Page 27 - 1960-11

Nr. 1826
In raionul Hia
Noi
gospodării
colective
' Rezultatele tot mai bune ob­
ţinute in toate sectoarele de ac­
tivitate de către gospodăriile
colective din regiunea noastră,
dovedesc din plin superioritatea
muncii in gospodăria colectivă.
Convinşi de aceste fapte, zi de
zi, tot mai mulţi ţărani munci­
tori cu gospodării individuale
păşesc cu încredere în gospodă­
ria colectivă.
In cursul zilei de 6 noiem­
brie, bunăoară, în satele Bră-
nişca, Strigoane şi Făgeţel din
raionul llia, au luat fiinţă noi
gospodării agricole colective.
La Brănişea
Intovărăşilii din Brănişca au
văzut cu ochii lor cum colec­
tiviştii din Leşnic, Veţel şi din
alte sate, organizindu-şi mai
bine munca, reuşesc să obţină
la ha. recolte mult mai bogate
decit cele realizate de ei. De a-
ceea, 128 de familii din Brăniş­
ca, au hotărît să constituie şi în bătoresc, mai multe competiţii sporti­
satul lor o gospodărie agricolă
colectivă pe care au inaugu­
rat-o duminică, 6 noiembrie şi
căreia i-au dat numele de „7
Noiembrie“. Noii colectivişti, au
înscris în gospodăria colectivă
235 ha. teren, 19 bovine, 4 se­
mănători, I I prăsitoare şi alte
unelte de muncă.
In consiliul de conducere au
fost aleşi cei mai pricepuţi gos­
podari iar ca preşedinte tov. Ni-
colae Negrită.
La Sfngoane
Hotăriţi să obţină producţii
agricole şi venituri mai mari,
înţQvărăşiţii din satul Strigoa-
rie, comuna hăpuşnic, s-au unit
şi ei in gospodăria agricolă co­
lectivă. Toate cele 46 familii
din sat au înscris în noua gos­
podărie, inaugurată duminică 6
noiembrie, 192 ha. teren, 55 ca­
pete bovine, 36 pluguri, nume­
roase care, grape şi altele.
La Fagefe!
Viaţa nouă, din zi în zi tot 1. Minerul Vulcan 7 6 0 1 26: 6 t2
mai îmbelşugată, pe care şi-au 2. Minerul Aninoasa 8 4 3 1 16: 5 11
creat-o în gospodăria colectivă, 3. Minerul Petrila 8 4 3 1 22:10 11
colectiviştii din Dobra, a demon­ 4. Parîngul Lonea 9 5 1 3 26:12 11
strat din plin întovărăşiţilor 5. Rapid Deva 7 3 2 2 13:10 8
din Făgeţel că in gospodăria 6. Victoria Călan 7 3 2 2 9: 9 8
colectivă se trăieşte mai bine. 7. Retezatul Haţeg 8 3 2 3 10:12 8
La îndemnul comuniştilor, toate 8. G.F.R. Simeria 9 2 2 5 12:32 6
cele 45 familii din sat s-au u- 9. Şantierul Huned. 8 2 1 5 6:26 5
nit îritr-o gospodărie agricolă . 10. ATinerul Ghelar 7 2 0 5 13:13 4
colectivă. Pe lingă cele 164 ha. ti. A.S. Gorv. Huned. 8 1 0 7 5:23 2
teren, noii colectivişti au mai
adus in gospodărie 45 capete G.F.R. Simeria—Şatierul Hu-,
bovine, 33 care, 32 pluguri şi 6 nedoara ; Parîngul Lonea-—Mi-
semănători.
înainte de a avea loc aduna­
rea pentru dare de seamă şi a-
legeri, biroul organizaţiei de ba­ minate le-a produs în anul 1959. ducţiei de laminate a iost între­
ză P.M.R. din secţia laminoru­
lui de 650 mm. a Combinatului
siderurgic Hunedoara, a lucrat
intens. Cu sprijinul unor mem­
bri de partid, s-a întocmit da­
rea de seamă asupra activităţii
desfăşurate timp de un an de
către comuniştii din această sec­
ţie. Adunarea de dare de sea­
mă şi alegeri a avut loc zilele
trecute.
Pregătită bine, adunarea ge­
nerală a organizaţiei de bază
din această secţie s-a dovedit
a fi eficace, dezbătînd la un ni­
vel înalt probleme ca : sporirea
indicilor de utilizare a lamino­
rului, ridicarea continuă a cali­
ficării muncitorilor, întărirea
disciplinei, îmbunătăţirea mun­
cii politice de masă etc.
Semnificativ este faptul că
mulţi dintre participanţii la dis­
cuţii in jurul dării de seamă
prezentate, nu numai că au ana­
lizat rezultatele obţinute in di­
recţia îndeplinirii prevederilor
planului de producţie, desfăşu­
rarea muncii politice de masă
ele., ci s-au gîndit şi la ceea ce organizaţiei de bază
trebuie făcut în viitor în vede­
rea îndeplinirii şi depăşirii sar­
cinilor ce revin colectivului a-
cestui sector important al com­
binatului siderurgic.
n centrul atenţiei —
îndeplinirea sarcinilor
de producţie
Laminorul de 650 mm. este
unul dintre agregatele noi ale
DROM.ÜL socialismului TW. 3
emaauKmmBKtmaam aam tBUB
Categoria A la fotbal
ALTE REZULTATE:
Minerul Lupeni- -revelaţia etapei U.T.A. - Petrolul 2-1 (0-0).
In ultimul timp, mai precis Urmarea; in ultimul timp, Mi­ Rapid - Ştiinţa Cluj 0-1 (0-0).
de la începutul campionatului nerul Lupeni a făcut jocuri
categoriei A., presa a remarcat mult aplaudate soldate cu vic­ Fprul — Dinamo Bucureşti 0-1 (0-1).
buna comportare a echipei Mi­ torii pe deplin meritate.
nerul Lupeni. Deşi au înregis­ C.S.M.S. Iaşi—Dţnamo Bacău 1-2 (0-2).
trat unele insuccese, ele au fost Duminică, deşi a intilnit o e-
de moment. Echipa a ajuns însă chipă matură C.C.A., Minerul Steagul roşu — Ştiinţa Timişoara 3-0
acum într-o fază de maturizare. Lupeni, mergînd in linie ascen­
Tinerele elemente promovate cu dentă, a făcut un joc frumos, ( 2-0).
curaj în echipă cum sînt Ţur- în viteză, cu pase în adincime,
can, Sima 11, Mihăilă, Dan şi ceea ce i-a adus o bine meri­ CLASAMENTUL
alţii, nu numai că au dat satis­ tată victorie la un scor conclu­
Competiţii organizate în cinstea zilei de 1 Noiembrie dent de 2-0. 1. Dinamo Buc. 10 7 3 0 19: 6 17
facţie, dar au dat vigoare, elan, 2. C.C.A. 10 7 0 3 28:16 14
UO<X>CV<A>OVOOOOOOVOOO QOOOOOOOOOOOOQOOOOO XXXXXX>OC'OC>v<»OOVWOOOOOOOOO au adus concepţia nouă de joc A fost o victorie de prestigiu, 3. U.T.A. 10 6 1 3 19:12 13
in echipă. o victorie muncită, pentru care 4. Petrolul 10 4 4 2 17:11 12
felicităm întreaga echipă.
La Alba Iulia sportive Gorvinul şi Flamura roşie din jucătorii de la Minerul Brad au cîş- 5. Steagul roşu 10 5 1 4 20:15 11
localitate, a fost cîştigată de prima tigat pe merit cu 3-0. 6. Rapid 10 3 4 3 13:12 10
In sala „1 Mai" din oraşul Alba la o diferenţă de 120 lemne.
Iulia a fost organizată o interesantă La Sebeş 7. Dinamo Bacău 10 5 0 5 17:16 10
întrecere de volei, rezervată juniorilor, BASCHET
la care au luat parte echipe din ra­ După o luptă pasionantă, echipa de Şi în acest an, asociaţiile sportive 8. Minerul 10 5 0 5 14:17 10
ioanele Petroşani, Hunedoara, Orăştie, baschet Mureşul a învins echipa şco­ din oraşul Sebeş au dat atenţia cuve­
Alba precum şi din oraşele Hunedoa­ lii sportive de elevi cu scorul de 72- nită organizării şi desfăşurării tradi­ 9. Progresul 10 3 3 4 18:22 9
ra şi Deva. După două zile de între­ 64. ţionalei competi[ii sportive de masă, 10. Ştiinţa Cluj 10 4 ţ 5 15:19 9
ceri pe primele trei locuri la fete, crosul „Să întimpinăm 7 Noiembrie“,
s-au clasat echipele din Deva, Sitne- G. CSIKOS ©a urmare în multe asociaţii, nu­ 11. Corvinul 10 3 2 5 12:19 8
ria şi Alba Iulia, iar la băieţi pri­ mărul participanţilor a fost mare. De 12. C.S.M.S. Iaşi 10 2 2 6 16:22 6
mele trei locuri au fost ocupate de corespondent pildă, de la şcoala medie au parti­ 13. Farul 10 2 2 6 16:27 6
echipele din Alba Iulia, Hunedoara- cipat peste 600 sportivi. O bună par­
craş şi Simeria. La Lupeni ticipare au asigurat şi asociaţiile 14. Ştiinţa Timişoara 10 2 1 7 14:24 8
sportive Vulturul şi Viitorul.
La Deva Gomisia raională de şah a U.G.F.S. LA HUNEDOARA
Petroşani a organizat la Lupeni Cupa Sîmbâtâ s-a desfăşurat la Sebeş e-
U.G.F.S- Deva a organizat în ziua 7 Noiembrie, la care au participat cele tapa finală pe oraş. La start s-au lin just rezultat de egalitate: 1-1
de 6 noiembrie, într-un cadrul săr­ mai bune echipe din Valea Jiului. In prezentat 56 sportivi. Iată rezultatele
mod deosebit s-a impus întîlnirea objinute : Intîlnirea de fotbal dintre echipele struiască unele faze frumoase. In min. de pedeapsă este executată de Soare
ve la care au pprticipat peste 500 de dintre echipele Energia Paroşeni şi Gorvinul Hunedoara şi Progresul 6, Anton aflat în apropierea careului care trimite în careul de 16 in. Ni-
tineri. Iată cîteva rezultate: Minerul Lupeni, încheiată cu scorul Junioare 500 n i : 1. Maria B inder; Bucureşti, a atras un număr destul de de 16 m., primeşte o minge de ia culescu, ieşit din poartă, boxează, dar
de 3-3. Fiind mai tînără, a cîştigal 2. Maria Chişc; 3. Ana Rahoveanu, mare de spectatori, ţinînd seama că Zapis. Mîndru îi iese în întîmpinare, Oaidă atent, preia balonul şi pasează
CROS dreptul de a participa în finală echipa toate de la şcoala medie. timpul a tost nefavorabil. Suporterii dar Anton împinge uşor mingea şi la Mafteuţă care înscrie de la aproxi­
Energia Paroşeni, care a fost apoi echipei Corvinul au venit pe stadion astfel Soare trimite în corner. După mativ 5 m. Ultimele minute se carac­
La fete: primele trei locuri au fost învinsă de către campionii regiunii Juniori LOCO ni. 1. Garol Ion — convinşi fiind că vor aplauda victoria cîteva minute, Dinulescu are ocazia terizează printr-un joc lipsit de impor­
ocupate de Rafila Bichea, Florica Şte­ Hunedoara, Jiul Petroşani cu scorul şcoala medie; 2. Mihai Ciacîru echipei favorite. Ei însă au părăsit să înscrie, dar Nacu salvează în ul­ tanţă, jucătorii de la Progresul trag
fan şi Maria Cîrciu, iar la băieţi de de 5-1. tribunele dezamăgiţi, nu numai pen­ timă instanţă. In min. 13, Zapis după de timp, mulţumiţi fiind de rezultat.
Petru Toma, I. Golumban şi V. Vă- Viitorul; 3. Ilie Radu — şcoala me­ tru faptul că meciul a luat sfîrşit cu ce face o cursă, trage puternic pe jos Intîlnirea ia sfîrşit astfel cu scorul
leanu. I. CIORTEA dic. scorul de UI, ci mai mult pentru că de la aproximativ 20 ni., făcînd inutilă de 1-1.
echipa Corvinul a desfăşurat un joc intervenţia lui Mîndru. Este 1-0 pentru
TENIS DE MASA corespondent Seniori 1.500 m ; 1. Stelian Enache slab, lipsit de o concepţie modernă Corvinul. in min. 16, Anton are o bună Arbitrului Dumitru Costa (Oradea),
Primele trei locuri au fost ocupate de joc. Din felul cum au acţionat, mai ocazie de a înscrie dar trage pe lîngă care a condus cu scăpări, i s-au ali­
de Anton Ridl, Garel Hitş şi loan Ma­ La Brad — Viitorul; 2. Nic. Cristescu — Vii­ ales în partea a doua a jocului aveai poartă. Din acest moment, bucureştenii niat următoarele formaţii :
rian la băieţi, iar la fete, primul loc torul ; 3. loan Bulbucau — Viitorul. impresia că jucătorii şi în special joacă mai hotăriţi, lăsînd impresia că
a revenit jucătoarei Mariana Goia. Intîlnirea de volei dintre echipele cvintetul ofensiv, nu ştiau ce vor, dînd vor egala. In min. 52, Oaidă trece de GORVINUL: Niculescu — Coiciu,
POPICE Aurul Brad şi Minerul Brad a fost Primilor clasaţi li s-au decernat di­ multe mingi la adversar.- In acest Tătaru dar Nlculescu plonjează în pi­ Nacu, Tătaru — Balint, Molnar —
Intîlnirea dintre echipele asociaţiilor interesantă. Gu un plus de voinţă, plome şi insigne. meci, nici unul din cei 5 înaintaşi cioarele lui. Acelaşi Oaidă iniţiază o Pop, Anton, Zapis, Constantinescu,
nu a constituit un pericol pentru poar­ acţiune în min. 64, dar hunedorenii o Zanca.
M. C1ORAN0 ta apărată de Mîndru. Constantinescu, anihilează în ultimă instanţă, Egala-
corespondent „motorul“ înaintării Corvinului, a fost rea se produce în min. 83. Colciu fa­ PROGRESUL : Mîndru — Nedelcu,
păzit cu străşnicie de apărătorii Pro­ Oaricar Soare — loniţă, Paşcanu —
gresului, iar Anton, Zanca şi Pop au ultează un atacant de la Progresul în Oaidă, Smărăndescu I, Dinulescu,
fost neinspiraţi. Trebuie să arătăm că Mafteuţă, Protopopescu.
Zanca, care a dat în alte meciuri un apropierea liniei de centru. Lovitura
bun randament, a jucat mult sub va­ V. ALBU
Camp!oiiatol regiona de fotbal loarea lui, nereuşind să fructifice nici V. FĂNICÂ
una din ocaziile pe care le-a avut. In
loc să desfăşoare un joc colectiv cu
pase rapide, în adinehne şi să caute
SERIA S-a Petrila—Minerul Vulcan; Rapid 10. Mureşul V. de Jos 8 0 2 6 7:31 2 drumul cel mai scurt la poartă, Zan­
Deva—Victoria Călan; Reteza­ 11. Şurianul Petreşti 9 0 2 7 7:38 2 ca s-a pierdut în driblinguri inu­
Minerul Aninoasa — G.F.R. tul Haţeg — Minerul Ghelar, 12. Victoria Dobra 8 0 0 8 5:42 0 tile, care au frînat .jocul. Dacă apă­
Simeria 5-1 (2-0). A. S. Corvinul Hunedoara şi rarea şi-a făcut oarecum datoria (ex-
Minerul Aninoasa stau. ETAPA VIITOARE cluzînd intrările periculoase ale lui
Minerul Vulcan — Parîngul Molnar şi Coiclu), înaintaşii au fost
Lonea 4-1 (3-1). SERIA Ii-a Dacia Orăştie — Minerul De­ departe de a satisface cerinţelor jo­
va ; A.S.M- Alba Iulia—Metalul cului modern. Oaspeţii au fost mai
Retezatul Haţeg — Rapid Metalul Criscior — Sebeşul Criscior; Mureşul Vinţul de Jos periculoşi Ia poartă, au practicaţ un
Deva 1-0 (0-0). Sebeş 6-0 (4-0). —Victoria Dobra; Aurul Zlatna joc frumos în cîmp şi au ştiut fot tim­
—Aurul Certej; C-F.R. Teiuş — pul ce anume vor. Oaidă, ca şi Dinu-
Minerul Ghelar — Minerul Victoria Dobra — Dacia O- Metalurgistul Cugir ; Corvjnul lescu, au constituit un pericol per­
Petrila 3-4 (1-3). răştie 1-3 (0-2). Hunedoara (rezerve) — Şuria- manent pentru poarta apărată de Ni-
nul P etreşti; Sebeşul Sebeş stă. culescu. Contraatacurile lor au fost o-
Minerul Lupeni (rezerve) — Aurul Certej — A.S.M. Alba prite însă de apărarea hunednreană
0-1 ( 0-0 ). Amănunte despre etapa de du­ care, cum spuneam, şi-a făcut dato­
A. S. Gorvinul Huned. 3-4. minică citiţi în ziarul nostru de ria într-o oarecare măsură. Ţinînd
mîine. cont de raporiul de forţe de pe te­
CLASAMENTUL ren, rezultatul de egalitate este just.
5 Miercuri 9 noiembrie se va
Metalurgistul Cugir — Mure­ desfăşura etapa a Il-a a Cupei Iată cîteva faze mai importante din
şul Vinţul de Jos 7-0 (2-0). regiunii Hunedoara la fotbal. această îniîlnire: In primul sfert de
Pentru această etapă sînt pro­ oră, ambele echipe practică un joc
Şuria nul Petreşti — Aurul gramate meciurile: Minerul Ani­ clar, plăcut spectatorilor. Hunedorenii,
Zlatna 0-1 (0-0).' noasa—Parîngul Lorţea ; Victo­ mai hotăriţi la poartă, reuşesc să con- ,
ria Călan—Şantierul Hunedoa­
ra ; Minerul Deva — Metalul
Criscior; Aurul Zlatna—A.S.M.
CLASAMENTUL Alba; Dacia Orăştie—C- F. R.
Simeria. Meciurile încep la
1. Minerul Deva S 7 1 0 45: 3 15 orele 14.
2. Metalurg. Cugir 8 6 1 1 23: 6 13
3. A.S.M. Alba Iulia 9 6 1 2 33:15 13
C IT IT O R I!
4. Dacia Orăştie 9 6 0 3 29:13 12
FACTORUL. POŞTAL DE PE STRADA DVS. A ÎNCE-'
5. G.F.R. Teiuş 8 5 ( 2 18:15 11 'PUT PRIMIREA DE ABONAMENTE PE ANUL 19(31 LA<
»ZIARELE SI REVISTELE CE APAR ÎN R.P.R.
ETAPA VIITOARE 6. Sebeşul Sebeş 9 5 1 3 22:20 11
7. Aurul Certej 9 4 0 5 21:16 8 SOLICITAŢI SĂ VĂ REÎNNOIASCĂ ABONAMENTELE'
'DVS.
8. Metalul Criscior 9 4 0 5 14:16 8
nerul Lupeni (rezerve); Minerul 9. Aurul Zlatna 8 2 3 3 8:17 7
V I A Ţ A DE P A R T I D mare a tehnicii noi. Pentru a vom folosi mai chibzuit resur­ preţului de cost sînt necesare întîmplă uneori ca unii membri
folosi tehnica bogată existentă sele producţiei, cu cit vom va­ şi alte măsuri. Pentru înfăptui­ şi candidaţi de partid să lipseas­
Hunedoarei. Primele tone de la­ celerat ritmul de creştere a pro-' in secţie, pentru a se înfăptui lorifica mai bine rezervele in­ rea lor se aşteaptă sprijin şi din că de la învăţămintul de partid,
cu succes sarcinile ce revin a- terne cu atit vom obţine rezul­ partea conducerii administrative de la consfătuirile de produc­
cestui colectiv, este nevoie, aşa tate mai bune în lupta pentru a Combinatului siderurgic din ţie. Faţă de asemenea lipsuri, se
cum de alilel au arătat in cu- economii. De aici decurge una Hunedoara. cere din partea organizaţiei de
Rezultatele obţinute în muncă cerea sociaiistă. In întrecerea vîntul lor tovarăşii loan Dără- dintre cele mai importante în­ partid o atitudine mai combati­
muş, Nicodim Clej, loan Diaco- datoriri ale fiecărui muncitor Să fim intransigenţi vă, luîndu-se măsuri de îndrep­
de harnicii muncitori din aceas­ socialistă, laminatorii, mane- nu şi alţii, de continua ridicare din secţia laminorului de 650 faţă de lipsuri tare a celor care au astfel de
a nivelului tehnico-profesional mm., ale fiecărui om al muncii lipsuri.
tă secţie sînt însă destul de rod­ vranţii, electricienii, lăcătuşii, a! cadrelor de muncitori. Şi atei, indiferent unde lucrează, aceea In secţia laminorului de 650
fapt apreciat, se constată o do­ de a fi exemplu de spirit de e- mm. există o organizaţie de par­ Partidul cere ca în centrul a-
nice. Angajamentul luat de a macaragiii şi ceilalţi muncitori rinţă arzătoare din partea mun- conomie şi de atitudine gospo­ tid puternică. Numai în ultimul tenţiei organizaţiilor de partid
citorilor de a învăţa în mod dărească lată de materiale, faţă an, numărul membrilor şi can­ să stea in permanenţă oamenii
produce în anul 1960 peste plan din această secţie, au căutat în continuu, de a-şi ridica nivelul de materia primă, pentru păs­ didaţilor de partid a crescut cu cu nevoile şi năzuinţele lor. Aşa
17.000 tone laminate, a fost de mod continuu căi de îmbunătă­ cunoştinţelor profesionale pen­ trarea in cele mai bune condi- peste 60 muncitori, tehnicieni şi cum au relatat tovarăşii Simion
pe acum îndeplinit şi depăşit. ţire a muncii, folosirea mai bu­ tru a putea lucra din ce în ce ţiuni a agregatelor etc. Ori, în ingineri, oameni de nădejde. Stoica, Gheorghe Huh şi alţii,
mai bine, din ce în ce mai cu secţia laminorului de 650 mm. Membrii şi candidaţii de partid în secţia laminorului de 650
Obţinerea acestui succes nu nă a agregatelor, îmbunătăţirea spor. Dar ceea ce s-Li întreprins există în această privinţă încă muncesc în marea lor majorita­ mm. există însă multe cerinţe
anul trecut din acest punct de unele deficienţe: depăşiri ale te cu îndir !?re pentru îndeplini­ îndreptăţite — asigurarea unor
este întîmplător. Comuniştii de calităţii produselor etc. Nume­ vedere, nu satisface cerinţele. consumului de gaz metan pe rea şi depăşirea sarcinilor de condiţii mai bune de învăţătură
Iri această secţie, deşi s-au în­ tona de laminate, rebuturi des­ plan, pentru înfăptuirea politicii pentru cei care frecventează
aici, sprijiniţi de întregul colec­ roşi muncitori, tehnicieni cum ceput cursurile de ridicare a ca- tul de multe faţă de posibilită­ şi hotăririlor partidului. In sec­ cursurile serale ale şcolii me­
tiiicării, ele n-au fost duse pînă ţile de reducere a acestora, con­ ţie sînt însă şi o seamă de lip­ dii. îmbunătăţirea condiţiilor de
tiv s-au străduit să perfecţione­ sînt tovarăşii; Nicodim Clej, Ja c a p ă t; unii lectori ca Silviu sumuri mari de energie elec­ suri. In procesul de producţie, locuit, îmbunătăţirea muncii cul­
Şuteu, loan Voina şi alţii, au trică etc aşa cum au arătat tovarăşii Ni­ tural-educative etc., pentru a că-‘
ze neîncetat producţia pe ’baza Mircea Delapeta, Dumitru lo- neglijat pregătirea şi predarea codim Clej, Gheorghe AAoraru şi ror satisfacere trebuie să se a-
lecţiilor. Biroul organizaţiei de Pentru îndeplinirea cu succes alţii, se mai manifestă din par­ corde mai multă atenţie. Adu-'
tehnicii înaintate, să utilizeze nescu, Moise Bugariu şi alţii, bază nu a luat atitudine lată a sarcinilor planului de produc­ tea unor oameni indisciplină, în- narea generală a organizaţiei de
de o asemenea situaţie. ţie pe anul 1961, o deosebită tîrziere de la lucru, nerespecta- bază a cerut ca noul birou să
sînt cunoscuţi de întregul colec­ însemnătate are desfăşurarea rea procesului tehnologic etc. dovedească mai multă operativi­
Oamenii doresc să înveţe mai continuă a întrecerii socialiste. Cine sînt aceşti oameni ? Unii tate în rezolvarea unor aseme­
Adunare® de dare de tiv ca inovatori. bine, mai temeinic meseria ce Propunerea făcută de către co­
seamă şi alegeri a o practică şi de aceea trebuie munistul Alexandru Cîra şi alţii, dintre ei, din păcate, sînt chiar nea probleme, să aibă o atitu­
Aşa cum s-a reliefat în darea ajutaţi. Hotărirea luată de a- cu prilejul adunării generale a
de seamă, şi in cuvîntul parti­ dunarea generală a organizaţiei organizaţiei de partid, de a se membri şi candidaţi de partid. dine mai atentă faţă de nevoile
de bază cu privire la activiza­ organiza, încă din primele zile
cipanţilor ia discuţii, în secţia rea cursurilor de perfecţionare şi ale anului viitor, întrecerea so­ Cei drept, puţini la număr, dar oamenilor muncii, faţă de criti-
laminorului de 650 mm. există ridicare a calificării muncitori­ cialistă sub lozinca „Să lami­
P. M. R. din secţia incă mari posibilităţi de sporire lor şi tehnicienilor, trebuie să năm zilnic pe liecare schimb mai sînt. Este bine tovarăşe cile şi propunerile lor, să dove­
prindă viaţă. cel puţin 10 tone de metal pes­
laminorului 650 mm. a producţiei, de obţinere a unor Puică Constantin, că uneori în- dească intrasigenţă faţă de lip-’
Una dintre problemele căreia te plan“, trebuie să găsească în
rezultate mult mai bune în ceea trebuie, de asemenea, să i se tîrzii sau lipseşti nemotivat de suri.
dea cea mai mare atenţie este rindul colectivului de muncitori,
tehnica nouă din ce în ce ce priveşte calitatea laminatelor aceea a economiilor. In întrea­ la lucru ? Ce spun oare tovară­ Insuştndu-şi neîncetat metode
mai bine şi să ridice fără în­ şi reducerea preţului de cost al ga ţară se desfăşoară cu un pu­ tehnicieni şi ingineri un larg e-
cetare, pe această bază, produc­ acestora. ternic avînt lupta pentru reali­ şii din jur, mai ales că dum­ bune în conducerea muncii po­
zarea de cît mai mari economii cou. Organizaţia de partid are
tivitatea muncii. Prin exemplul In anul 196!, laminatorilor de neata eşti membru de partid ? litice, organizaţia de partid de
şi, concomitent cu aceasta, se datoria să sprijine această ini­
lor, mulţi dintre membrii şi la Hunedoara le revin sarcini Dar despre dumneata tovarăşe la acest sector important al
realizează reducerea sistematică ţiativă.
candidaţii de partid au antre­ mult mai mari. Aşa cum a ară­ ing. Nicolae Ciorogaru care u- Combinatului siderurgic de ia
a preţurilor la mărfurile de larg De asemenea, aşa cum pre­
nat în munca pentru îndeplini­ tat tov. Gheorghe Gheorghiu- neori nu ai o atitudine tovără­ Hunedoara va putea realiza noi
consum. In aceste condiţii, re­ vede hotărirea luată de către a-
rea şi depăşirea sarcinilor de Dej în expunerea făcută la re­ şească faţă de muncitori ? To­ şi importante succese în antre­
gimul de economii a căpătat o dunarea generală a organizaţiei
plan pe ceilalţi muncitori şi teh­ centa plenară a C.C. al P.M.R., varăşii de muncă ţi-au mai a- narea maselor largi de munci­
însemn vtate deosebită. Cu cit de bază, pentru sporirea indici­ tras atenţia şi ar trebui deci să
nicieni fără partid, au creat o producţia de laminate finite pli­ tori, tehnicieni şi ingineri, la în­
lor de utilizare a agregatelor, analizezi lipsurile iar pe viitor
atmosferă de atitudine creatoa­ ne va creşte în 1961 cu circa deplinirea şi depăşirea sarcini­
creşterea producţiei, reducerea să adopţi o atitudine mai justă
re faţă de muncă. Comuniştii de 20 la sută faţă de 1960, prin fo­ lor planului de producţie ce le
faţă de oamenii cu care lucrezi,
aici, de pildă, nu numai că au losirea mai deplină a laminoa- revin in anul viitor.
faţă de critică. In secţie se mai
pornit valoroasa iniţiativă : „Să^ relor şi, în principal, a lamino­ C. GHEORGHE
reducem cu cel puţin 10 secun­ rului de 650 mm., de la Hu­
de timpul de laminare pe fie­ nedoara.
care blum“, dar s-au dovedit a Aceasta este desigur o sarci­
li fermi, perseverenţi şi hotăriţi nă de niare răspundere. Pentru
in rezolvarea ei practică. înfăptuirea ei, este necesară în­
O puternică forţă care a ac­ suşirea într-o măsură tot mai