Page 22 - 1960-11

pag. 2
Pr munca poporui
(CIFRE ŞI FAPTE)
eMüiii! sovietice
I ndustria Uniunii Sovietice,
depăşind prevederile pla­
nului septenal, păşeşte ferm
înainte. In momentul cînd a
început transpunerea in viaţă
a planului septenal, în U.R.S.S.
au fost puse în funcţiune a-
proximativ 1.500 de noi între­
prinderi industriale, utilate cu
tehnică modernă. Aceasta în­
seamnă că la fiecare două zile
în U.R.S.S. s-au construit cîte
cinci întreprinderi noi.
Ritmul de dezvoltare a in­
dustriei sovietice este ilus­
trat grăitor de următorul exem­
plu. : intr-un semestru din cel
de-al doilea an al septenalului,
ia extracţia petrolului au fost
îndeplinite mai mult de două
planuri aiie anului 1949. la pro­
ducţia de maşini pentru aşchi-
erea metalelor — două planuri
ale anului 1945, la producţia
de ciment — două planuri ale
anului 1952, la producţia de lo­
comotive — aproape patru pla­
nuri ale anului 1956.
Q e dezvoltă cu paşi gigantici
! 3 industria constructoare de
maşini. Dacă în anul 1940 vo­
lumul producţiei globale a in­
dustriei constructoare de ma­
şini şi de prelucrare a metale­
lor era de 35 de ori mai mare
docit în anul 1913, în anul 1958
era de 237 ori mai mare, în a-
nul 1959 — de 270 ori mai ma­
re, iar la sfîrşitui septenalului
va depăşi nivelul anului 1913 de
peste 450 ori.
n prezent U.R.S.S. obţine în
fiecare zi aproape 390 mii
tone de „aur negru“, ceea ce
reprezintă peste 150 garnituri
de tren încărcate cu acest com­
bustibil preţios. In primul se­
mestru al celui de-al doilea an
al septenalului s-au produs mai
multe gaze decît în tot anul
1957.
Ţ n comparaţie cu anul arite-
i bel ic 1940, U.R.S.S. produce
în prezent de două ori mai
multă încălţăminte de piele şi
de două ori mai mulţi ciorapi,
de 3,4 ori mai multă lenjerie —
tricou, de 9 ori mai multe cea­
sornice, de 17 ori mai multe
maşini de cusut, de 26 de ori
mai multe aparate de radio, de
146 ori mai multe frigidere.
mare amplearfi a luat in
ultimii ani in U. R. S. S.
construcţia de locuinţe. Numai
intr-un an şi jumătate din ca­
drul septenalului s-au constru­
it aproximativ 100 milioane
Poporul sovietic luptă cu o energie
nemaiîntilnită pentru accelerarea pro­
gresului teKnic, • pentru perfecţionarea
prin toate mijloacele a producţiei.
In lupta pentru progresul tehnic o
importanţă deosebit de mare o are
punerea în funcţiune a unor mijloace
de producţie mai perfecţionate, care
se situează la nivelul celor mai noi
realizări ale ştiinţei şi tehnicii: ma-
şiiii-uneite, maşini, mecanisme, dispo­
zitive. Nivelul tehnic al utilajului fo­
losit în fabrici, uzine, pe şantiere, în
agricultură, deiermină pe o perioadă
d? timp îndelungată productivitatea
muncii, calitatea şi preţul de cost al
producţiei.
In U.R.S.S, există aproximativ 2
milioane de diferite maşini-unelte. Co­
respund ele oare în aceeaşi măsură
nivelului realizat în dezvoltarea tehni­
că, corespund ele oare cerinţelor ac­
tuale ale tehnologiei producţiei ? Nu,
întrucît şi maşinile, ca orice pe lume,
de asemenea „îmbătrînesc.“.
tisie adevărat că la crearea unor
tipuri de maşini, in special a celor u-
niversate, constructorii includ în ele
anumite rezerve de ridicare a produc­
tivităţii în direcţiile presupuse ale dez­
voltării tehnologiei. De pildă, în noile
modele de maşini-unelte pentru aşchie-
rea metalelor, limitele de viteză, iar li­ fehnfcă a producfîei
neari şi capacitatea depăşesc conside­
rabil pe cele folosite în prezent în
industrie. Insă cu cit tehnologia şi mij­
loacele de producţie se perfecţionează
mai repede, cu atit mai repede se e-
puizează posibilităţile potenţiale de ri­
dicare a productivităţii, prevăzute cu
prilejul construirii maşinii respective.
Uniunea Sovietică a trasat şi în­
făptuieşte un program concret de pro-,
greş tehnic continuu, programai unei noi
creşteri - calitative a nivelului tehnic
al producţiei. La baza acestui program
stau trecerea la mecanizarea complexă
şi automatizarea proceselor de pro­
ducţie în toate ramurile economiei na-
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1825
Peninsula comorilor
Peninsula Kola poate fi „S. M. Kircrv“ a Academiei
numită ca ţinut al tinereţii. ăe ştiinţe din U.R.S.S.
Tot ce se poate vedea aici a Astfel, isteria ştiinţei din
apărut ăe curînd. Manile ti­ Kola numără doar 30 ăe ani,
rss nerilor au construit oraşe, u~ dar aportul ei în dezvoltarea
zine, centrale electrice noi. forţelor de producţie a pe­
ninsulei este de mare în­
Oraşul Iiirovsk, im mare
¦'tr centru industrial dincolo de semnătate.
cercul polar, nu se numără
Printre colaboratorii filia­
printre oraşele cele mai ti­ lei — numărul lor este ăe
nere. Momentul naşterii sale cîteva sute — predomină ti- }
este considerată noaptea din­ neretul. Frumuseţea aspră a >
spre 31 decembrie 1929 spre ţinutului de dincolo ăe cer- ^
metri patraţi de suprafaţă lo- Marea rafi­ 1 ianuarie 1930. In noaptea cui polar, tainele munţilor
nărie de petrol aceasta S. M. Kirov condu­ din Hibin atrag absolvenţii
oativă. de ia Riazan cea o consfătuire care a ho- institutelor de învăţămînt su­
'n anii puterii sovietice sa­ tărît realizarea unei. idei. la perior din Moscova, Lenin­
tele au devenit de nerecu- (U. R. S.S.) prima vedere fantastică: grad. Rostcv pe Don şi din f
a intrat parţial construirea unui oraş indus­ alte oraşe. Astfel, baza cen- i
noseut. Munca colectivă a adus în funcţiune la 4 trial printre munţii temuţi irului ştiinţific este tinără \
ţăranilor o viaţă nouă, lumi­ octombrie a. c. ăintr-o regiune de dincolo de ca şi oraşele clin peninsulă. >
noasă, îmbelşugată. La începu­ cercul polar, departe de căile ca şi ştiinţa care a transfor- t
tul acestui an în Uniunea So­ In clişeu : Ve­ ferate. Astfel a apărut ora­
vietică se numărau 6.500 de dere de ansam­ şul industriei de apatită — mat acest ţinut. <,
sovhozuri şi 54.000 colhozuri, Hibinogorsk, care mai tird u
blu a instalaţiei a primit numele de Kirovsk. Filiala din Kola îşi intim- i
S tialtul sovietic a pus la dis­ pentru prelucra­
pt oziţia oamenilor muncii rea primară a ţi­ Tot în anul 1929, în apro­ pină cea de-a 30-a aniver- ?
de la sate o tehnică înaintată. ţeiului. pierea lacului Imanăra a ve­
La sfîrşitui primului an al sep- nit o expediţie geologică con­ sare înîr-o localitate nouă — )
tenalului în agricultură existau dusă de eminentul om de
1.900.000 tractoare (socotite .in Akademgoroăok, orăşel con- (
unităţi convenţionale de 15 Cp), ştiinţă mineralog — „post al
492.000 combine cerealiere, mi­ struit pe un platou din a- ^
lioane de alte maşini. pietrei“ — Aleksandr Fers-
propierea staţiunii Apatitî.
Intr-iina din clădirile nou- $
lui orăşel funcţionează cea. >
investiţiile capitale (de stat man. mai nordică staţiune seismi- /
şi colhoznice) în agricultu­ in curînd oamenii de ştiin­ că din lume — „Apatitî“. in- c
ra Uniunii Sovietice sini deo­ ţă au văzut că în acest ţinut, trlnă în această clădire ni- !
sebit de mari în ultimii ani, numit pe drept un „tezaur mereşti în lumea aparatelor {
cifrîndu-se în ultimii ani 1952- de bogăţii naturale“ expedi­ ăe mare precizie care înre- ^
1953 la 251 miliarde ruble.
ţiile separate şi explorările
La sfîrşitui anului 1959, în fp u ttM i ô -m iil t& m A ie periodice nu sînt suficiente. gistrsază automat cele mai l
U.E.S.S. erau electrificate S-au descoperit aici zăcă­ mici oscilaţii ale suprafeţei
96 la sută din sovhozuri şi 61 minte uriaşe de apatită, fier, terestre ce au loc la distan­
ia sută din colhozuri. In anii ţe de mii ăe km.
următori electrificarea acestora Ritmul accelerat al producţiei ceea ce va depăşi consumul de mică. Această staţiune seismică
va fi complet terminată. sociale a constituit o condiţie ţesături pe cap de locuitor din Pentru a acorda ajutorul
hotărîtoare pentru avîntul con­ de P. MSTISLAVSKI, Italia şi va atinge aproape ni­ are mari perspective — apa­
In anii septenalului consumul tinuu al bunăstării poporului so­ velul Franţei. La sfîrşitui sep­ maxim industriei în curs de
vietic. Pe baza succeselor ob­ din lume al consumului popular. tenalului Uniunea Sovietică va apariţie în privinţa studierii ratele de aici „ascultă" via­
de energie electrică in agricul­ ţinute în dezvoltarea forţelor de Anul trecut, de pildă, în U.R.S.S. ajunge la acest indice R.F.G. şi mineralelor şi a prelucrării
tură va creşte aproximativ de s-au produs 6 milioane tone de Anglia, iar după alţi cîţiva ani lor, în vara anului 1930, la ţa fundaţiei ăe cristal a ro­
patru ori. zahăr. Această cantitate este mai va ajunge S.U.A. Dar stalul so­ Hibin, pe malul lacului Ma-
mare decît se produce în prezent vietic face totul pentru a reduce lîi Vuăidvr, s-a deschis sta ­ cilor muntoase, lucru unic în
n anul 1959. producţia glo­ producţie ale ţării, statui sovie­ în Anglia, Franţa, R.F.G., Italia, si acest_ termen. Pentru dezvol­ ţiunea de munte din HibinsK lume. Aceasta permite atin­
Belgia, Austria, Danemarca şt tarea industriei textile şi de în­ a Academiei ăe ştiin ţe a
bală a agriculturii U.R.S.S. tic satisface tot mai bine nevoi­ Olanda luate la un loc. încă în călţăminte, precum şi a bazei lor U.R.S.S. Această căsuţă din gerea unei mari exactităţi în
a reprezentat 218 Ia sută faţă le materiale şi culturale ale oa­ primul an al septenalului Uniu­ de materie primă au fost alocate munţi a însemnat începutul
de 1913, iar în comparaţie cu menilor muncii. Acest lucru au suplimentar 25-30 milioane ru­ dezvoltării pe seară largă a înregistrarea oscilaţiilor pă­
nea Sovietică a întrecut Statele ble, ceea ce depăşeşte întreaga cercetărilor pe peninsula Ko­
anul 1953 ea a reprezentat 151 fost nevoiţi să-l recunoască chiar Unite ale Americii la consumul sumă investită în%aceste ramuri la. In 1934 staţiunea a fost mântului.
de unt pe cap de locuitor, iar la în ultimii 7 ani. transformată in baza institu­
Ia sută. Şi mai mult a crescut şi duşmanii Uniunii Sovietice. producţia de lapte şi de produse tului ăe cercetări ştiinţifice Staţiunea este utilată cu
lactate va întrece S.U.A. în a- O însemnătate primordială o din Kola. Pe urmă a fost
producţia marfă-agricolă şi a An de an U.R.S.S. se apropie nuil 1961. In fiecare lună creşte are rezolvarea cu succes a pro­ fondată filiala din Kola, cele mai moderne aparate.
nimaiieră. i ferm de cel mai ridicat nivel şi consumul de carne pe cap de blemei asigurării tuturor oame­
locuitor. Aprovizionarea oraşelor nilor sovietici cu locuinţe con­ Situarea staţiunii dincolo
cu legume şi fructe se îmbună­ fortabile. In ceea ce priveşte rit-
zms—rr—.— = = = ------- ------ tăţO~eşt.eabcaonptirnou,b,ule. mai _d,..n,be ce1l„e m]oual ţisni taemyploRasreas .cooncustprru, cîţnieipdree. ăe cercul polar şi folosirea
celor mai perfecţionate me­
»c!W,H,?,< k Ü'' HA §' ,i » jt' e “ ¦*>IliîŞiS: tode în studierea cutremure­
lor elaborate în ultimul timp
In anii pute­ deschide pe peninsula Kola
rii sovietice, pe
cursul rîului Cir­ mari perspective în faţa sels- )
cile clin R.S.S. mologiei. )
Uzbe.qii, .au fost l
construite 16 hi­ mai importante ale ridicării'bu­ zent ferm primul loc în lume. Lichidarea deosebirilor
drocentrale. In Nivelul realizat anul acesta la
prezent se lu­ năstării oamenilor muncii este construirea de case de locuit în dintre oraş şi sat
crează la spori­ aprovizionarea oamenilor sovie­ oraşe si în localităţile rurale din
rea capacităţii tici cu o cantitate suficientă de U.R.S.S. depăşeşte nivelul con­ In agricultura Uzbekistanului se fo­ gie electrică 59 la sută din colhozuri,
îmbrăcăminte, încălţăminte, o- losesc în prezent 63.000 tractoare, iar iar unei gospodării îi revin (03 kW
acestor hidro­ bieote de uz casnic. In prezent strucţiei de locuinţe din S.U.A.. pînă în 1985 numărul lor va creşte de energie electrică, în cursul următo­
centrale şî Ia şi în acest domeniu există con­ Anglia, Franţa, R.F.G. şi Italia aproximativ de două ori. Va creşte de rilor 5 ani se prevede electrificarea
construirea alto. diţiile pentru depăşirea conside­ cîteva ori şi parcul de automobile, de
ra noi. rabilă a sarcinilor de plan. încă şi din încă o serie de ţări luate maşini pentru recoltarea bumbacului tuturor gospodăriilor şi sporirea con­
în primii doi ani ai septenalului la un loc. şi de alte maşini agricole. sumului de energie la 510 kW de fie­
IN CLIŞEU : care gospodărie. In acest scop, nUmai
In sala maşini­ populaţia va căpăta cu peste 400 -ËS!- Comentînd aceste cifre revista „Ko- pentru construirea de centrate electrice
lor hidrocentra­ milioane metri de ţesături şi cu tuunist Uzbekistana“ care apare la guvernul republicii şi colhozurile vor
lei „LcgTiinov" 24 milioane perechi de încălţă­ Un otieiisG în cinstea Taşkent, subliniază că din exemplul cheltui peste un miliard de rubla.
de pe rîul Cir- minte mai mult de cît prevăd acestei republici reiese elocvent cum
cik. cifrele de control. In anul 1960 pionierului t e r a s e i se realizează un mare salt al forţelor Revista subliniază că creşterea for­
în U.R.S.S se vor produce pe ţelor de producţie în perioada construc­
cap de locuitor. aproximativ 30 r v A .V \v W M«
metri pătraţi de diferite- ţesături,
Un grup de oameni ăe
\ ştiinţă, ingineri şi munci-
> tori sovietici au terminat de producţie din agricultura sovietică. ţiei desfăşurate a comunismului în
sectorul nr. 1 al secţiei de automate ^ elaborarea schiţelor de lu­ O verigă importantă în rezolvarea U.R.S.S. este însoţită de perfecţiona­
cru ale unui obelisc în cin­
Căile de perfecţionare a fost eliberată aproape o treime din stea lansării primului sa­ problemei lichidării deosebirilor dintre rea relaţiilor de producţie socialiste.
suprafaţa de producţie şi a fost sporită telit artificial al pămîntu- sat şi oraş este mecanizarea tuturor Procesul de dezvoltare continuă, de
de două ori producţia. Datorită auto­ lui. ramurilor producţiei agricole. In pre­
apropiere şi contopire a proprietăţii
matizării, capacitatea uzinei nr. 1 de Obeliscul va fi instalat l zent, în Uzbekistan se aplică pe scară
rulmenţi cu bile din Moscova va creşte largă chimia, dirijarea proceselor bio­ cooperatiste cu cea a întregului popor
cu 75 la sută. la Moscova, în faţa intră- <> logice, folosirea raţională a forţelor
ds A. PRÖKOPOVSCS merge pe linia sporirii fondurilor m
Înaltul nivel de mecanizare şi auto­ rii Expoziţiei realizărilor 8 naturii, ceea ce contribuie la transfor­ divizibile care reprezintă baza econo
matizare constituie o trăsătură carac­ marea producţiei de produse agricole mică a colhozurilor, a lichidării trep
teristică a tuturor maşinilor şi utila­ economiei naţionale a < într-un proces industrial mecanizat, iar
jelor noi care urmează să se fabrice a muncii agricole — într-o varietate tate a gospodăriilor personale anexe
în cursul septenalului. Constructorii U.R.S.S. El va reprezenta L a muncii industriale. pe linia dezvoltării legăturilor de pro
dc maşini-unelte vor produce în anii ducţie intercolhoznice, a unirii mijloa
o săgeată lungă de 90 de Astfel s-a trecut la mecanizarea re­ celor cooperatiste şi de stat pe baza
septenalului peste 150.000 de maşini- coltării bumbacului. In acest scop col­ dezvoltării electrificării, mecanizării şi
ţionale, reconstrucţia întreprinderilor e- troducerea în producţie a unor modele unelte automate, cel puţin 1.300 de linii metri îndreptată spre cer. hozurile şi-au achiziţionat peste 8.009
xistente, modernizarea şi înlocuirea u- noi de utilaj tehnologic - - calitativ, automate. In anul 1965, aproape fie­ maşini de recoltat, iar piuă în 1965 automatizării producţiei agricole.
tilajului învechit, perfecţionarea pro­ mai înaintate, construite pe baza ulti­ care a cincea maşină-unealtă cons­ In faţa obeliscului se va numărul lor va creşte cu ¦20—25 mii.
ceselor tehnologice de producţie. melor realizări şi descoperiri ale ştiin­ truită dc întreprinderile constructoare Se [»revede ca în i963 fondurile in­
ţei şi tehnicii şi care permit să se da maşini va fi o maşină automată. înălţa u-n monument ăe Este în curs de realizare electrifi­ divizibile ale colhozurilor din Uzbe-
Pentru a înfăptui progresul tehnic, ridice de cîteva ori productivitatea vn carea completă a agriculturii. Dacă în kisian să crească de Î3 ori în com­
pentru a crea baza tehnico-materială a comparaţie cu maşinile-unelte şi ma­ Automatizarea producţiei în industrie granit al lui Konstantin ) prezent, în Uzbekistan primesc ener­ paraţie cu (958 eînd acestea au repre-
comunismului, pentru a ridica toate şinile construite anterior. deschide mari perspective. Peste ju­ zenfat 8,5 miliarde ruble.
ramurile economiei naţionale la un Ţiolkovseki. <
nivel nou nemaiîntîlnit înainte, trebuie In cursul septenalului în U.R.S.S.
dezvoltată, în primul rîr.d, industria se prevede să fie înlocuite peste 600.000 In postamentul obeliscu- )
constructoare de maşini. Nu întîmplâ- de maşini-unelte adică aproximativ
lui se va amenaja un mu- j
zeu ale cărui exponate vor l
oglindi realizările ştiinţei }
sovietice în cucerirea Cos- <.
moşului.
ior ea este numită pivotul industriei 30 la sută din întregul parc existent mătate din creşterea productivităţii
grele, temelia temeliilor dezvoltării în­ în prezent.
muncii, prevăzută în planul septenal,
tregii economii naţionale.
Se înţelege că la înlocuirea tehni­ trebuie să fie realizată ca rezultat al
Septenalul prevede sporirea produc­ cii principalul nu-1 constituie numărul, automatizării proceselor de producţie.
ţiei industriei constructoare de maşini ci calitatea noilor maşini şi maşini- Acest lucru înseamnă în mod practic
şi de prelucrare a metalelor aproxima­ unelte introduse în producţie. Planul că în anii septenalului se va înfăptui
tiv de două ori. Se vor dezvolta într-un septenal prevede pentru perioada reutilarea tehnică a tuturor ramurilor
ritm înalt industria constructoare de 1959—1965 o creştere a productivităţii economiei naţionale, iar în numeroase
maşini grele, de aparate, industria ra- muncii în industrie, inclusiv şi în in­ cazuri reutilarea va avea caracterul
dioelectronică, electrotehnică şi cons­ dustria constructoare de maşini cu unei adevărate revoluţii tehnice.
tructoare de maşini-unelte. In cursul S HuHuKD
septenalului se vor fabrica peste 7 mi­ 45—50 la sută. O deosebită însemnătate va avea
lioane de maşini-unelte aşehietoare de Pentru a îndeplini cu succes această modernizarea utilajului în construcţia
metal. In anul 1965, parcul de maşini- de maşini grele, în industria metalur­
unelte al Uniunii Sovietice va creşte sarcină măreaţă este necesar să se gică, minieră şi chimică. Calculele a-
la 2.500.000 maşini. înzestreze industria cu o asemenea rată că în cursul septenalului vor pu­
tehnică nouă care să permită creşte­ tea fi modernizate aproximativ 300.000
Paralel i;u sporirea parcului de ma- rea productivităţii muncii de două şi de maşini-unelte aşehietoare de metal.
şini-unelte va avea loc o „întinerire“ de trei ori în comparaţie cu nivelul Realizarea acestui program va da o
a. lui. Acest lucru se va înfăptui, în atins. După cum arată experienţa, a- economie, în industria constructoare de
primul rind, prin înlocuirea utilajului ceastă sarcină poate fi rezolvată în maşini, de peste 3 miliarde de ruble.
învechit din punct de vedere fizic cu modul cel mai eficient prin înzestrarea
noi maşini şLmaşini-uneite. In al doilea, industriei cu utilaj automat. La uzina In total în cursul septenalului vor
rind, prin modernizarea construcţiilor e- „Serp i Molot“ din Flarkov, de pildă, fi modernizate aproximativ un milion
xistente de maşini şi maşini-unelte Şi funcţionează o linie automată pentru de unităţi de utilaje tehnologice. în­
prin introducerea unor îmbunătăţiri în prelucrarea capetelor de bloc ale mo­ făptuirea modernizării complexe pla­
construcţia lor se vor realiza un mare torului de combină. Ca urmare, pro­ nificate a utilajului in industrie va
ducţia acestor piese a crescut pe cap permite statului cp în decursul septe­ mm
cîştig tehnologic şi economic.
In sfîrşit „întinerirea“ parcului de de muncitor de patru ori. La Combi­ nalului să realizeze o economie de
HARCOV. NOUA CLĂDIRE A UNIVERSITĂŢII
maşini-unelte se va înfăptui prin in­ natul de aliaje dure din Moscova, în multe miliarde ruble.