uniunii Sovietice. Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu
de 10 ani de electrificate a ţă­ avut loc la I’.M. Barza un schimb peste 8 la sută. tovarăşul Frol Kozlov, au trecut în
rii, realizat şi depăşit. de onoare în cinstea zilei de In întîmpinarea delegaţiei, la gara revistă garda de onoare.
7 Noiembrie. Cu acest prilej, La depoul de locomotive Te­ Kiev au sosit tovarăşii Frol Kozlov şi
Cit de mult a crescut pute­ echipele conduse de minerii Ni- iuş au fost economisite în acea­ Otto Kuusinen, membri ai Prezidiului Un grup de copii a înmînat tova­
rea economică a ţării se vede colae Tiu şi Iosif Oprişa au în­ stă perioadă mai mult de 14,7 C.C. al P.C.U-S., secretari ai G.O. al răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ce­
din faptul că în 1960 realizăm deplinit planul zilnic in propor­ tone combustibil conventional. lorlalţi membri ai delegaţiei buchete
în numai 11 săptămâni întreaga ţie de 330 şi respectiv 450 la P.C.U.S., F. Konstantinov, redactor de flori.
şef al revistei „Komunist“, A. Sobolev.
producţie industrială din 1938. sută. De asemenea, echipele mi­
In agricultură, sarcina trasa­ nerilor Petru Mocra, Adam Mo-
ga şi Dionisie Popa, şi-au depă­
şit planul zilei respective cu 40
la sută.
tă de Congresul al n -lea al
partidului, de a se asigura pre­
e // afu teru l (U niunii Seeietimponderenţa sectorului socialist
ca suprafaţă şi ca producţie
marfă a fost îndeplinită încă Prin puşoarea simultană în Comparaţiile nu sint de pri­ tura centrului cu cele mai în­ poartă amprenta celei mai
la sfîrşitul anului 1959. două fronturi de lucru, echipele sos, deşi ceea ce a fost Hune­ depărtate colţuri ale oraşului. inalte tehnicităţi, nu poate să
conduse de comuniştii Nicolae doara înainte se cunoaşte. „Un nu fie legat de ajutorul pri­
Rezultatele obţinute în toate S. Iovan şi Traian Guga, au oraş la vărsarea Zlaştiului in Priviţi spaţiile verşi, sta- mit din partea prietenilor noş­
ramurile economiei au determi­ realizat în ziua schimbului de Cerna“, încerca să prezinte un dioanele sportive, magazinele, tri sovietici".
nat sporirea venitului naţional, onoare cîte două norme. pseudotratat geografic locali- iluminaţia, asfaltul străzilor,
care în 1960 va fi de aproxima­ tatea a cărui faimă o făcea complexele social - culturale Consideraţia respectivă poa­
tiv 2,7 ori miai mare decât în La Complexul C. F. R. castelul Corvinilor şi in care, înălţate în ultimii ani şi veţi te fi extinsă asupra mai mul­
1938. S-a ridicat continuu nive­ Teiuş-Coşîariu in perioada 1923-1928, numă­ avea imaginea a ceea ce poate tor lucruri. Incepind cu înal­
lul de trai al întregii populaţii. rul muncitorilor uzinelor de ta măiestrie profesională a
Salariul real a crescut în 1959 Pentru a întîmpina ziua de fi definit oraş care poartă am­ Eroului Muncii Socialiste, Şte­
cu 33 la sută faţă de 1955, în- 7 Noiembrie cu cele mai fru­ prenta noului.
deplinindu-se cu un an mai de­ moase realizări, ceferiştii de la fier scăzuse cu 1.421, in care Comparaţiile insă, fără să fan Tripşa, şi. sfîrşind cu au­
vreme sarcina trasată de Con­ complexul C.F.R. Teiuş-Coşlariu un anume conu Bîrsan — de­ vrei, eşti îndemnat să le faci tomatica laminorului de 650
gresul al II-lea al partidului. au organizat în zilele de 1,2 şi putat de Hunedoara — pompa mm., indiferent că ai vorbi de
3 noiembrie însufleţite schim­ în pungă proprie prin cele uriaşele cantităţi de materii
(Continuare In pag. 4-aJ buri de onoare. In aceste zile, la peste 10 cîrciumi deschise pe T le .p .ô id .a ţ- prime intrate in combinat, de
o singură stradă, bruma de metodele de muncă aplicate de
ciştig al celor ce erau numiţi oţelarul Bîrlea sau furnalis-
— nu înţeleg după ce consi­ d m 7 ú u í i & d , 0 - a m tul Jurcă, in toate găseşti ceva
derente — siderurgişti. din ceea ce cuprinde înţelesul
Uzina, a statului, dispunea vizitind com binatul: agregate cuvintelor AJUTOR SOVIETIC.
de cîteva furnale, o oţelărie, noi, impozante, moderne şi ul­ ...Ajutor sovietic... Acitm 8
un laminor, un atelier meca­ tramoderne, în care, la majo­ ani, in uralele entuziaste ale
nic, a căror exploatare se fă- ritatea, munca omului se re­ brigadierilor, furnalul de 450
cea după interesele mai puţin duce la a sta comod şi atent mm. elabora prima şarjă, in
ale statului şi mai mult ale în faţa unui tablou de coman- 1956, furnalul nr. 5 de 700
unor magnaţi de teapa lui Au- dă şi a apăsa pe butoane, m.c. capacitate, reedita săr­
schnitt, care fără a avea nici Comparaţi nivelurile de pro- bătoarea. Azi, doar unul din
in clin, nici în minecă cu cq, ducţie realizate azi şi acum aceste agregate produce mai
dictau nivelul producţiei ei. 10—15 ani, indicii de utilizare multă fontă decit produceau
Despre felul în care se muncea ai agregatelor, faceţi o antite- în 1948 toate furnalele din ţa ­
atunci, poate povesti furnalis- ză între ce anume discută azi ră. in 1954, fabrica de aglo­
tui Alexandru Olaru, în a că­ un oţelar şi ce discuta acum merare a minereurilor, în 1955
rui amintire a rămas vie 10—15 ani, şi veţi afla un lu­ centrala electrică de termofi-
„bomba“ cu care spărgea ca­ cru minunat, înălţător. La Hu­ care nr. 2, în 1956, furnalul
lupurile de fontă turnate in nedoara, noul frapează, incin­ nr. 5 şi parte din uzina coc-
tipare de lemn. tă, vorbeşte despre măreţia u- so-chimicâ, în 1957, oţelăria
Hunedoara avea atunci cî­ nor vremuri pe care avem fe­ electrică, în 1958 blumingul,
teva mii de suflete, majorita­ ricirea să le trăim. cîteva din secţiile chimice, o-
tea îngrămădite în cocioabe Zilele trecute am avut pri­ ţelăria Martin nouă. Apoi la­
insalubre, coşcovite...
lejul de a purta o discuţie cu minorul de 650 mm., o ade­
Revenind la cele spuse îna­ unul din cei mai activi ino­ vărată bijuterie siderurgică,
inte, socotim cu atit mai ne­ vatori ai combinatului, Traian in care covirşitoarea proporţie
cesare comparaţiile. Ce e as­ Pleşa, de la laminorul de 800 de mecanizare şi automatiza­
tăzi Hunedoara? Priviţi O.M.- mm. Printre altele mi-a vor­ re a operaţiunilor a făcut din
ul, cvartalul „Poşta nouă", bit cu o pasiune surprinză­ munca celor care îl deservesc,
unde se înalţă într-un ritm toare despre noul în tehnică, putem spune, o plăcere. E in­
surprinzător pentru veteranii şi în mod organic, lega noul teresant de ştiut că greutatea
Hunedoarei, blocuri mari cu de două cuvinte: Uniunea So-
A. JURCA
cîte trei etaje, priviţi noile vietică t>Nimic din ce se vede
H.K.M.Z. Fabricat în Uniunea Sovietică. Ne aflăm în faţa cajei de autobuze „T.V.“ care fac legă- aici la noi în combinat, şi care (Continuare in pag. 3-a)
800 a laminorului de 650 mm. din Hunedoara.