Page 29 - 1960-11

P. 29

I ..T .-. . / ! s l a i-

ea
{•Jet

VI •in-"' PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI

Vom asigura furnalelor minereuri

în cantităţi suficiente
*

(pag. 2-a) Datorită unor deficienţe in le locomotivelor şi vagonetelor.

• Sport (pag. 3ja) procesul de producţie, colectivul In acelaşi timp, au fost întărite

® întrecerea economică dintre sectorului Ii al întreprinderii echipele de descărcare de la su

U.R.S.S. şi S-U.A. miniere Teliuc, in perioada de prafaţă, in vederea evitării blo

Anul XII. Nr. 1827 Miercuri 9 noiembrie I960 4 pagini 20 bani 0 împotriva construirii de baze la începutul anului şi pînă in cării puţurilor. Datorită acestei
pentru submarine atomice în An- prezent a rămas dator patriei măsuri, în comparaţie cu peri
cu circa I.IOQ tone de minere oada precedentă, în ultimele zile
(pag. 4-a). uri. Pentru a cunoaşte cauzele s-au extras în medie cu 20—30

care au dus la această situaţie mai multe vagonete cu minereu

şi măsurile preconizate a se lua pe zi.

îndeplinirea plaiului la lefi indicii ¦ in vederea remedierii deficienţe In scopul asigurării oameni
preocuparea noastră principală lor, am adresat tov. ing. Mircea lor cu materiale la timp şi in
Pirjol, şeful sectorului II, cîte- cantităţi suficiente, s-a numit
va întrebări. un responsabil cu aproviziona
rea pe sector, care ţine legă
ÎNTREBARE : Care sînt prin

Expunerea tovarăşului Gheor- neficiarilor însemnate cantităţi cipalele cauze care au dus la tură cu echipele, stabilind ne
ghe Gheorghiu-Dej, la recenta rămânerea sub plan a sectorului? cesarul de materiale pe zi şi
plenară a C.C. al P.M.R., tra de blănuri în afara contracte RĂSPUNS : In primul rînd săptămînă.
sează sarcini măreţe pentru a-
nul viitor. Printre altele, în ex lor încheiate. Echipa de mu- organizarea defectuoasă a trans ÎNTREBARE : Ce măsuri con
punere se arată necesitatea în
deplinirii ritmice şi la toţi in Succese frumoase am obţinut portului la suprafaţă, care nu a sideraţi că ar fi necesare a se
dicii a planurilor de producţie, şi în ceea ce priveşte îndepli neri condusă de
astfel ca economia noastră na nirea sarcinii de creştere a pro comunistul Cons deservit cariera cu vagoane goa lua pentru asigurarea realizării
ţională să se dezvolte continuu. ductivităţii muncii. Meoanizînd tantin Susan de la le în mod ritmic. Aceasta a pro ritmice a planului de producţie
Pentru noi, colectivul fabricii unele operaţiuni, apllcînd noi întreprinderea mi
„Vidra“ din Orăştie, această procedee tehnologice, organi- nieră Săcărîmb, îşi venit din cauza nereparării la în anul viitor ?
sarcină a constituit şi consti
tuie o preocupare principială. zînd bine munca, colectivul fa depăşeşte în fieca timp a parcului, fapt care a dus RĂS’PUNS : Aşa cum se ara-
la creşterea numărului de va tată în expunerea tovarăşului Gh.
Avînd în permfanenţâ spriji bricii a' reuşit să sporească pro re lună planul de
nul organizaţiei de partid, am goane defecte la peste 150. Gheorghiu-Dej la plenara C.C.
acordat o atenţie deosebită în
deplinirii planului de măsuri ductivitatea pe cap de munci producţie. O altă cauză a fost lucrul în al P.M.R., producţia de minereu
tehnico'-Ofganizatorice, am or In clişeu : Mem
ganizat mai bine întrecerea so tor cu 17 la sută. asalt. Aceasta, datorită lipsei de fier va trebui să crească in
cialistă, axînd-o pe cele mai a- brii echipei, discu-
cute problelme ale producţiei. îndeplinind şi depăşind pla tînd cu maistrul ele vagoane l a ---- — 1961 cu 20 la
nul de producţie, sporind pro Remus Bodreanu,
Roadele acestei activităţi sînt ductivitatea, introduoînd un re înainte de a intra începutul fiecărei Convorbire cu tov. sută. La îndepli
îmbucurătoare, ele mareînd un gim sever de economii, munci în mină. nirea acestei sar
progres faţă de perioadele pre torii, tehnicienii şi inginerii fa luni linsei de
cedente. Astfel, în trimestrul
III, planul producţiei globale şi rambleu,P de sem !** MI* CEA P ^ O L cini sîntem che-
marfă a fost îndeplinit în pro
porţie de 116 la sută, iar pla le, lemn i e mi- *<“ ' » »' S TLnW
nul fizic în proporţie de 113 la
sută. Demn de remarcat este bricii au reuşit să recupereze nă, exploziv şi ........ ...... ......... ........ büîm şi noi. Pen-
şi faptul că planul pe sortimen
te a fost de asemenea îndepli mult din pierderile înregistra ‘JLL altele. De asemenea, în activi tru aceasta, sint necesare o sea
nit şi depăşit. Cele mai fru
moase rezultate le-am obţinut te la preţul de cost în prima tatea sectorului s-au manifestat mă de măsuri, care să ne per
Ia sortimentele piei semiînnobi-
late vopsite, semiinmobila- jumătate a anului. Astfel, în deficienţe în ce priveşte organi mită să facem faţă cerinţelor
te albite, piei impermeabile,
luna iunie, am realizat o eco : 55532= zarea muncii şi repartizarea oa creseînde ale furnaliştilor.
Nutria I, Velur popular, cojo- nomie peste plan în valoare de menilor la locurile potrivite. A- In afară de cele arătate mai
cărie, la Care depăşirile variază 108.000 lei, în august 176.000 In întrecerea socialista pe profesii cest lucru s-a datorat în parte
între 9 şi 50 la sută. le i ; în luna septembrie, după şi lipsei de personal tehnic. sus e necesar ca in primul tri
calculele operative, de aseime- OOOOOCOOOOOOOOOOOOO-eOOOOOOOOOCOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOO; O O O O o '. K J O O O O O i 's-O mestru al anului 1961, să se a-
Aceste rezultate au făcut ca nea rezultă că voim avea eco ÎNTREBARE: In faţa aces sigure schimbarea vagonetelor
Îă planul de producţie cumulat nomii. La mina Ânisnoasa Nicoară Bledea de la sectorul şi sa reducă rebutul sub pro tei situaţii probabil aţi luat a- cu capacitate mică, să se pună
de la începutul anului să avem IV Priboi, a primii titlul de centul admis. In iruntea în nurnite măsuri. Ne puteţi spune în funcţiune circuitul automat
depăşiri apreciabile. Preocupa Aminteam înainte de anumite Zilele trecute a avut loc la „cel mai bun artificier“ şi un trecerii socialiste s-au situat e- cîteva din ele ? al vagoanelor de la suprafaţă
rea noastră pentru îndeplinirea măsuri d’e mecanizare. Este E. M. Aninoasa desemnarea ce premiu de 600 lei. chipele conduse de comuniştii şi să se monteze împingătoare
planului se poate concretiza în vorba de introducerea în tri lor mai bune grupe de abataj, Simion Suciu, Ioan Gorgan, RĂSPUNS: Aşa cum am spus, mecanice pentru introducerea de
cele peste 8.900 ml p. piei pes mestrul III a unui nou sistem pregătiri şi investiţii. Drapelul de sector iruntaş pe Constantin Creţu şi. alţii. in perioada de la începutul anu vagonete in colivii la orizontul
te plan. Astfel, la data d'e 1 de volpsire a pieilor Velur I, în .* Datorită rezultatelor bune ob exploatare a fost cîştigat de co lui şi pînă în prezent, am ră 180 m. E necesară, de aseme-
octombrie a. c., colectivul fabri bazine, dare a înlocuit vopsirea ţinute in creşterea productivită lectivul sectorului II. Prin orga La sortimentul cazane În mas datori cu circa 1.100 tone ne_a urgentarea sosirii proiect
cii noastre producea în contul manuală. La pieile Nutria, s-a ţii muncii, extragerea unei pro nizarea judicioasă a muncii, li călzire centrală, echipa ciştigă- de minereuri. Pentru a readuce lui de sistematizare a reţelei de
zilei de 1 noiembrie din punct trecut la un sistem mai accen ducţii de bună calitate, reduce chidarea întîrzierilor de la lu toare în întrecerea pe profesii aer comprimai, precum’ şi de
de vedere al planului fizic, iar tuat de căldare a pieilor. Au rea consumului specific la ma cru şi reducerea cu 20 la sută este a tov. Libik Emil care şi-a sectorul la plan, începînd cu electrificare a orizontului de
din punct de vedere al planu fost mOrtate de asemenea două teriale şi lichidarea absenţelor a absenţelor nemotivate, mine depăşit zilnic sarcinile de plan luna octombrie a.c. am luat mă 180 m.
lui valoric în contul zilei de 15 maşini noi de tuns şi una de nemotivate, brigada comunistu rii acestui sector au reuşit să între 15-20 la sută şi a redus suri în ceea ce priveşte orga
noiembrie. călcat cu încălzire electrică. In lui Aurel Cristea de la sectorul dea peste plan in ultimele pa rebutul sub procentul admis. nizarea locurilor de muncă şi Pentru lucrările de exploata
cadrul sortimentelor noi, S-au I a întrunit 132,2 puncte, obţi- tru luni mai mult de 4.500 tone mecanizarea unor lucrări. Ast re şi rambleiere, e necesară in
Trebuie evidenţiat de aseme experimentat imitaţii deopozum nînd astfel drapelul de brigadă cărbune. La sortimentul articole sa fel, echipele au fost asigurate în troducerea în abataje a cit mai
nea faptul că faţă de trimes din ovine de rasă ţuroană, au -de abataj fruntaşă pe exploa nitare, cîştigătoare a întrecerii cantităţi suficiente cu rambleu, multe screpere. Această măsură
trul III al anului trecut, când fost prezentate noi modele de tare. Brigăzii condusă de Aurel C. DĂNILA pe profesii este echipa tov. s-a planificat munca de ram- s-a luat încă din anul acesta,
am obţinut cea mai ridicată haine de blană din piei de vulpi Cristea, cîştigătoarea întrecerii, Sladek Ioan, care a obţinut o bleiere pe fiecare schimb. Tot introducindu-se la orizontul 180'
producţie fizică trimestrială de la prelucrate în imitaţii de biber. i s-a acordat si un premiu de corespondent depăşire de plan de 40 la sută odată a fost trasată brigadieri m. un screper pentru încărcarea
naţionalizare, în acest an, în 2.500 lei. şi a redus rebutul la 0,9 la lor sarcina de a raporta şefului minereului în vagonete. Odată
aceeaşi perioadă, am produs cu Tot în cadrul acţiunii de in La uzina „Victoria" -C ăla n sută faţă de 3,75 la sută cît de schimb felul în care au lost cu aceasta se înlocuieşte mun
700 m. p. piei ovine mai mult, troducere a tehnicii noi, amin Titlul de cea mal bună briga este admis. asigurate echipele cu rambleu. ca fizică a oamenilor şi creşte
ceea ce evidenţiază progresul tim că în perioada la care ne dă de pregătiri l-a obţinut bri Intensilicind tot mai mult productivitatea muncii.
înregistrat de colectivul nostru. referim au fost prezentate un gada condusă de Alexandru întrecerea socialistă pe profe GHEORGHE SPERIOS De asemenea, s-au luat mă
număr de 4 inovaţii. Din aces Pentek. Această brigadă este sii, turnătorii de la uzina suri pentru îmbunătăţirea trans Totodată colectivul sectorului
Fe lingă îndeplinirea fizică şi pentru a doua oară fruntaşă în „Victoria“ Călan obţin noi suc corespondent portului in mină. In acest sens, nostru e hotărît să desfăşoare
valorică a planului, o atenţie Ia tea remarcăm cea privind îm întrecerea socialistă pe profesii. cese în procesul de producţie. s-a trecut la refacerea traseelor întrecerea socialistă cu tot mai
fel de mare am acbrdat-o îm bunătăţirea ventilaţiei la secţia Ei i s-a acordat un premiu de Astfel, întrecerea pe profesii de cale ferată din subteran şi multă însufleţire, pentru a evita
bunătăţirii continue a calităţii borduri şi ceiaJ privind repara 1.500 lei. a fost ciştigată la sortimentul la înlocuirea macazurilor dete repetarea situaţiei din acest an.
producţiei. Astfel, la grupa de rea maşinilor de călcat în mod radiatoare, de schimbul nr. 1 riorate, pentru a evita deraieri- In numele minerilor sectorului
piei velurate am obţinut o rea rapid şi de calitate, prin val- La lucrările de investiţii, pre care a reuşit să realizeze pla II..pot să afirm că ne vom stră
lizare de 34 la sută calitatea ţuri înlocuitoare. miul de 1.500 lei şi drapelui de dui să dăm viaţă sarcinilor pe
l-a, faţă de 33 la sută cit era brigadă fruntaşă a fost cîştigat nul pe luna octombrie în pro care partidul ni le-a pus în
planificat, iar la grupa pieilor Toate acestea reflectă hărni de brigada lui Ion Soloc. porţie de 138 la sută. De ase faţă.
înnobilate pe blană, ţot la ca cia colectivului nostru, faptul menea, printr-o muncă politică
litatea l-a', am realizat 60 la că hotărirea lui de a da viaţă Pentru eforturile depuse in susţinută, s-a reuşit ca toate I. DUMITRU
sută în lac de 50 la sută. Prin sarcinilor stabilite de partid aprovizionarea grupelor cu ma echipele din schimbul nr. 1 să-
aceasta, marca fabricii noastre prinde viaţă. Rezultatele de teriale, pentru măsurile luate în şi depăşească sarcinile de plan De îa deficif ia
pînă acum', întrecerea socialis
a devenit mai căutată şi mai tă care se desfăşoară cu tot beneficii
apreciată de consumatori. mai multă intensitate, măsu
rile luate, garantează că sfîr- Antrenaţi în întrecerea socialistă,
Menţionăm de asemenea că în şitu.l anului ne va găsi cu pla
rcrieada respectivă, planul de nul îndenlinit şi depăşit la muncitorii de la secţia blănărie a coo
livrări a fost îndeplinit, şi am
reuşit chiar să expediem be- toţi indicii. vederea puşcării la iimp la locu Diplomă de onoare perativei „Viaţa nonă“ din Orăştie,
rile de muncă şi reducerii con au obţinut importante realizări pe iu-
•------ VICTOR BASSO sumului de exploziv, tovarăşul Pentru realizarea planului în cele na octombrie. Astfel, planul secţiei
mai bune condiţiuni de siguranţă a cir a fost realizat în proporţie de 120 la
directorul fabricii de blănuri sută.

culaţiei, pe trimestrul iii al anului Dacă în septembrie, secţia blănă
rie a avut un deficif de cîteva mii lei
Maşini şi utilaje moderne 1960, colectivul staţiei G.F.R. Ooşlariu
a fost distins cu diploma de onoare a

Direcţiei regionale G.F.R. Gluj. la încasări, pe luna care a trecut pla

Zilele trecute, la întreprinde branţuri, o maşină de cusut tal Printre cei care au contribuit mai nul la acestea a fost depăşii cu 26.292

rea „Ardeleana“ din Alba lulia pă, două de cusut feţe şi trei mult la obţinerea acestei distincţii se lei.

au fost puse în funcţiune noi maşini de ştanţat de mare pro numără şeful de tură Gheorghe Bu- Un aport deosebit la obţinerea a-

maşini şi utilaje din cele mai ductivitate. garu, şefii de manevră Cornel Boan- cestor realizări au adus mecanicul

moderne. Astfel, au început să Prin punerea în funcţiune a că. Marian Hulea, Ioan Zoldoş, revi Hemen Francisc, croitorii Sornelia !a-

producă, cu rezultate cit se poa- nojjor maşini, a crescut gradul zorii de ace Ioan Zolt, Nicolae Va- Comunistul Dumitru Scutaru lucrează ca formator la turnătoria de cob, Naszek Kalman şi Ilisie Iacob,

te de bune, o maşină de ştampi- de m e c a n jz a re a întreprinderii, siu şi alţii. iingotiere a uzinei „Victoria“ din Găian. Echipa din care face parte a care au depăşit planul de producţie
lat pînză, o maşină de presat reuşit în luna octombrie să reducă rebutul la zero. pe luna octombrie în medie cu 40 la
şi productivitatea GH. RUSU

muncii. corespondent In clişeu: Dumitru Scutaru în timpul lucrului. sută.

V*,

IN T R E C E R E A

Echipa de reparaţii excavatoare condusă de comunistul In cetatea metalului, Hu cut In legile junglei capita mai ieftin şi mai bun. Ori ce inte se făceau in 7—8 ore? trenaţi. Huneăorenii au cu
Aron Zlălior, de la I. M. Teliuc, s-a angajat să termine repara nedoara, ca şi în cetatea de liste acest fapt ar părea cel inovaţie adusă intr-o parte Aflind de ea, oţelarii reşi ce să se mindreascâ în faţa
ţia unui excavator cu două zii e mai devreme. foc a Reşiţei, întrecerea so puţin ciudat. Cum ? Rivalii sau alta, este îmbrăţişată de ţeni au cerut amănunte, ex tovarăşilor lor reşiţeni.
cialistă a ajuns o pasiune îşi trădează unii altora se ambele colective, ştiindu-se plicaţii. Acestea n-au întir-
In fo to : Aron Zlătior, ex plicind membrilor echipei cum colectivă, fiecare nou succes cretele, dină posibilitatea să că economiile obţinute sînt ziat să Is fie date, fapt ce In prezent, şi reşiţenii au
obţinut de muncitorii a- ţie întrecuţi ?! Da, şi le t-a ajutat să ajungă şi ei la ajuns la o producţie sporită.
să lucreze pentru a executa cit • mai repede reparaţia. cestor două centre ale „trădează“ ! Fiindcă această bunuri ale întregului popor, aceleaşi rezultate. Toată ino Din iniţiativa maistrului Ma
folosind întăririi economiei vaţia constă în înlocuirea tei Stubnea, cunoscut în în
oţelului fiind o mindrie în „rivalitate" nu e pornită în ţării întregi. drigurilor de reparaţie a ve- treaga ţară, s-au luat măsuri
plus a întregii ţări. Această dauna lor. Din această în trelor cuptoarelor cu 2—3 pentru înlăturarea oricărui
întrecere şi-a creat deja o trecere, oricare ar fi cîşti- Cine. nu-şi aduce aminte de ţevi cu aer comprimat, care tim p mort în pregătirea cup
tradiţie, fiecare oţelar de la gătorul, beneficiază întregul inovaţia Eroului Muncii So bine minuite, au dat rezulta toarelor şi in încărcarea lor,
Reşiţa sau Hunedoara, pu popor, şi de aceea, cu atît cialiste, maistrul ştefan te neaşteptate... urmărinău-se ca toate şar
tină să-ţi înşire pe degete mai mult va fi cinstit colec Tripşa, care a pus în aplica jele să se dea în ritmul ce
momentele ei cele mai palpi tivul fruntaş! re o nouă metodă, prin care De altfel, muncitorii de la lor rapide. Din acestea se
tante. Şi dacă oţelarii Vasile se reduc la aproximativ 1—2 O.S.M. 2 din Hunedoara, se poate vedea încă o dată cît
Mocea, Borduz sau Stenghel întrecerea socialistă nu ore opririle de reparare a pot minări şi cu alte inova de valoroasă e întrecerea
de la Reşiţa au reuşit să re este tot una cu concurenţa cuptoarelor la cald, care îna- ţii şi raţionalizări, care le-au dintre colectivele de munci
dintre trusturile capitaliste, împrumutat şi reşiţenilor, tori, ingineri şi tehnicieni de
ducă timpul de elaborare a asemenea unei bătălii dintre aşa cum şi aceştia au făcut-o la cele mai m.ari combinate
şarjei cu o oră, cu siguranţă rechini, unde cele mai tari la rîndul lor. siderurgice din ţară. Aceasta
după o zi sau două, şi oţe- înghit pe cele mai slabe. nu numai că aduce econo
larii huneăoreni fruntaşi Con Dimpotrivă! intr-o întrecere Şi dacă oţelarii de la miei naţionale mari bene
stantin Enache, Avram Opriş, O.S.M. 2 Hunedoara, au pu ficii. dar în entuziasmul
Teodor Karamalis, Paul O- de proporţie republicană ca tut raporta o serie de suc creat de ea. se nasc nume
relt sau oricine altul, cerînă cea pornită între combina cese in obţinerea în afara şi oameni noi, comunişti ca
relaţii detailate de la orta tele siderurgice de la Hune re devin vestiţi prin spiritul
cii lor reşiţeni, vor raporta doara şi Reşiţa, se urmă sarcinilor de plan a mii de lor de iniţiativă, prin sen
partidului că au reuşit la timentele de înalt patriotism
rîndul lor să atingă acest reşte ca „rivalii“ să înveţe tone de oţel, aceasta se da- socialist de care dau. dovadă.
record, ba cliiar să-l şi de
păşească. Pentru un om cres cit mai multe unii de la alţii, toreşte în mare măsură şi I. STRAUT

luptind deopotrivă pentru a întrecerii socialiste cu reşi-

da patriei metal mai mult, ţenii, în caire se ştiau an

24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34