Page 25 - 1960-11
P. 25
. ........
\ *cá
Şedinţa festivă de Ia MoscovaPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
MOSCOVA 6 (Agerpres). — In sală izbucnesc aplauze. al C.C. al Partidului Muncito
resc Socialist Ungar, Ho Şi
TASS transm ite: Ele cresc în intensitate. In pre Min, preşedintele C.C. al Par
zidiu iau loc tovarăşii: A- B. tidului .celor ce muncesc din
In ajunul celei de-a 43-a ani Aristov, L. 1. Brejnev, E. A. Vietnam, Maurice Thorez, se
Furţcva, N. S. Hruşciov, N. G. cretar general al C.C. al Parti
versări a Marelui Octombrie re- Ignaiov, F. R. Kozlov, A. N. dului Comunist Francez, Johann
Kosîghin, O. V. Kuusinen, A. I. Koplenig, preşedintele Partidu
-prezentanţii oamenilor muncii Mikoian, N. A. Muhitdinov, D. lui Comunist din Austria, John
S. Poleanski, M- A. Suslov, N. Gollan, secretar general ai Co
din capitala Uniunii Sovietice M. Şvernik, P. N. Pospelov. mitetului Executiv al Partidu
lui Comunist din Marea Brita-
s-au adunat în sala Palatului Alături de conducătorii P ar nie, Dolores Ibarruri, preşedin
tidului Comunist al Uniunii So tele Partidului Comunist din
sporturilor de la stadionul cen vietice şi guvernului sovietic iau Spania, Satomi Hakamada, se
loc în prezidiu conducătorii de cretar al Comitetului Central al
tral „V. I. Lenin“, pavoazată legaţiilor străine care au sosit Partidului Comunist din Japo
la aniversarea Marelui Octom nia, Ajoy Gosh, secretar gene
sărbătoreşte. Peste 10.000 de brie : Liu Şao-ţi, preşedintele ral a! Consiliului Naţional al
R. P. Chineze, vicepreşedinte al Partidului Comunist din India
Anul XII. Nr. 1826 Marţi 8 noiembrie 1960 4 pagini 20 bani oameni au asistat la şedinţa G. C. al Partidului Comunist
festivă a Sovietului Moscova de Chinez, Enver Hodja, prim-se- şi conducătorii celorlalte dele
w am sBO fisxsKasm aKxicaissBaísam x cretar al C. C- al Partidului
tBBBESMSSBSBBBBKBBSSXE deputaţi ai oamenilor muncii şi Muncii din Albania, Todor Jiv- gaţii ale partidelor comuniste şi
kov, prim-secretar al C. C. al
a Comitetului orăşenesc Mos Partidului Comunist Bulgar, muncitoreşti.
Antonin Novotny, prim-secretar
Adunarea festivă din Capitală Fruntaşi de ia cova al P-C.U.S., consacrată ce a! G.C. al Partidului Comunist Şedinţa festivă este deschisă
lei de-a 43-a aniversări a Marii din Cehoslovacia, preşedintele
de N. I. Bobrovnikov, preşedin
E. M. Deva Revoluţii Socialiste din Octom Republicii Socialiste Cehoslova
tele Comitetului Executiv al
brie. In sală erau prezenţi mun ce, Kim Ir, membru al Prezi
Sovietului Moscova de deputaţi
Duminică după-amiază, în sala Palatului ile Capitalei, academicieni şi alţi oameni de citori din Moscova, reprezen diului G.C. al Partidului Mun
R. P. Romîne a avut loc adunarea festivă or ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai oamenilor muncii.
ganizată de Comitetul orăşenesc P.M.R. Bucu ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti romîn i şi co tanţi ai intelectualităţii, col
reşti şi Comitetul executiv al Sfatului popular respondenţi ai presei străine. Răsună imnul de stat al
al Capitalei consacrată sărbătoririi zilei de hoznici, ostaşi ai Armatei So
7 Noiembrie, cea de-a 43-a aniversare a Marii Au fost de faţă şefii unor misiuni diploma
vietice. veterani ai glorioasei
Revoluţii Socialiste din Octombrie. tice acreditaţi în R. P. Rornînă, membrii Am
Pe fundalul scenei, dominat de un mare me basadei Uniunii Sovietice la Bucureşti şi alţi gărzi leniniste — eroi ai asal
membri ai corpului diplomatic.
dalion cu portretul lui Valdimir Ilioi Lenin, erau tului din Octombrie.
înscrise datele festive: 1917-1960, iar dedesubt Au fost intonate imnurile de stat ale R. P-
urarea „Trăiască a 43-a aniversare a Marii Re Romîne şi Uniunii Sovietice. ...In marea sală a Pătatului
sporturilor ard mii de becuri
voluţii Socialiste din Octombrie“. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Florian
Dănălache, membru al G-G. al P-M.R., prim-se- multicolore. Ele înconjoară ca
nişte briliante uriaşele cifre
„1917-1960“ şi cuvintele „Tră
iască cea de-a 43-a aniversare
In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii : cretar al Comitetului orăşenesc P.M.R. Bucu a Marii Revoluţii Socialiste din cii din Coreea, Walter Ulbricht, U.R.S.S.
Gîrivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- reşti.
Octombrie“. prim-secretar al G.C. al Parti Se dă cuvîntul lui F. R. Koz
raş, Nicolae Geauşescu, Alexandru Drăghici, Ion Despre ce-a de-a 43-a aniversare a Marii Re La galeria de coastă de Pe fundalul scenei se află dului Socialist Unit din Ger lov, membru al Prezidiului Co
Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, A. A. voluţii Socialiste din Octombrie a vorbit tova la Exploatarea minieră De portretul uriaş a nemuritorului mania. preşedintele Consiliului mitetului Central al P.C.U-S.,
Epişev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucu răşul Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului va a lucrat, şi echipa con Lenin, întemeietorul Partidului de Stat al R.D. Germane, Jum- secretar ah C. G. al P.G.U.S.,
reşti, Dumitru Coliu, Leontin Sălăjan, Ştefan Politic şi secretar al G.G. al P.M.R. dusă de minerul Petru Comunist şi al Statului Sovie jaghiin Ţedenbal, prim-secretar care prezintă raportul cu privi
Voitec, Mlhai Dalea, Janos Fazekaş, Alexandru Botar. Datorită depăşirilor tic. a! C. C. al Partidului Popular re la cea de-a 43-a aniversare
Guvîntarea a fost subliniată în repetate rîn- de plan înregistrate lună Revoluţionar Mongol, Wiadys- a Marii Revoluţii Socialiste din
Bîrlădeanu, general maior I. P. Juravlev, ata duri de puternice aplauze- de lună, cit şi calităţii lu Sala este pavoazată cu dra law Gomulka, prim - secretar al Octombrie.
şatul militar, naval şi al aerului al Uniunii So pelul şi stema Uniunii Sovieti G.C. al Partidului Muncitoresc
vietice la Bucureşti, Florian Dănălache, Virgil A vorbit apoi ambasadorul extraordinar şi crării, această echipă a de ce, drapelele şi stemele celor Unit Polonez, Gheorghe Gheor- Şedinţa festivă s-a încheiat
Troliu, Maria Rosetti, acad. lorgu Iordan, prof. plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti, 15 republici unionale egale în ghiu-Dej, prim-secretar al C.C. prin intonarea imnului Uniunii
V. Novacu şi prof. G. Dinculescu, membri co A. A. Epişev. venit fruntaşă pe mină. drepturi, simbolizînd frăţia şi al Partidului Muncitoresc Ro Sovietice.
respondenţi ai Academiei R. P. R., D. Diaco- unitatea de nezdruncinat a po mîn, Janos Kadar, prim-secretar
nescu, Eroul Muncii Socialiste Al. Codescu, de Guvîntarea sa a fost primită cu aplauze în poarelor din Uniunea Sovietică. După pauză a urmat un mare
la Atelierele G. F. R. „Griviţa Roşie“, Ioana delungate. concert festiv.
Dincă, muncitoare fruntaşă la Uzinele textile
,,7 Noiembrie“ şi Dionisie Balaş, muncitor frun Participanţii la ăfdunare au ovaţionat înde Cuvîntarea tovarăşului F.R. Kozlov
taş ia Uzinele „Mao Tze-dun“. lung pentru marea Uniune Sovietică şi glorio
sul său Partid Comunist, pentru Partidul Mun
In sală se aflau membri ai ©.G. a] P.M.R., citoresc Romîn şi Comitetul său Central, pen
membri ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adu tru prietenia de nezdruncinat dintre poporul ro
mîn şi popoarele Uniunii Sovietice, pentru la
gărul de neînvins al ţărilor socialiste, pentru
nări Nationale, conducători ai organizaţiilor ob pace în lumea întreagă. MOSCOVA 6 (Agerpres). Luînd cu- într-un ritm pe care nu-1 pot realiza cercare răbdarea poporului sovietic şi
şteşti şi ai instituţiilor centrale, delegaţi ai oa  urmat un bogat program artistic, vîntul la 6 noiembrie la şedinţa fes americanii“, a declarat F. R. Kozlov. a altor popoare iubitoare de pace“.
menilor muncii din întreprinderile şi instituţi i (Ager preş) tivă de la Moscova, F. R. Kozlov a F. R. Kozlov a declarat că la cea F. R. Kozlov a apreciat acordul an-
declarat printre altele: de-a 15-a sesiune a Adunării Generale glo-atnerican cu privire la crearea în
C n titiffi fourăşiiM Nicolas Ceauşescu „Uniunea Sovietică, forţele socialismu Scoţia a unei baze americane pen
„Trecerea de la capitalism la socia lui şi ale progresului au obţinut încă tru submarine atomice drept o „aven
lism, începută de Marea Revoluţie o victorie moral-politică însemnată a- tură extrem de periculoasă a clicii
Socialistă din Octombrie constituie
Dragi tovarăşi, a constituit un punct de cotitură în poraneităţii ; s-a dezvoltat şi se dez Brigada minerului Aurel principalul conţinut al epocii contem supra forţelor imperialismului, au cîşti- militariste americane". Aceste măsuri
Poporul romîn, împreună cu marele dezvoltarea societăţii şi a deschis o voltă continuu lupta popoarelor pentru Cornea, de la exploatarea porane“. gat milioane de prieteni noi". „ne determină însă să ne îndoim se
popor sovietic, cu popoarele celorlalte epocă nouă al cărei conţinut principal o pace trainică în lume. minieră Deva, s-a eviden rios de sinceritatea declaraţiilor d-!ui
ţări socialiste şi oamenii muncii din este trecerea de la capitalism la socia ţiat cu prilejul lucrărilor Comunismul, a cărui victorie inevi întreaga evoluţie a evenimentelor, a Macmillan cu privire la năzuinţa gu
întreaga lume, sărbătoreşte a 43-a ani lism. întreaga evoluţie a istoriei ultime de la galeria „Decebal“, tabilă a fost prezisă de cele mai în spus F. R. Kozlov, confirmă justeţea vernului englez de a slăbi încordarea
versare a Marii Revoluţii Socialiste lor decenii arată că sentinţa pronun unde a obţinut însemnate ţelepte minţi ale omenirii, se trans concluziei Congresului al XXI-lea al internaţională“.
din Octombrie. In cei 43 de ani care au trecut de ţată în Octombrie 1917 împotriva ca depăşiri, de plan. formă în prezent la noi dintr-un vis P.G.U.S. cu privire la posibilitatea rea
Sub conducerea Partidului comunist, la victoria Marelui Octombrie s-au pitalismului este fără drept de apel, luminos al oamenilor muncii într-o lă „de a se exclude războiul mondial Raportorul a apreciat declaraţia cu
creat şi educat de Vladimir llici Lenin, petrecut transformări istorice revolu că sistemul capitalist şi-a trăit tra Fler vechi realitate. In aceasta constă rezultatul din viaţa societăţii omeneşti“. privire la acordarea independenţei ţă
muncitorii şi ţăranii vechii Rusii ţaris ţionare care au schimbat fundamental iul şi este sortit inevitabil pieirii. pentru oţeiăriî principal al drumului de 43 de ani al rilor şi popoarelor coloniale, prezenta
te au doborît puterea capitaliştilor şi înfăţişarea lum ii: s-a format sistemul (APLAUZE PUTERNICE). dezvoltării statului sovietic, al muncii „Astăzi nu mai stă în puterea im tă de Uniunea Sovietică, drept un
moşierilor, au instaurat puterea sovie socialist mondial, care creşte şi se în Tinerii de la laminorul de 800 eroice a poporului sovietic — stăpînu! perialismului să hotărască după bunul „imperativ stringent al timpului“, „vo
tică, făurind primul stat socialist din tăreşte continuu, exercitînd o înrîurire Ideile nemuritoare ale marxism-le- mm. din Combinatul siderurgic ţării salo, făuritor liber şi conştient său plac: să fie sau să nu fie răz cea conştiinţei omenirii“.
lume. Rupînd lanţul imperialismului pe hotărîtoare în toate domeniile vieţii so ninismului sînt în plin marş triumfal. Hunedoara s-au angajat să co al soartei sale. boi“, ă declarat raportorul.
a şasea parte a globului păinîntesc, ciale; s-a întărit puternica mişcare Sub influenţa acestora, sub conduce lecteze în cinstea alegerilor „Politica imperialistă trece printr-o
producînd o puternică spărtură în sis comunistă şi muncitorească internaţio rea partidelor comuniste şi muncito U.T-M. oîte un vagon de fier In conştiinţa popoarelor „pătrunde Nu ne temem de agitaţia belicoa criză adîncă“. Izolarea moral-politică
temul mondial al capitalismului, Ma nală; un avînt uriaş cunoaşte mişca reşti, sute şi sute de milioane de oa vechi de fiecare brigadă uternis- tot mai adine convingerea că drumul să a agresorilor. „Acum puterea este a imperialismului american se accen
rea Revoluţie Socialistă din Octombrie rea de eliberare a popoarelor — pu meni, treziţi la o clocotitoare activi- tă de muncă patriotică. socialismului şi comunismului este sin de partea noastră“, a declarat F. R. tuează pe zi ce trece, a declarat F. R-
ternică forţă socială nouă a contem gurul drum just de dezvoltare socială Kozlov. Kozlov.
Cirâtoreo (Continuare în pag. 2 a) Muncind cu elan, tinerii din care aduce oamenilor muncii salvarea
Partidul Gomunist şi guvernul sovie cele 4 brigăzi utemiste de mun de războaiele distrugătoare, o mare După ce a amintit cunoscuta de El a subliniat că „o condiţie dintre
După ce a trlansmls poporului romîn tic se îngrijesc zi de zi de ridicarea H Epişev că patriotică, au reuşit să co prosperitate materială şi o libertate a- claraţie a lui N. S. Hruşciov la se cele mai importante ale unei păci
un salut frăţesc din partea popoare bunăstării poporului. Sovietul Suprem lecteze şi să predea I.G.M.-ului devărată". siunea Adunării Generale a O.N.U. — trainice pe pămînt şi pentru cucerirea
lor Uniunii Sovietice cu prilejul zilei al U.R.S.S. a adoptat legile cu pri şi mai mult prestigiul Uniunii Sovie cantitatea de 45 tone fier vechi, „Fiţi de acord cu dezarmarea şi noi de noi succese de către oamenii mun
de 7 Noiembrie, A. A. Epişev a spus: vire la anularea impozitelor percepute tice ca luptătoare pentru pace, dezar „Situaţia noastră internă nu a fost vom fi de acord cu orice control", cii in lupta lor împotriva imperia
„Marele Octombrie a deschis popoare de la muncitori şi funcţionari, cu pri mare şi lichidarea deplină a colonia încă niciodată atît de trainică şi de F. R. Kozlov a spus că, demaseînri liştilor, este unitatea ţărilor şi popoa
lor din toate ţările o cale sigură în vire la repartizarea unei sume supli lismului. promiţătoare", a declarat F. R. Kozlovj politica imperialiştilor, Uniunea So relor marelui lagăr socialist, unitatea
lupta pentru libertate, pace trainică şi mentare de 23-30 miliarde ruble pen vietică îi opune un program realist dc tuturor partidelor comuniste şi munci
socialism. In prezent, sub steagul so tru producţia de mărfuri de larg con In continuare, A. A. Epişev, a rele „Previziunea lui Lenin s-a împlinit, pace şi colaborare internaţională. toreşti“.
cialismului au cucerit victoria şi s-au sum, se desăvîrşeşte trecerea la ziua vat importanţa deosebită pe care o înţelepciunea şi clarviziunea Partidului
unit înfr-un măreţ lagăr monolit po de muncă de 6-7 ore. are unitatea şi coeziunea ţârilor so Gomunist, justeţea liniei lui, anii în Analizînd propunerile U.R.S.S. de (Raportul lui F. R. Kozlov a fost
poarele Chinei şi ale unei serii de ţari cialiste. Partidul Gomunist al Uniuni delungaţi de muncă îndîrjită şi de lup a se încheia un tratat de pace cu ascultat de asistenţă cu o mare aten
din Europa şi Asia care cuprind peste In Uniunea Sovietică se dezvoltă Sovietice, a spus el, consideră de da tă plină de abnegaţie a eroicei clase cele două state germane şi de a se ţie şi subliniat în repetate rînduri de
o treime din omenire. In faţa luptei continuu ştiinţa şi cultura ale căror toria sa să lupte neobosit pentru în muncitoare, a glorioasei ţărănimi col lichida statutul de ocupaţie al Berlinu
popoarelor asuprite şi dependente se realizări sînt cunoscute în întreaga tărirea unităţii şi coeziunii lagârulu hoznice şi a intelectualităţii ieşite din lui occidental, F. R. Kozlov a declarat: aplauze furtunoase, prelungite. Ultime
năruie ruşinosul sistem colonial. lume. socialist şi a întregii mişcări comu popor au transformat patria noastră „Ar fi timpul ca puterile occidentale
nişte internaţionale, pe baza principi într-un puternic stat socialist“. să înţeleagă în sfîrşit poziţia noas le cuvinte ale raportului au fost aco
Subliniind apoi că producţia indus Referindu-se la activitatea delegaţiei ilor marxism-leninismului şi ale in tră şi să înceteze de a pune la în
trială a U.R.S.S. a crescut în anii pu Uniunii Sovietice la cea de-a 15-a se In întrecerea economică paşnică cu perite de ovaţii prelungite)
terii sovietice de peste 40 de ori, to siune a Adunării Generale a O.N.U-, ternaţionalismului proletar. La con capitalismul Uniunea Sovietică va bi
varăşul Epişev a spus : Încă de pe a- condusă de N. S. Hruşciov, ambasa rui într-un viitor apropiat. „Acest lu Adunarea festivă
sfătuirea care a avut loc recent la cru este tot atît de inevitabil ca ivi din oraşul Deva
rea zorilor după noapte“, a spus ra
Bucureşti, reprezentanţii partidelor co portorul.
muniste şi muncitoreşti şi-au reafir- Uniunea Sovietică ajunge din urmă
cu certitudine S.U.A. atît în ceea ce
priveşte creşterea absolută anuală a
cum se poate vedea cum se transfor dorul sovietic a sp u s: Activitatea de (Continuare in pag. 2-a) îndeplinind şi depăşind astfel producţiei industriale cît şi în ce pri Duminică după-amiază a a- de un medalion cu portretul
mă comunismul din vis în realitate. legaţiei sovietice, a făcut să crească angajamentul luat. veşte volumul global. „Noi înaintăm vut loc în s-ala cinematografu- marelui Lenin, erau înscrise da
lui „Filimon Sîrbu“ din oraşul tele festive: 1917-1960, iar de
noul oraş muncitoresc CÂLAN Deva o adunare testivă consa desubt urarea: „Trăiască a 43-a
crată zilei de 7 Noiembrie, cea aniversare a Marii Revoluţii So
de-a 43-a aniversare a A'larii cialiste din Octombrie".
Revoluţii Socialiste din Octom Adunarea a tost deschisă de
brie. tov. Ladislau Fedoraoioi, prim
In prezidiul adunării, au luat secretar al Comitetului orăşe
Iog tovarăşii: Petru Furdui, nesc de partid Deva.
prim secretar al Comitetului re A luat apoi cuvîntul tovară
gional de partid, Gheorghe şul Gheorghe Vuşdea, secretar
Vuşdea, loan Ardeleanu şi Au al Comitetului regional de par
re! Bulgărea, secretari ai Comi tid, care a făcut o expunere des
tetului regional de partid, Du pre importanţa Marii Revoluţii
mitru Dejeu, preşedintele Comi Socialiste din Octombrie. Expu
tetului executiv al Sfatului popu nerea a fost subliniată în repe
lar regional, loan Pipoş, şi tate rînduri de puternice a-
Ioachim Moga, şefi de secţii la plauze.
Comitetul regional de partid, Adunarea festivă din sala ci
Ladislau Fedoranici, prim secre nematografului „Filimon Sîr-
tar al Comitetului orăşenesc de bu“ din oraşul Deva a luat sfîr
partid Deva, Caro! Szabo, prim şit într-o atmosferă de puternic
secretar al Comitetului regional entuziasm. Participanţii la adu
U.T.M.,Víchente Bălan, preşe nare au ovaţionat îndelung pen
dintele Consiliului sindical re tru marea Uniune Sovietică şi
gional, Elena Borza, preşedinta gloriosul său partid comunist
Comitetului regional al femeilor, pentru Partidul Muncitoresc Ro
dr. Romulus Rusu, preşedinte al mîn în frunte cu Comitetul său
Consiliului regional A.R.L.U.S., Central, pentru prietenia de ne
loan Matiaş, miner la exploata zdruncinat dintre poporul ro
rea minieră Deva şi Magdalena mîn şi popoarele Uniunii Sovie
Lazăr, colectivistă la gospodă tice, pentru pace în întreaga
ria agricolă colectivă „Petoîi lume.
Şandor“ din Deva. A urmat apoi un bogat pro
!!!!!IM In sală erau prezenţi sute de gram artistic prezentat de for
cetăţeni, muncitori fruntaşi, co maţiunile Casei de cultură a
lectivişti, activişti de partid şi sindicatelor din oraşul Deva,
Cu un an in urmă, pe a ceste locuri nu era decit un cimp pe care păşteau vitele. Din luna iunie a anului 1959, de cină au început _construcţiile, n-a de stat, funcţionari ai instituţi casei raionale de cultură din
trecui ' decit un an şi cltetia luni. In acest timp constructo rii de pe şantierul noului oraş muncitoresc din Călan au m alţat blocuri impunătoare, ele
ilor regionale, gospodine. Orăştie şi artiştii Teatrului de
gante şi confortabile.
Pe fundalul scenei, dominată stat de estradă Deva.