Page 30 - 1960-11
P. 30
pag. 2 DROMUL SOCIALISMULUI Nr. 1S27
i -giCTga
!»IE t i O R I M A I R E P E D E Plenara FILM U L ZILEI: MINUNE/ /
Comatului rsgiona!
vVy'VVVN / /
După ce a fixat cea de-a şi luga, au lucrat şi în afara — de 0,4 kW — a ţoşt luat al Crueii roşii Filmul „Copiii mi
doua serie de piese, lăcătuşul orelor de producţie. din atelier, de la o maşină nune“, scoale în e-
Serafim luga s-a adresat in nefolosită. Apoi a fost con De curînd, a avut loc plenara videnţă şi condam
ginerului Androne, care-l ur In iureşul acestei munci fecţionat cadrul şi celelalte lărgită a Comitetului regional nă reînvierea spiri
mărea cu atenţie: i-a venit lui luga ideea unei piese. al Crucii roşii ia care au par tului militarist, re
maşini de şlefuit. La început, ticipat preşedinţi şi secretari ai vanşard din R.F.G.
— Şi-acum să vedem, mai nu şi-a imaginat cum va a- Era nevoie ca unele piese comitetelor raionale ale Crucii
precis, ce-am făcut. Să cro răta maşina, totuşi a împăr să fie strunjite. luga nu a- Pentru mesajul
nometrăm. Vă rog, uitaţi-vă tăşit ideea unui tovarăş de vea strung în sectorul său roşii, delegaţi ai secţiilor de în său, acest film a
Ia ceas. Aşa... gata! muncă mai vîrstnic. Acesta de muncă. In această situa văţămînt şi cultură, activişti fost dişţjns la Fes-
însă l-a luat în ris ţie a apelat la maistrul Şte fruntaşi ai Crucii roşii, nume ţival.Uţ internaţional
Motoraşul a fost cuplat şi fan Gal, care însă nu l-a a- roase cadre didactice. al fiiţrpihii de la
maşina a început să funcţio- — Ascultă, luga, să-ţi spun jutat. Şi totuşi maşina tre Moscova — 1959,
neze. In mişcarea de du-te eu una bătrînească: cină ii buia confecţionată, mai ales Raportul prezentat în cadrul cu Mectyiţa ţie aur.
vino realizată de cremalieră, dai leneşului ceva de lucru, că sosise o nouă comandă de plenarei de către Comitetul re
se distingeau cu greu forme el începe să plănuiască !... 300 de robineţi. Acest lucru gional de Cruce roşie a analizat Filmai rulează Ia
le robinetelor. luga urmărea Cred că ai înţeles. l-a determinat pe luga să se cinematograful „Fi-
cu atenţie lucrul, iar ingine adreseze conducerii ateliere activitatea desfăşurată în Săp limpn Sîrbu" din
rul număra cu voce tare mi Tînărul lăcătuş s-a ruşi lor. S-a dus la inginerul şef tămâna Crucii roşii. Participan
nutele : nat atunci şi a început să Deva, îpţre 8—10
şi a cerut să i se dea permi ţii la discuţii ţwţ scos în evi
— 1...2...3...4...5 Progresul tehnic-— siunea să folosească un npiembrie.
— Gata! a strigat 'plin de denţă rezultatele frumoase ob
bucurie luga. Să vedem nu la ordinea zilei strung Liber pentru executa
mai dacă s-au şlefuit bine. ţinute de raioanele Petroşani,
Şi cu ochi de pisică a cer rea pieselor de care avea ne Orăştie şi Alba'. In cadrul discu
ţiilor au fost criticate o serie
de lipsuri care s-au manifestat
cetat rînd pe rind toate pie muncească şi mai vîrtos. Ori voie. Aprobarea a venit şi o- în activitatea comitetelor raio
sele şlefuite. După ce a exa cum, voia să dovedească că dată cu aceasta a fost trecu
minat-o şi pe ultima, cea de-a nu s-a gîndit la maşină pen tă ultima piedică. nale IIia, Hunedoara şi Haţeg.
5-a, faţa i s-a luminat de un tru că ii e lene. Ideea nu l-a
zîm b et: părăsit însă şi fără să vrea Apoi maşina a fost monta Plenara a aprobat planul de
se trezea mereu gindindu-se tă şi în două zile comanda
— Prin urmare, acesta ar la fel de fel de maşini. cea mare de robineţi execu muncă al Comitetului regional
fi bilanţul: 5 piese în 5 mi tată.
nute, deci o piesă intr-un mi De atunci au început pen al Crucii roşii pentru perioada
nut. De vreo 17— 18 ori mai tru el zile de căutări. A cer ¦<v
repede decît prin vechea me cetat mai multe cărţi şi re Deşi are numai 23 de ani, de iarnă. Planul prevede o se
todă ! viste, şi-a extras din fiecare lăcătuşul Serafim luga este
ceea ce i s-a părut că l-ar autorul a 4 inovaţii. Acesta rie de măsuri privind îmbună Prin muncă ^Sudară M a n ife stă ri cu ltu ral®
Cele relatate mai sus s-au putea ajuta. De teamă să nu este insă doar începutul.
petrecut atum citeva zile in fie din nou luat în rîs, n-a După cum ne spunea el, a- tăţirea activităţii instructiv-edu- Tinerii din comuna Toteşti — ute-
sectorul de lăcăluşcrie al A- mai spus nimănui nimic. cum se gîndeşte la un dispo rnişti şi pionieri — au hotărît ca în
telierelor centrale din Gura- zitiv pentru curăţatul vago- oative, a colaborării strînse în apest an să execute un număr cîi mai In raionul Sebeş
barza. Serafim luga, unul Doar cu strungarul Petru Ru- netelor de mină. La cea de-a mare de ore muncă voluntară în cadrul
dintre fruntaşii sectorului, lă su s-a mai consultat din cînd patra inovaţie a făcut bilan tre organizaţiile Crucii roşii şi G.A.C. Pînă acum, tinerii de aici au
cătuş foarte priceput, îşi ex în cînd. După vreo două luni ţul : „...de 17 ori mai repe efectuat peste 600 ore muncă volun
perimenta inovaţia, o maşină a făcut prima schiţă. Apoi al de...“ Dar la cea de-a cin- celelalte organizaţii de masă. tară Ia recoltarea cartofilor şi porum ® Cu prilejul Lunii prieteniei © Recenzia romanului „Aşa
pentru şlefuit robinetele de ta, şi alta, şi vreo alte cîteva. cea ? bului. Tot în acest an, tinerii din To româno- sovietice, la cooperativa s-a călit oţelul“ ele N. Cjstrovs-
la perforatoarele de mină. Participanţii la plenară au asis teşti, Gîrneşţi şi Unciuc, au scos 54.000 „Unirea“ clin Sebeş s-a ţinut re chi a fost prezentată in satele
Lingă el se găsea şi ingine Mereu găsea ceva de înlocuit, N. ANDRONACHE puteţi cţo salcîtn şi frasin care urmea cenzia romanului „Bătălie în Roşia de Secaş, Daia şi Răhău.
rul Nicolae Androne, prieten tat apoi la o oră model de edu ză să fie folosiţi pentru refacerea fon marş“ de G. Nicolaeva, iar la La Răhău s-a mai ţinut şi re
şi coleg de cameră. de adăugat. Vroia să realizeze dului forestier. In această muncă, s-au fabrica „Sebeşul“ a avut loc un cenzia romanului „Dopul liniş
caţie sanitară ţinută la clasa a evidenţiat tinerii Vaier Gerbiceanu, jurnal vorbit pe tema „Actuali tit“ de M. Şolohcv.
Ideea c maşină simplă, dar care să loan Vasiu, Benca Voina şi alţii.
funcţioneze bine. V-a a Şcolii medii „Decebal“ tăţi tehnice sovietice“. © La Săsciori, s-a ţinut con
Intr-o vreme, prin primă IOAN BĂLICĂ ferinţa „O nouă victorie a cos
vara acestui an, la ateliere Intre timp luga s-a împrie şi au vizitat colţul sanitar al ® La fabrica „1 Mai“ din Pe monauticii sovietice“, iar în sa
corespondent treşti, s-a ţinut conferinţa „Din tele Gîrbova, Draşov, Miercurea,
sosiseră multe comenzi pentru tenit cu inginerul Nicolae şcolii. Cu acest prilej, între ca marile perspective ale oameni Păuca, Vingard, Pianul de Jos
iu lor de ştiinţă sovietici“, iar la şi altele, au avut loc o serie de
robineţi de perforatoare. A- Androne, care a terminat de drele medicale şi cele didactice căminul cultural din localitate manifestări privind populariza
rea succeselor obţinute de către
proape toate erau cerute să se curînd cursurile Institutului a avut loc un bogat schimb de s-a ţinut o seară literară pe te oamepii sovietici în domeniul
ştiinţei, artei, literaturii etc.
execute urgent. Comuniştii de mine din Petroşani. Amin- experienţă privind educaţia sa ma „Pagini din literatura po
din întreprindere au făcut a- doi au consultat schiţele în nitară în nodurile tineretului poarelor U.R.S.S.“.
şcolar.
pel la toţi muncitorii, cerîn- tocmite, le-au refăcut, au mai
......... ^ o W =
du-le să-şi intensifice efortu adus îmbunătăţiri. Apoi a în
ceput execuţia. Sxame.mil Popularizarea literaturii sovietice
rile pentru a satisface cere
Se înlătura încă o — Dormi, omule, şi nu te mai Turnaseră din aliaj de cupru brigada lui Kristaly baci a ple ® In' cadrul acţiunilor cultu după oare cei peste 150 de ci
răsuci atîta. Ce naiba ai, te-a şi aluminiu o corană rnelcată cat acasă. rale întreprinse în oraşul Alba titori prezenţi, au ascultat re
apucat strechea ? Mai e timp pentru noul funicular de la Lu- Iulia, în cinstea Lunii prieteniei feratul „Viaţa şi opera lui N. A.
încă de un somn bun pînă la peni. Aceasta cu cit era termi Kristaly-baci toată ziua a stat romîno-sovietice, o atenţie deo Ostrovski“ şi recenzia romanu
ziuă... nată mai repede, cu atit era mai ca pe ghimpi. N-a fost chiar a- sebită s-a acordat popularizării lui „Ocna dulce“ de N. Liaskov.
bine. N-a fost lucru tocmai u- îit de „liniştită“ aşteptarea. literaturii sovietice. Dintre ac Participanţii au vizionat apoi
— Ba nu mai dorm, nu p o t! Oare a reuşit turnarea ? Toată
rea minerilor. Şi chemarea a piedică înţelegi ? Stau ca pe mărăcini, şor... Au mai turnat rrţulte pie ziua îl chinuise acest gînd. Nici ţiunile organizate în acest scop filmul sovietic „Cad frunzele“.
găsit ecou la tot colectivul. Rînd pe rînd au fost pro nevastă. Trebuie să mă duc la se turnătorii conduşi de comu noaptea n-a putut să doarmă s-au relevat o seară literară : BELA LUGOŞI
Dovada o constituie faptul că curate sau confecţionate toate uzină chiar acum... nistul Kristaly Ludovic, dar co ca-n celelalte nopţi. Avusese un „Viaţa şi opera scriitorului so
mulţi dintre ei, printre care piesele necesare. Motoraşul roana cu pricina le-a dat multă somn agitat. A reuşit oare ? A- vietic N. Ostrovski“, ţinută la corespondent
Zis şi făcut... Sări din pat bătaie de cap... Dar dacă n-o cum va vedea... clubul cooperaţiei meşteşugă
sprinten ca un copil. Se îmbră Q Colectivul bibliotecii raio
nale Haţeg a organizat în sco
că în grabă. Dădu cu puţină apă ...Iată-1 ajuns la uzină, îm reşti, medalionul literar : „Ii1. pul popularizării cărţii sovie
pe fată. Toate acestea le făcu cu preună cu Duca. Au intrat în Gladkov“ şi seara de basme ca- tice, următoarele acţiuni: un
Pregătiri pentru învăfâm întul mişcări grăbite. Deschise uşa. _ W PW l turnătorie. Munca schimbului zahe, prezentate de colectivul medalion literar despre scrii
agrozootehnic de m a să — Stai, om ule! — se auzi celuilalt era în toi. Noii veniţi bibliotecii raionale. La casa ra toarea sovietică Galina Ni
nici nu şi-au mai luat salope ională de cultură a fost prezen colaeva, unde s-au citit
glasul nevestii—ai uitat pache
S “au siabSIîî cercurile medici veterinari, tehnicieni zoefteh- tul ! puteau livra la timp ? ! tele pe ei. S-au dus glonţ la tată recenzia romanului „Sece fragmente din romanele „Bă
nişti, învăţători şi profesori cu temei — A, da, pachetul! spuse el. Era un examen pentru turnă ferma cu coroana rnelcată in rişul“ de Galina Nicolaeva. tălie în marş“ şi „Secerişul“,
şi lectorii nice cunoştinţe teoretice şi practice. — Ia-1, uitucule, şi fugi, fugi ea. Au desfăcut-o. Turnarea reu recenzia cărţii „Slavă marelui
torii de la U.R.U.M.P. şise. Coroana era bună. Cei de M .BOLDURA Octombrie“, ţinută în faţa lu
Pentru ridicarea nivelului de cunoş Âu i©s5 recru^afi cursanţii mai repede la uzină, şi vezi Au aranjat întîi forma... P ar la Lupeni pot veni după ea. Fu- crătorilor Sfatului popular ra
tinţe agrozootehnice al ţăranilor mun ce-ţi mai face coroana rnelcată... nicularul poate fi terminat mai corespondentă ional, precum şi recenzia roma
citori, în raionul Sebeş, sub îndrumarea in comuna Petreşti se fac pregătiri Căci numai despre ea ai vor tea cea mai grea insă a început repede de cit era prevăzut. nului „Fluviul mohorît“ de Sis-
comitetului raional de partid, au fost în vederea deschiderii învăţămîntului bit toată noaptea, în somn. odată cu elaborarea şarjei. Cu ® Ou prilejul decadei cărţii co şi prezentarea cărţii „Amin
stabilite categoriile de cercuri şi lecto agrozootehnic de masă. in acest scop, prul a fost băgat mai întîi în MARIN CĂLIN sovietice, la căminul cultural tiri despre Marele Octombrie“.
rii care vor preda. Astfel, Ia căminele pentru cercurile agrotehnic şi zootehnic ...Aerul rece de afară îl în cuptor. S-a urmărit apoi clipa din Geoagiu s-a ţinut o seară
culturale şi colţurile roşii ale gospo ce vor funcţiona la colţul roşu al vioră numaidecît; păşea grăbit, cînd a ajuns aproape de punc lăcătuş-ll.R.U.M.P. literară, unde a fost prezentată S1DONÎA RUS AN
dăriilor agricole colective din raionul G.A.Q, „Ogor nou“ şi ia căminul cul tul de topire. S-a aruncat în expunerea: „Să cunoaştem lu
Sebeş, în perioada lunilor de iarnă, tural „Alihail Sadoveanu", s-au recru puţin adus de spate. grabă aluminiul. Aliajul fier membru al cercului lite crările scriitorilor sovietici“, corespondentă
vor funcţiona 52 cercuri agrotehnice, tat pînă în prezent aproximativ 60 de — Kristaly b aci! se auzi din bea intr-un clocot vioi. Lurnina
30 cercuri zootehnice, 18 cercuri legu cursanţi, colectivişti şi întovărăşiţi. spatele său o voce groasă, băr de purpură izvorită din gura rar „Minerul“-Petroşani
micole şi 2 cercuri pomicole. Lectorii propuşi pentru a preda la a- bătească. cuptorului ilumina încordarea
ceste cercuri au început să strîngă şi întoarse capul. Cel care-l stri ielelor turnătorilor. Colecţii/ din Beriu
La aceste cercuri de învăţămînt a- să sistematizeze materialul viitoarelor gase se apropie de el în fugă.
gricol, au fost recrutaţi ca lectori, in lecţii. Era un muncitor din brigada — Şarja e bună_ de elaborat ati învâ a Bîl ipsuri
gineri agronomi, tehnicieni agricoli, lui. — răzbise vocea şefului de bri
— Tu eşti, măi Duca. Bată-te gada prin murmurul molcom şi
să te bată-, m-ai speriat, măi. neîntrerupt al cuptorului.
De unde vii la ora asta ?
Macaraua lăsase grăbită oa
— Nu vin de nicăieri, ci... la de turnare la gura cuptoru
merg... lui. împrăştiind în jur mii de In munca colectiviştilor din lectivişti. De pildă, colectivistul şi a unui siloz betonat cu capaci
Acţiuni patriotice — Acasă ? seîntei, aliajul de cupru-alumi- Beriu au persistat anul trecut, Iosif Grozav, membru în consi tate de 12 vagoane. De aseme
Brigăzile utemiste de muncă patrio în oraşul Petrila s-a declarat „luna co — Nu ! La uzină, că şi dum niu se revărsa pe rină într-un unele lipsuri. Se numără printre liul de conducere, a efectuat sin nea, au renovat un grajd pentru
tică din oraşul Petrila au colectat şi lectării fierului vechi“. Pînă în mo neata ! şuvoi dogoritor în oală. acestea şi neparticiparea cu re gur 266 de zile-muncă. De ase alte 45 bovine. Aceste construc
predat la I.G.M, în cursul acestui an, mentul de ţaţă, s-au colectat 15 tone
170 tone fier vechi, au construit sta fier vechi. — Ce cauţi la uzină, la ora Coroana rnelcată a iost turna gularitate a membrilor la munca menea, colectivişti ca Achim Pe ţii, ridicate din fondurile proprii
ţia de întoarcere a autobuzelor din asta ? Că de-abia-i patru. Du-te tă. S-au aşezat apoi maseloţii in gospodărie. Aceasta a adus tru, Safta Şendrescu, Samoilă ale gospodăriei permit ca în
oraş, în valoare de 16.500 lei, au plan In toate acţiunile acestea, s-au evi acasă, omule, şi dorm i; pînă la pe piesă (pentru a alimenta pre Stăriesou şi mulţi alţii, au parti viitor întreţinerea şi furajarea a-
tat cu puieţi 5 ha. teren, au întreţinut denţiat tovarăşi ca loan Grăies.cu, Na- şase mai sînt două ceasuri. sa). Forma a fost apoi astupa cele mai mari prejudicii gospo cipat zi de zi la munca în gos nimalelor să se facă în condiţii
arbuştii pe o suprafaţă de 9 ha., iar gyszegi Andrei, Nicolae Badiu de la tă... Trebuia să fie lăsată să se dăriei. Din cauza rieparticipării podărie. In telul acesta, lucrurile mai bune şi, în felul acesta să se
pentru repararea drumului Lonea— Preparaţie, Fetka Gheorghe de la I.F. — Ba nu mă duc. Dumneata răcească. active la muncă a colectiviştilor, merg acum pe' un făgaş bun. obţină producţii mai mari de lap
Petrila, au transportat 30 m.c. piatră. ce cauţi acolo ? Eşti nerăbdător te şi carne.
Lonea şi alţii. să vezi cum a ieşit coroana mel- —¦. No, băieţi, acum putem în anul trecut semănatul griului Drept rezultat, pînă în prezent,
Intre 15 octombrie -— 15 noiembrie, cată, nu ? Dar crezi că eu nu aştepta liniştiţi pînă mîine. s-a prelungit pînă pe ia sfîrşitul cartofii de pe cele 38 ha. culti Analizînd cauzele care au tă
VASILE TODEA sînt ? lunii noiembrie, iar recoltarea vate în acest an, au fost recol cut ca producţia oilor să fie mică
Si cum şutul se terminase, cartofilor de pe 35 ha. s-a ter taţi în întregime. Producţia me în anul trecut, colectiviştii au ho-
corespondent
minat abia în ajunul anului nou,
cînd pămîntul îngheţase. Ca ur die de cartofi se ridică la aproape tărît să ia măsuri pentru îmbună
mare, producţia medie de cartofi 20.000 kg la hectar, ţaţă de 18.000 tăţirea raselor de oi. Ei au cum
la ha. s-a ridicat anul trecut la kg. cit s-a prevăzut în sporul de părat în acest an 70 de oi mame
INOVATORII DIN CUGIR numai 12.000 kg., iar grîul de pe recoltă. Bine au întreţinu şi berbeci de rasă. S-a ajuns
ce'le 190 ha. a dat o recoltă te în acest an şi culturile astfel ca peste 50 la sută din nu
destul de slabă. de floarea-soarelui, porumb, mărul total al oilor să fie acum
> Şeful cabinetului tehnic al intim itate şi visare. Atunci trecut. Dintre acestea, 120 au zentarea vreunei raţionalizări Trăgînd învăţăminte din pro tutun, mentă e'tc., fapt care a fă cu lină semifină.
;] U.M. Cugir este un om comu- parcă simţi. încă o dată cit de fost deja puse în aplicare, iar sau inovaţii, deşi ea poate fi pria lor activitate, nesatisfăcă cut ca producţia acestora să de Creşterea producţiilor animale
!5 nieativ, îndrăgostit de munca înţeleaptă e politica partidului 45 se află în stare de experi valoroasă. Aici şi comitetul toare, colectiviştii din Beriu au păşească prevederile planului de şi vegetale, a făcut ca gospodă
? sa. Despre inovaţiile şi raţio- nostru în ceea ce priveşte dez mentare. Inovaţiile acceptate U.T.M. ne-ar putea sprijini luat hotărîrea să participe cu re producţie.
| nalizările colectivului de mun- voltarea tehnicii noi, stim ula au adus beneficii uzinei in va mai mult, dină mai multă a- ria să obţină anul acesta venituri
| citori, ingineri şi tehnicieni de rea învăţămîntului tehnic Şi loare de 2.500.000 lei, adică tenţie acestei probleme. E gularitate la toate muncile din Pentru a obţine în anul viitor mai mari decît în anul trecut.
Ş aici, vorbeşte cu entuziasm, de îndrumarea celor ce muncesc mai mult cu 1.300 000 lei de drept, s-au organizat cîteva gospodărie. Pentru respectarea producţii mari de gnu, s-a se Din acestea peste 200.000 lei
| parcă acestea ar fi numai ale spre drumul descifrării celor cit in tot anul 1959. In frun concursuri „Cine ştie cîştigă“ propriei lor hotărîri, un sprijin lectat şi tratat întreaga cantitate s-au alocat fondului de bază, ca
5 sale, iar despre oameni — cu mai ascunse taine ale ştiinţei tea inovatorilor noştri se si pe teme legate de probleme de seamă l-au primit din partea de sămînţă, iar o parte a fost re totalizează în prezent
tuează membrii de partid ca ale tehnicii, la care au parti comitetului comunal de partid schimbată, s-au îngrăşat cu cîte 1.027.004 lei fală de 800.000 lei
încredere şi nereţinută min- şi tehnicii. Bar Viorel, care are prezen cipat destui tin e ri; chiar şi la (secretar Gh. Voju) şi a organi 20.000 kg. gunoi de grajd la hec cÎl a fost la începutul anului. O
< drie. Ochii îi devin mari, lu- Vocea şefului cabinetului tate cabinetului nostru tehnic cele două concursuri cu pre tar, peste 50 ha., iar arăturile altă parte dm veniturile băneşti
J minoşi in aceste clipe, mai 25 inovaţii, ca Rutlcovslci Nico mii au participat tineri, însă zaţiei de bază P-M.R. din gospo şi însămînţările se' desfăşoară (peste 117.000 lei) a fost împăr
tehnic de la U.M.C. primeşte lae ori tovarăşul Clonţa Icsif, intr-o proporţie sub posibili dărie (secretar Dăniiă Duini- în ritm susţinut.
calzi. Au ceva in ei din duio- mlădieri sonore cînd îţi vor mult apreciat şi în producţie tăţi.. Aceasta desigur ne o- treasă) care au luat măsuri pen ţită colectiviştilor ca avans de
> şia unui părinte, cînd prezintă beşte despre cîte o nouă pro de colectivul nostru. Poate li bligă să ne ginăim în prezent învăţăminte de seamă au tras 40 la sută pentru zilele-muncă
\ calităţile -unui copil drag sau punere de inovaţie cu perspec nii se întreabă cum de am g- la găsirea şi a altor forme de tru intensificarea muticii politice colectiviştii din Beriu şi din alte efectuate în G.A.C., pe lingă can-
juns la aceste rezultate ? La atragere spre mişcarea de ino în masa colectiviştilor.
ceva din pasiunea unui îndră tive vaste de reducere a pre drept vorbind, puteam obţine vaţii şi raţionalizări; forme 'lipsuri:. °B.u..nEătoăaţirlăe, îdnisnemcanuaztea dliepgrîu, furaje,
gostit al naturii, care evocă ţului de cost al produselor sau şi mai multe, dacă ne-am fi mai vii, mai atractive... De remarcat este' faptul că to sei de spaţii corespunzătoare, legume, zarzavaturi şi alte pro
pitorescul unor meleaguri de cînd îşi aminteşte de drumul străduit să atragem mai mulţi varăşii din conducerea organi din iarna trecută şi pînă în vara duse. Dacă în anul trecut, va
basm pe care a călcat pentru cîte unei inovaţii mai impor Acestea vor trebui organiza zaţiei de partid şi a organiza aceasta vacile gospodăriei au loarea unei zile-muncă a fost de
tante, care, în prezent, prin muncitori, tehnicieni şi ingi ţiilor de masă au constituit în fost slab înre'ţinute. De aceea, numai 25 lei, în anul acesta va
prima dată. experimentare, aduce econo te însă şi cu sprijinul comi această privinţă exemple perso producţia medie pe cap de vacă întrece suma de 35 lei.
In biroul său, destul de mo neri la activitatea cabinetului tetului de sindicat, al clubului nale. Tov. Dăniiă Dumitreasă furajată între 1 ianuarie şi 10
mii Însemnate statului. din localitate etc. Atunci să bunăoară, a efectuat pînă la în octombrie a. c. se ridică la nu Invăţînd din lipsurile existente
dest dar cu gust aranjat, cînd _ De la începutul anului nostru, mai ales dintre cei vorbim despre inovatorii din ceputul lunii în curs 277 zile- mai 600 1. lapte. în trecut şi eviitîndu-îe pe viitor,
îşi. descarcă inima vorbind Cugir. muncă, iar Măriuţă Stăneasă, colectiviştii din Beriu vor face
despre preocupările din ce în pînă în prezent — declară el tineri, care nu întotdeauna au Participând cu entuziasm la
ce mai largi ale muncitorilor _ am primit peste 250 pro S. IRIMIE preşedinta comisiei dn temei din din gospodăria lor o unitate iot
puneri de inovaţii, adică mai curajul necesar pentru pre gospodărie, peste 250 de zile- muncă, colectiviştii au reuşit să mai puternică, care le va asigura
in ceea cs priveşte, tehnica multe decît în întreg anul murică. Exemplul lor a fost ur înlăture şi acest nea juns. In ulti venituri tot mai mari.
nouă, coboară o atmosferă de mat de' membrii consiliului de
mul timp ei au terminat construc
conducere şi apoi de ceilalţi co ţia unui grajd pentru 100 bovine E- BERGIIfAN
