Page 23 - 1960-11

Mr. 182J
w r g j g g g o a c r .TOagga&gnustKi
Locului, coi clin Paroşeni îi
spuneau: „In bercuri“. Hăţişuri
de răchită şi salcie, smîrcuri...
Atît se afla aici. Doar citeva
case bătrineşti ţineau vecină­
tate locului in partea pe unde
pîrîul Baleia se varsă în Jiu.
Patru al lui Laurenţiu, băiat
din sat, toamna, înainte de a
da ploile cele mari, îndruma
turma de puţine mioare şi ca­
pre, prin hăţişuri.
'Tntr-o zi, a dat aici peste niş-
ţj străini, cu tot felul de apa-
•ate, măsurînd, judecind...
. — Ce faceţi aici ? a întrebat
el, înfiorat.
— Căutăm... izvoarele lumi­
nii I a rîs unul dintre străini,
tîr.ăr şi tuciuriu, cam de-o sea­
ma cu Patru, cu păr ciufulit şi
ochi de veveriţă, pufoaică pes­
te umeri şi cizme de cauciuc
răsfrinte în picioare.
— Ha ?i a mai întrebat odată
nedumerit ciobanul.
Celălalt a rîs iar şi l-a poftit
într-o doară :
— Dacă vrei, te luăm părtaş
Ia căutare. Avem nevoie de
muncitori pentru aşa treabă.
_ Dacă ni-or lăsa de-acasă,
v/n...
3e vede că-i plăcuse „tuciu­
riul“...
Aşa a ajuns muncitor primul
dintre ţăranii din Paroşeni. Aşa
a ajuns să se dumirească el,
apoi, ce şi cum e cu „izvoarele
luminii“. Aici urma să se con­
struiască o termocentrală. Cu
„tuciuriul“ a ajuns prieten la
cataramă, deşi era inginer. A-
tuncî se întorsese din Uniunea
Sovietică, unde studiase. Pătru
a rămas cu el, fiind primit in­
tre constructorii termocentralei,
pină s-a dat în producţie pri­
mul generator de curent elec­
tric ; pînă cînd primele raze
ale puternicului izvor zidit aici
au pornit să strălucească în lo-
oul opaiţelor, peste fostele
bercuri ale Paroşenilor.
A fost o zi de neuitat pentru
fostul cioban. Cu îmbrăţişări şi
urale, cu ciocnete de pahare pli­
ne cu vin, toasturi, flori şi de­
coraţii... El n-a primit nici o
decoraţie. Fapte prea de eroism
nici n-a făcut. Nici n-ar fi pu­
tut. Mai ales că pe atunci nici
nu prea era el aşa de „învăţat“.
„Tuciuriul“ în schimb a fost
decorat, fiind felicitat pentru
felul cum luicrase de specialiştii
sovietici, care ajutaseră la mon­
tarea aparatelor şi maşinilor.
Sovieticii se bucurau şi ei ală­
turi de muncitorii, tehnicienii
şi inginerii romîni. Era şi fi­
resc. Toată uzina fusese proiec­
tată şi se construia cu material
sovietic. Dc aceea poate, colec­
tivul de aici, numiseră lucrarea:
„Uzina prieteniei!“
— A cîta, oare ? întrebase ci­
neva.
Şi avea dreptate, dacă te gîn-
deşti cîte uzine se construiseră
pină atunci şi s-au mai con­
(Urmare din oag l-a)
doar a utilajelor mecanice şi
electrice primite din ţara lui
Inginerul leronim Rusan a ter minat institutul de energetică „V. I.
.enin“ din Ivanovo — U.R.S.S. In prezent el e şefui centralei termoelec-
riee nr. 2. Din bogata-i experienţă, împărtăşeşte cu dărnicie mecanicilor
le turbine Viorel Davînca şi loan Codrean.
struit după-aceea la noi în ţară
cu ajutor sovietic.
Apoi, într-o bună zi, „tuciu­
riul“ — inginerul cu păr ciufu­
lit, cu ochi de veveriţă — şi-a
luat rămas bun de la Pătru.
Mergea în alt colţ de ţară, să
înceapă construcţia altei termo­
centrale.
— Nu vii cu mine ? l-a între­
bat acesta.
— Nu pot să părăsesc locu­
rile unde m-am născut, tocmai
acum, cînd devin atît de fru­
moase, adevărate „izvoare ale
luminii“... Priveşte...
Nu departe de uzină, dincolo
de turnurile de răcire încă în
lucru, se ridicau deja blocurile
pentru muncitori, cu săli pen­
tru cinematograf, bibliotecă, cu
teren de volei, ştrand...
Inginerul l-a înţeles. La des­
părţire i-a întins o carte. Ingi­
nerul era si scriitor.
¦—* Ia-o oa amiptire. E vor­
ba şl despre tine în ea...
Tinărul a răsfoit-o acasă cu
înfrigurare. ÎPe copertă scria
modest numele autorului (Dorel
Dorian) şi titlul, sub o ramură
de măr înflorit.
Intr-adevăr, în carte era vor­
ba şi de el. Era vorba despre
un fost cioban care se transfor­
mă cu ajutorul comuniştilor o-
dată cu locurile pe care s-a năs­
cut. Numai că în carte mai
scria ceva. Că fostul cioban a-
cum învaţă la şcoala medie se­
rală. Or asta tn cazul Iui Lau-
renţiu Petru nu era adevărat.
— Musai să îndrept neadevă­
rul ăsta.
La început a vrut să-i scrie
autorului să îndrepte în carte
cele tipărite. Apoi s-a răzgîn-
dit. „Mai bine să-rni îndrept eu
ochii spre învăţătură“. Şi-aşa a
ajuns elev la şcoala medie sera­
lă, după ce înainte se ealifioase
ca mecanic, devenind şef de
tură la turbine. In vara lui 1860,
era deja cu şcoala medie ter­
minată. Uzina îl propusese stu­
dent cu bursă.
In Bucureşti s-a întîlnit cu
inginerul de odinioară. Era tot
cu părul ciufulit. Şi ochii îi e-
rau aceiaşi. L-a invitat la un
spectacol, la „Naţional“ Se juca
chiar o piesă de-a „tuciuriului".
— E cea de-a treia piesă ce
mi se joacă în ultimii doi ani...
— Ştiu ! a zîmbit fostul cio­
ban, autorului devenit de-acum
cunoscut în toată ţara.
Scriitorul a zîmbit şi el, por­
nind să-l asalteze apoi cu o
năvală de întrebări despre ter­
mocentrala din Paroşeni.
Lenin se ridică la peste 9.100
tone.
j/(1 biuming, fratele mai in
vîrstă al agregatidui de care
DRUMUL SOCIALISMULUI bs 3gpagHBBirareguaxç^ttgc^^-caojuarc^^ :¦ay .>
ra^o.«gB«graamca^<ra^ K^r/aggaxaaa^
fí © O v ă ş u t cum trăiesc
— Da, uzina noastră e unul u coiîio^nicii 1
din roadele cele mai evidente
ale prieteniei cu poporul sovie­
tic... Ştii, aproape toţi ingine­ In toamna acestui an, îm- in casa lui Balovkin. Mobila ^
rii şi chiar unii tehnicieni au l preună cu alţi oameni ai sclipea de curăţenie, avea un 3
studiat în Uniunea Sovietică. (. muncii din ţara noastră, am televizor. Ferestrele erau larg )
Dintre muncitori, mulţi au fost L vizitat Uniunea Sovietică, deschise, iar înăuntru pă- 1
acolo, în schimb de experienţă ţ unde am vizitat şi colhozul trundea un miros plăcut de ^
în vizite prieteneşti... Multe am (. „Maxim Gorki“ din localitatea
învăţat de la prietenii sovietici. [ Ghiam. crizanteme. Colhoznicul a- 3
Dar în primul rînd ne-am de­ (. Este o gospodărie mare,
prins să trăim şi să muncim [¦ milionară, unde se cresc mul- vea vacă de lapte, doi porci 1
în mod socialist. Iată. în uzina jr te animale şi se produc can-
noastră se poate spune, pe drept (_ tităfi mari de legume şi fruc- graşi, păsări etc.
cuvînt, că multora li s-a des­ L te. Colhoznicii sint mindri de
chis de-acum drumul spre „iz­ f. averea lo r : aproape 1.500 Belşugul şi-a făcut loc în 3
voarele luminii“. Termocentrala
de la Paroşeni e o uzina-şcoală. porci, peste 500 vaci de lap- casele tuturor colhoznicilor. 3
Dintre muncitorii de aici, 67 [ te —, majoritatea din ele de
îşi compleotează studiile ele­ L rază „Holmogor“, care dau a- Peste 90 la sută din membrii 1
mentare, 77 cele medii, 14 se t riual peste 4.000—5.000 litri
califică în şcoli profesionale. 5 L de lapte, 5.000 găini etc. acestui colhoz au televizoare, -j
Fără aparate de radio nu e- 3
xistă nici o familie. ]
întors la Şeuleşti, am po- ^
vestit şi celorlalţi colectivişti -j
cele văzute. Şi la noi sint rea- 3
lizări frumoase. Deşi gospo- 1
în şcoli de maiştri, 15 sini I Am văzut în colhozul „Ma- dăria noastră-i destul de ti- I
studenţi, iar 70 urmează cele 4 C' xlm Gorki“ multe lucruri des- nără, din veniturile realizate 1
cursuri de minim tehnic organi­ j- pre care s-ar putea povesti muncind in gospodărie, co- ^
zate aici. Rod al acestei preo­ [ zile în şir. Colhoznicii dispun leciivişti ca Ioan Cutean, Si-
cupări pentru învăţătură e şi ( de 15 autocamioane, 11 trac- gismund Roman, Matei Mi- ,
faptul că în ultima vreme a L toare, numeroase combine hai si allii, şi-au construit }
crescut numărul inovatorilor şi case noi, Zaharia Lădar, An- i
raţionslizătorilor din uzină. Nu ţ pentru recoltat griul şi po-
întîmplător pînă în prezent la drei Onici şi Titus Barbu ]
termocentrala din Paroşeni s-au l rumbul. De pe suprafeţele culti-
înregistrat economii de peste L vate cu cartofi, s-au recoltat şi-au cumpărat mobilă, iar al- }
1.179.000 lei. La realizarea lor t in medie peste 25-000 .kg. iar
şi-au adus contribuţia comu­ L porumbul a dat la hectar a- ţii, motorete sau biciclete. ^
nişti ca Jula Ioan, Măieran [¦ proape 5.000 kg. ştiulefi.
'Grfgore, Popescu leah. Drago- Succesele noastre pot fi 3
mir Gheorghe, Sava Petru. Be­ [. Dar nu numai despre fap-
rindea Lucian şi alţii. Toţi a- (• tul că venitul anual al aces- insă şi mai mari¦ Experienţa I
j- tui colhoz se ridică la peste
eeştla s-au adăpat doar la... [ 5.000.000 ruble vreau să vor- colhoznicilor sovietici ne va 3
l besc, ci şi despre belşugul pe
izvoarele luminii ţîşnîte pe aces­ jr care recoltele sporite îl re- ajuta să ne ridicăm şi mai i Echipa de lăcătuşi condusă de comunistul Laăislau Moga,
te meleaguri... [ varsă in casele colhoznicilor. mult nivelul de trai. 3 de la I.M. Teliuc, a reparat în cinstea zilei de 7 Noiembrie,
PETRU LĂDARU un autocamion, cu 5 sile înain te de termen.
Fotografia noastră, îi prezin tă pe membrii acestei echipe
preşedintele G.A.G. Şeuleşti ^
în tim p ce întocmesc planul unei lucrări.
...Şi cînd te gîndeşti că acum L In timpul scurt cit am a- ^
—.... - .r-îsa'i 1 ~ ..... -¦--==-------
aproape 10 ani, aceste locuri e- j- vut prilejul să stăm aici, am 3
rau supranumite „In bercuri“, [ poposit puţin in casa locuită ) IN
iar în unele case de pe aici mai
ardeau arhaicele opaiţe. L de Balovkin, un harnic eres- ^ Am vizitat, de curînd cu „tre­
IRIMiE STRAUT î cător de animale. Era plăcut ;
rJ
^ — t U— 1 , — t .— f<— r i - J <— I , — h — f I— 1 ,— 1 ,— ,— t , u ţii pentru a face loc vapoarelor evenimente, s-a născut puterea
de mare tonaj. sovietică.
nul prieteniei“, Uniunea Sovie­
De pe Neva a pornit prima M-a impresionat în mod deo­
tică. Am găsit in cursul desfă­ salvă de tun a „Aurorei“ asu­ sebii locuinţa lui V. I. Lenin la
pra Palatului de Iarnă, vestind Smolnii: o singură cameră, des­
şurării vizitei lucruri demne de omenirii o nouă epocă. Acum, părţită printr-un paravan, după
crucişătorul „Aurora“, ancorat care sint aşezate două paturi de
93 8,IA mi cea mai vie admiraţie, realizări în apele cu nuanţe metalice ale campanie, simple şi curate, în
care impresionează prin am­ Nevei, este muzeu şi vas-şcoală care se odihneau Lenin şi Krup-
pentru elevii şcolii de marină skaia, tovarăşa lui de viaţă. A-
® Cea de-a 43-a aniversare a Marii cluse piese corale populare şi revolu­ ploarea, torţa materială şi spi­ „Nahinov“. poi, o canapea, o măsuţă şi do­
uă scaune. Simplitatea şi mo­
Revoluţii Socialiste din Octombrie este ţionare sovietice, poezii despre Lenin rituală ce stau la temelia lor. Leningradul -este o carte de destia marelui geniu al omeni­
istorie. Petropavlovskul, minu­ rii muncitoare, impresionează
întîmpinată sărbătoreşte de către oa­ şi Octombrie Roşu, dansuri populare Am cunoscut, cel puţin în par­ nile de la Petrodvoreţ, Smolnii, profund.
menii muncii din regiunea noastră. In romîneşti, precum şi piesa de teatru te, grandioasele construcţii de jllllţlil In sălile Erm itajului,' in faţa
tablourilor lui Leonardo da
toate satele şi oraşele regiunii zilele intr-un act „Taiga“ de P. lalţev. locuinţe, progresele industriei, sint tot atitea file de istorie. Vinci, Rafael, Rubens, Rem-
Smolnii este inima şi sufletul brandt, Tizian, Goya etc., se 0-
acestea s-au ţinut şi se ţin la cluburi ® La Gurabarza, raionul Brad, la agriculturii, ştiinţei şi tehnicii Marii Revoluţii din Octombrie. presc oameni simpli care ascul­
In fostul pension al fetelor a- tă cu emoţie explicaţiile specia-'
şi cămine culturale, la colţurile roşii spectacolul închinat celei de-a 43-a a- sovietice, am încercat emoţii tul­ ristocrate s-a instalat statul ma­ liştilor. In timpul ţarismului,
jor al revoluţiei, condus de V. I. Ermitajul era vizitat anual, pe
din întreprinderi, instituţii, G.A.C. şi niyersâri a Marii Revoluţii Socialiste burătoare în ţaţa tezaurului de Lenin. Iată sala în care s-a ţi­ bază de invitaţii, de circa .500
nut cel, de-al II-lea Congres al aleşi...; astăzi, el este vizitat zil­
G.A.Ş., conferinţe despre importanţa din Octombrie îşi dau concursul fan­ artă din palatele Ermitajului şi Sovietelor. Congresul s-a des­ nic de circa 15.000 persoane.
chis în toiul asaltului Palatului
revoluţiei şi lupta popoarelor sovietice fara. corul şi echipa de dansuri popu­ Galeriile Tretiakov, în faţa uria­ de Iarnă. Aici, în prezenţa de­ Din partea cealaltă a Nevei,
legaţilor veniţi de pretutindeni, în faţa Palatului de Iarnă, se
pentru construirea comunismului. lare, se vor recita poezii ce. preamăresc, şului complex universitar „Lo­ în prezenţa ostaşilor partici­ ridică fortăreaţa „Petropav-
panţi la asedierea Palatului de lovsk“, ridicată de Petru I. Am
o In oraşul Deva, în cursul zilei de revoluţia din octombrie şi pe genialul monosov“. • Iarnă, Lenin a citit Decretul a- vizitat şi închisoarea fortăreiei,
supra păcii şi Decretul asupra în care atîţia revoluţionari au
astăzi. Ia ora 18. în sala cinematogra­ său conducător. V. I. Lenin La 3 octombrie am sosit în pămîntului. In această sală, cel fost întemniţaţi. Aici au fost în­
de-al II-lea Congres al Soviete­ chişi decembriştii, Alexandru
fului „Filimon Subu“ va avea loc a- o De asemenea, în cinstea zilei de Leningrad, oraşul erou, oraşul lor din toată Rusia a ales pri­ fratele lui Lenin, Gorki etc. Ul­
dunarea' festivă închinată măreţului 7 Noiembrie, consiliul regional legendar. Leningradul, leagănul mul guvern muncitoresc - ţără­ timii care au trecut prin închi­
eveniment. Conferinţa va fi urrnatăi de U.C.F.S. organizează astăzi o seamă Revoluţiei din Octombrie, e un nesc. din lume : Sovietul Comi­ soare au fost miniştrii guvernu­
un bogat program artistic, la care îşi de competiţii sportive dotate cu cupa oraş monumental, un oraş-mu- sarilor Poporului. Preşedinte a lui provizoriu...
vor da concursul corul Clubului sindi­ „7 Noiembrie“ AstfeL în oraşul Alba zeu. Aici s-a aprins ilacăra ne­ fost ales V. I. Lenin. Aici, in a-
catelor din Deva, corul Casei raionale (ulia, va avea loc o competiţie la vo­ muritoare a victoriilor proleta­ ceastă sală, care îşi păstrează Nu pot uita Leningradul, Mos­
de cultură din Orăştie, orchestra de ie' unde îşi vor da concursul majo­ riatului. Acest oraş, decorat cu înfăţişarea din timpul marilor cova, clocotul viu al construcţiei
muzică pbpulară şi uşoară şi orches­ ritatea echipelor de volei băieţi şi fete 3 ordine (o dată cu „Drapelul ce zvicneşte peste tot, minuna­
tra de mandoline ale Clubului sin­ ale colectivelor sportive din regiune. roşu“ şi de două ori cu „Ordi­ ţii oameni sovietici care cu for­
dicatelor din Deva, precum şi recila- Iubitorii sportului cu mănuşi din ora­ ţe sporite traduc în viaţă cifre­
tori şi solişti vocali. şul LUpeni, vor putea asista la o in­ nul Lenin“ ), a rezistat eroic le septenalului, construiesc co­
teresantă cornoeliţie pugîlistic.ă unde munismul.
® Tot în cursul zilei de astăzi, ta se vor întrece pugiliştii secţiilor dc 900 de zile blocadei fasciste.-
Loite'a. formaţiile artistice ale sindica­ box din întreaga regiune. Şi în oraşul Dr. ROMULUS RUSU
tului minier din localitate vor susţi­ «jderurgiştilor hunedore.ni are loc o Nici foamea, nici bombarda­
ne un program arfidio închinat prie­ competiţie de lupte contînd pentru
teniei romino-soviedee Programul va mentele, -nu au înfrint rezis­
avea loc în sala clubului nou, ce se campionatul republican de juniori. O tenţa leningrădenilor.
va inaugura cu acest prilej.
competiţie de handbal in 11 şi uti ci- Oraşul, întemeiat de Petru I,
o Elevii Şcolii medii din Alba lu-
lia susţin astăzi Ia ora 10 un bogat clo-crps se organizează, tot astăzi, în este clădit pe 101 insule, legate
prin 600 de poduri. Şapte din
podurile de peste Neva se ri­
program artistic. In repertoriu sint in­ oraşul Petroşani. dică de două ori în timpul nop­
vorbeam, caja de lucru cintă- bune condiţiuni olumingul; A- constituie un record; la cup­ Prieten! Ce nobil e acest cuvînt. timpul cît a durat vizita, cei doi au
reşte 462.000 kg., manipulato­ dalbert Laszio, Gheorghe Pa- toarele Martin, noi, indicele
rul şi răsturnătorul 326.000 vel, loan Marcovici, şi-au în­ de utilizare realizat depăşeşte
kg., foarfecă de şutaje 438.000 suşit în Uniune măiestria pro­ deseori planificatul cu peste
kg., motorul electric are 6.000 fesiunii de cocsari. Absolvenţi 1.000 k g .; la laminorul de 650
cai putere. Pe frontispiciul ai, institutelor tehnice sovieti­ mm., timpul de laminare al
maşinilor de aglomerare, in­ ce cum ar fi leronim Rusan. blumurilor e scurtat zi. de zi.
scripţia Y.Z.T.M. — C.C.C.P., Aurel. Bîrsan, Kraft Natlian, In el sint întruchipate afecţiunea deo­ discutat despre ei, despre familiile lor,
arată provenienţa acestor mo­ Mihdi Grfgore, aplică cu suc­ Oameni ca Zăvălaş, Orelt,
derne agregate. La oţelăria ces cele învăţate in anii de sebită, bazată pe încredere, pe stimă • despre munca oamenilor. Pe unde au
studenţie, contribuind în mare şerban, Comşa, Iordan şi îm ­
Martin nouă, aparatajiul ter- măsură la obţinerea unor suc­ preună cu ei întreg colectivul, şi devotament reciproc intre oameni. fost, s-au fotografiat împreună. Au le­
motehnic şi de automatizare, cese tot mai frumoase in lupta produc zi de zi noi cantităţi
vorbesc de acelaşi lucru — de cu sarcinile de plan. de metal peste plan. La oţelă­ In zilele noastre, acest cuvînt capătă gat o adevărată prietenie.
ajutorul sovietic. ria electrică, angajamentul a-
Apoi, cine din combinat nual e îndeplinit şi depăşit de un înţeles tot mai larg. Oameni ce lu­ ...De atunci a trecut un timp des­
Un alt aspect al acestui a- nu.şi aminteşte cu recunoştin­ mult, tunnătorii şi-au realizat
jutor. in acest an, ca de altfel sarcinile anuale de plan, oţela- crează intr-un atelier, într-o uzină sau tul de lung. Cei doi prieteni Petrov
şi în cei precedenţi, la ram pe­ ţă de sfaturile întotdeauna bu­ rii celei mai mari secţii Mar­
le. de descărcare ale combina­ ne primite atît la construirea tin din ţară, au atins cea de-a locuiesc în acelaşi bloc, pe aceeaşi şi Grigore nu au uitat unul de celă­
tului au poposit şi continuă să cit şi ia exploatarea agregate­ 1.000-a şarjă rapidă din acest
poposească zilnic zeci de va­ lor, din partea specialiştilor an, furnaliştii secţiei a doua stradă sau în acelaşi oraş, sînt cu lalt. Şi-au scris, şi-au împărtăşit gîn­
goane încărcate cu minereu de sovietici ? Nume ca Situlin, raportează alte şi alte sute de
Krivoi-Rog. cocs pentru fur­ Arihbaev. Rudevski, Uhov, Po- mii lei economii la preţul de adevărat prieteni. Sînt legaţi între et duri, fapte.
nale, cărbune pentru bateriile gromski, Malişevski, trezesc în cost.
sufletele oamenilor ecouri şi prin muncă, prin aspiraţiile lor spre In faţa oţelarilor hunedoreni s-au
de cocsificare, cărămizi mag- amintiri legate de greutăţi în­ In iureşul întrecerii au căzut mai bine, spre o viaţă fericită. ivit insă noi sarcini. Trebuia sporit
nezitice, electrozi de grafit, vinse cu ajutorul dat de trim i­ recordurile, s-au născut iniţia­ indicele de utilizare prin supraîncăr­
minereuri de decarburare, în şii poporului frate sovietic. tive preţioase,, au crescut oa­ In zilele noastre, prietenia a trecut carea cuptoarelor Martin. Un lucru nu
greutate de mii şi sute de mii menii. realizările. Peste 7.400 de mult- graniţele uzinei, ale oraşului tocmai simplu, mai ales că se aplica
de tone. Gînduri de recunoştinţă şi tone de cocs, 21.800 tone mi- \ sau satului. Azi, oamenii muncii au ¦pentru prima dată în ţara noastră. In
imbold în muncă, entuziasm nereu aglomerat, 27.300 tone \ prieteni peste hotare. Avem ţări prie­ aceste momente de frămintare, ingi­
Şi încă un aspect. La Mos­ în tot ceea ce se face — iată fontă, 65.000 tone Oţel, 50.300 \ tene, avem milioane de prieteni în nerul Mihai Grigore şi-a amintit de
cova sau Leningrad, în uzine­ răspunsul siderurgistului din tone laminate, toate in afara ^ U.R.S.S., R.P. Ungară, R.P. Bulgaria... prietenul său Petrov. I-a scris, i-a ce-
le Ucrainei, uralului sau Si­ Hunedoara. Cit mai mult me­ sarcinilor de plan — iată bi- , Cetăţeanul romîn cu cetăţeanul sovie­ fut sfaturi. Şi Pelrov nu a< întîrziat
beriei, zeci de tineri şi vîrst- tal peste plan, cit mai bun, lanţul muncii de 10 luni a si- tic s-au împrietenit. Intre ei s-au sta­ să-i răspundă. Intr-o scrisoare i-a îm­
nici au studiat, fie pe băncile cit mai ieftin. întrecerea din­ derurglştilor din Hunedoara. tornicit relaţii de prielenie trainică, de părtăşit pe larg prietenului său din
institutelor superioare, fie lin­ tre oameni, schimburi, colec­ Şi în fiecare din aceste tone, neclintit. Hunedoara, toată munca dusă de ei
gă cuptoarele sau furnalele tive, tot mai pasionată, mai a- găseşti ceva ce să vorbească alunei cînd nu trecut la supraîncăr­
sovietice, tehnica exploatării vintată, a dus la succese de despre ajutorul uniunii Sovie­ ...Cu cîtva timp în urmă, un grup carea cuptoarelor Martin. Au fost sfa­
acestor agregate. Vasile Ză- neconceput în urmă cu numai tice, despre prietenia de nez­ de specialişti oţelari din U.R.S.S. şi turi folositoare, sfaturile unui adevă­
vălaş a muncit cot la cot cu ciţiva ani. La furnalele noi. druncinat care leagă poporul din ţările de democraţie populară, au rat prieten. Urmîndu-fe, oţelării hune­
luminătorii de la uzina geor­ o tonă de fontă pe metru cub nostru de marea ţară a socia­ vizitat sectoarele de oţelării din ţările doreni au putut obţine succese tot mai
giană „P-ustavt“ 45 de zile volum util, de mult nu mai lismului victorios. respective. Scopul era un schimb de mari în sporirea indicilor de utilizare
pentru a putea exploata în experienţă. Hunedoara a trimis ca re­ a cuptoarelor.
prezentant pe tînărul inginer, Mihai
Grigore, şef adjunct al secţiei O.S.M. I. ...Grigore şi Petrov îşi scriu şi a-
Membrii delegaţiei s-au împrietenit eum. îşi scriu aproape cu regularitate,
repede, au găsit subiecte de discuţii scrisori în care îşi vorbesc despre
comune, interesante. Dar Mihai Gri­
gore a simţit mai multă afecţiune pen­ vîaţa lor, despre succesele în muncă,
tru inginerul Alexei Conslatilinovici
Petrov, şefui oţelăriei de la uzinele îşi înipăriăşdsc prieteneşte experienţa.
i s s \ s < •• metalurgice din Lataus-Celeabinsk. Tot V. FURIR