Page 32 - 1960-11
P. 32
pag. 4 lUNUU’ t s\ K / U.MMULUi Nr. 182/
unei coroane de flori ia Mausoleul A
\m V. I. Lenin şl I. V. Stalin de către
delegaţia de partid şi guvernamentală
a R. P. ffamîne
MOSCOVA 8 (Agerpres). In cursul zilei de 8 noiembrie,
delegaţia de partid şi guvernamentală a R. P. Romîne, con
dusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C.
al Partidului Muncitoresc Rom în a depus o coroană de Hori Ia
Mausoleul lui V. I. Lenin şi I. V. Stalin.
Pe panglicile roşie şi tricoloră se ailau înscrise în limbile
rusă ş'i romînă cuvintele: „Marelui Lenin, genialul conducător Lu crările Com ifefuiui Pol if ic a! Adunării împotriva construirii de baze
al Revoluţiei din Octombrie, învăţătorul iubit al mişcării co
muniste mondiale şi discipolului său credincios, I. V. Stalin, din Generale
partea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Popu pentru submarine atomice in AngliaNEW YORK 8 (Agerpres). — in camdată numai „măsuri modeste“.
lare Romîne". Comitetul politic al Adunării Genera Delegatul Malayei s-a pronunţat în
La depunerea coroanei, delegaţia a fost însoţită de generalul le se apropie de sfîrşit discuţia ge sprijinul proiectului de rezoluţie ca LONDRA 8 (Agerpres). — In potriva construirii de baze în proape o pagină întreagă scri
locotenent A. Vedenin, comandantul garnizoanei Kremlinului din nerală in problema dezarmării. In şe nadian. multe oraşe engleze au loc de Anglia. sorilor unor fruntaşi de seamă
Moscova, F. Molocikov, şeful secţiei Protocol din Ministerul dinţa de luni dimineaţă a Comitetu monstraţii de protest împotriva ai vieţii publice din Scoţia şi
Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. Medvedev, adjunctul şefului lui Politic au luat cuvîntul repre Reprezentantul statului Peru, Bela- hotărîriî guvernului de a con ? din Anglia care protestează îm
unei secţii a C.C. al P.C.U.S., de activişti de răspundere ai C.C. zentanţii Aâaiayei şi statului Peru, unde, a declarat că Comitetul Po strui în Scoţia o bază pentru LONDRA 8 (Agerpres). TASS potriva acestei hotărâri.
al P.C.U.S., funcţionari superiori de la Consiliul de Miniştri Ahmed Kamil (Alalaya) a declarat litic trebuie să se limiteze la adop submarine înzestrate cu rachete transmite : Consiliul general al
şi din Ministerul Afacerilor Externe. că comitetul este dator să confirme tarea unei rezoluţii modeste. Inslstînd „Polaris“. Comitetului englez pentru apă Lordul Bertrand Russel, cu
ţelul principal — dezarmarea gene asupra reluării cit mai grabnice a rarea păcii a dat publicităţii o noscut fruntaş al vieţii publice
Au fost de asemenea de faţă Nicolae Guină, ambasadorul rală şi completă şi să ia măsuri pen tratativelor de dezarmare, Belaunde Tinerii din oraşul Bristol au declaraţie în care se sp un e: din Anglia, scrie că prin acest
R. P- Romîne Ia Moscova şi membri ai ambasadei. tru realizarea lui. Sprijinind însă străbătut străzile oraşului cu „Conslmţămîntul guvernului en act guvernul englez „a pus la
ideea aşa-numitei dezarmări „propor a încercat să creeze impresia că pancarte cerînd să se renunţe glez la crearea; în Scoţia a unei discreţia autorităţilor america
-BBS- ţionale“, el a propus să se ia deo- soarta lor ar depinde numai de U- la construirea acestei baze. A- baze pentru submarine ameri ne viaţa locuitorilor din regiu
niunea Sovietică. semenea demonstraţii au avut cane înzestrate cu racheta „Po nea gurilor fluviului Olyde şi
Sărbătorirea zilei de ? loc şi In oraşele Brighton şi laris“ face să apară pe primul întregii Anglii şi viaţa lor poa
Leeds. plan ca problemă de viaţă şi te fi jertfită In orice moment,
Noiembrie în străinătate Animarea discutării problemei de moarte pentru englezi lup oînd militariştli americani vor
congoleze Sa O. N. II. Pe zidurile caselor din ora ta împotriva ocupaţiei milita considera că aceasta este în in
PEKIN 8 (Agerpres). — La adunare festivă in sala de con şul Farnborough s-au scris lo re americane a ţării noastre“. teresele S.U.A.“. Deolarînd că
7 noiembrie, Ambasada U.R.S.S. certe „Pleyol" din Paris. NEW YORK 8 (Agerpres). — go, Kasavubu, care la indica zinci de protest împotriva am In declaraţie se arată că această hotărîre „este echiva
din R. P. Chineză a oferit o Pentru data de 7 noiembrie, ora ţia ambasadorului american Tim- plasării de rachete „Polaris“ „lansarea rachetei „Polaris“ ar lentă cu înaltă trădare“, lordul
mare recepţie cu prilejul celei In numele conducerii asocia 15, fusese fixată şedinţa plena pe teritoriul Scoţiei. atrage inevitabil după sine o Russel cheamă „pe toţi ac0/
ăe-a 43-a aniversări a Marii ţiei a luat cuvîntul Rene Capi- ră a Adunării Generale a O.N.U. berlake a plecat la New York contralovitură împotriva An care regretă această politică
Revoluţii Socialiste din Octom tant, fost ministru. pentru discutarea situaţiei din pentru a se opune recunoaşterii Consiliul partidului laburist gliei şi împotriva altor ţări nesăbuită să protesteze prin
brie. La recepţie au participat Republica Congo. Adunarea s-a delegaţilor guvernului legal al din Scoţia a adoptat o rezo care şi-au pus teritoriul la dis orice mijloace pe care le vo<r
Mao Ţse-ăun, preşedintele C.C. A luat, d,e asemenea cuvîn întrunit la timp, dar reprezen lui Lumumba ca reprezentanţi luţie în care îndeamnă să se li poziţia bazelor americane. considera ca fiind cele mai efi
al P.C. Chinez, Ciu En-Lai, vi tul S. A. Vinogradov, ambasa tantul statului Dahomey a pro chideze toate bazele militare Singura posibilitate de asi ciente“.
cepreşedinte al C. C. al P. C. dorul U.R.S.S. în Franţa. pus să fie amînată şedinţa, mo- ai Republicii Congo la O.N.U- străine din Anglia. gurare a securităţii constă în
Chinez, premierul Consiliului de tivînd propunerea lui prin aceea Propunerea a fost adoptată prin lichidarea bazelor americane şi Lordul Boyd Orr, fost direc
Stat al R. P. Chineze, Ciu De, l4r că adunarea trebuie să-î asculte majoritate de voturi. Au votat După cum anunţă ziarul în renunţarea la armia nuclea tor general al Organizaţiei Na
vicepreşedinte al C.C. al P.C. ISTANBUL 8 (Agerpres). — împotrivă 12 delegaţii, între ca „Daily Worker“, organizaţiile ră“ se spune în declaraţie. ţiunilor Unite pentru alimen
TASS tra n sm ite: La 7 noiem pe preşedintele Republicii Con re U.R.S.S. şi celelalte ţări so In declaraţie se subliniază că taţie şi agricultură (FAO), cu
Chinez, preşedintele Comitetu brie ziarul „Dunga" a publicat cialiste. sindicale din Liverpool, Wigan, lupta împotriva bazelor ameri noscut om de ştiinţă scoţian,
un articol al comentatorului său cane are drept scop să deter ridiculizează afirmaţia că crea
lui permanent al Adunării Re Barlas, consacrat celei de-a Manchester şi Cardiff au a- mine guvernul englez şi pe a- rea bazei s-ar datora ameninţă
43-a aniversări a Marelui Oc liaţii săi să renunţe la alian rii din partea Uniunii Sovietice.
prezentanţilor populari din în tombrie, în care se subliniază doptot rezoluţii de protest, im- ţele agresive înlocuindu-le cu o „Pentru ce-i trebuie Rusiei să
uriaşa însemnătate a Revoluţiei adevărată politică de pace, de înceapă un război ? — întreabă
treaga Chină, oameni de stat şi din Octombrie. É li Santiago É t t i zarmare şi coexistenţă. el. Ea cîştigă lupta pe frontul
reprezentanţi ai vieţii publice, Barlas îşi exprimă satisfacţia politic şl economic. Nivelul ei
că relaţiile dintre Turcia şi SANTIAGO 8 (Agerpres). — de către poliţie a doi muncitori cimitir, de poliţie. In urma cioc Comitetul englez pentru apă de trai creşte rapid, şi dat fiind
membri ai corpului diplomatic, U.R.S.S. au început să se îmbu După cum transmite agenţia şi a rănirii altor 46 în cursul nirii care a avut Ioc peste 10 rarea păcii, cheamă în decla actualul ritm al dezvoltării in
nătăţească. Reuter. la 7 noiembrie, ca ur unui miting organizat joia tre muncitori au fost răniţi iar alţi raţia sa toate păturile poporu dustriale în diferite ţări, peste
ziarişti chinezi şi străini. cută pentru a protesta împotri 10 au fost arestaţi. In semn de lui englez să-şi unească forţele aproximativ zece ani Rusia va
La recepţie S. V. CervonenKo, MOSCOVA 8 (Agerpres). — mare a chemării Centrului sin protest cei 50.000 de muncitori pentru a da o ripostă politicii egala pe rivalul său — Statele
TASS tra n sm ite: Manolis Gle- va politicii financiare a guver strategiei nucleare. Unite“.
ambasadorul U.R.S.S. în R. P. zos, eroul naţional al Greciei, a dical unic al oamenilor muncii grevişti au organizat o demon
nului şi a nivelului scăzut de
Chineză şi Ciu En-lai, vicepre adresat din închisoarea de pe din Chile, au declarat o grevă
şedinte al C.C. al P.C. Chinez şi insula Corfu unde este deţinut
premierul Consiliului de Stat al
R. P. Chineze, au rostit cuvln-
tări. un mesaj de salut poporului so generală de 24 ore peste 100-000 trai al oamenilor muncii din straţie pe străzile oraşului. * „Nici o ţară oare se află in
După cum transmite agenţia LONDRA 8 (Agerpres). — tr-o situaţie atît de favorabilă,
* vietic cu prilejul celei de-a 43-a de muncitori şi studenţi chilieni. Chile. Hotărîrea guvernului englez de declară Boyd Orr, n-ar începe
Reuter, ca urmare a grevei ge a pune la dispoziţia S.U.A. o un război oare ar abate asu
PARIS 8 (Agerpres). Asociaţia aniversări a Marii Revoluţii So Greva a fost declanşată în semn Ceremonia înmormântării celor nerale, circulaţia feroviară, nu bază în Scoţia pentru submari pra ei nimicirea şi distrugerea
meroase întreprinderi şi univer ne înzestrate cu armia nuclea în imasă... Ar fi mai bine dacă
„Franţa - U.R.S.S." a organizat o cialiste din Octombrie. de protest împotriva asasinării doi muncitori ucişi de poliţie, sităţile sînt parţial paralizate. ră stârneşte indignarea profun ţara noastră, în loc să se com
dă a opiniei publice din ţară. placă în situaţia de satelit al
întrecerea economică dintre '1 care a avut loc la 7 noiembrie în urma luptei curajoase a La 7 noiembrie ziarul scoţian Amerîcii..., ar înceta cursa înar
la cimitirul central din Santia oamenilor muncii din Chile, la „Scottsmlan“ a consalcrat a- mărilor“.
go, s-a transformat într-o uria 8 noiembrie agenţia France
şă demonstraţie a solidarităţii Presse a anunţat că procurorul -m -
militar al statului Chile a ho-
U. R. S. şi S. U. A. muncitorilor chilieni. Potrivit Legea ca privire la naţionalizarea
relatărilor agenţiei Associated
Press, la această ceremonie au
!Roadele revoVufiei ritm mai înalt ca în S.U.A. ducţiei de ţesături de lină (în participat peste 50.000 de mun tărît eliberarea necondiţionată industriei electrice în Mexic
culturale citori. a tuturor persoanelor arestate
In ultimii 6 ani (1954-1959) milioane de metri liniari): cu prilejul demonstraţiei din MEXICO 8 (Agerpres). — septembrie 1960 a cumpărat ac"
Participanţii la ceremonie au ziua de 3 noiembrie.
ritmul anul mediu de creştere U.R.S.S. S.U.A. Senatul mexican a adoptat în ţiuni le companiei „Mexican
fost atacaţi, la înapoierea de la
Uniunea Sovietică a întrecut a fost în U.R.S.S. de 7 la su- 1950 155 430
cele mai dezvoltate ţări ca- tă, iar în S.U.A. — 2,3 la su- 1955 268 297 unanimitate legea cu privire la Light and Power Company", a-
pitaliste în privinţa nivelului tă. Aşadar, producţia agricolă 1957 284 267
învăţământului, al dezvoltării se dezvoltă în U.R.S.S. de trei 1959 328 250 naţionalizarea industriei elec parţinînd capitalului belgian, ca
învăţământului superior. cri mai repede decît în S.U.A. U.R.S.S. a întrecut S.U.A. la P ro vo cări efyşm ănoase îm p o triva trice- nadian, american şi englez. In
R. D. Vietnam In luna aprilie guvernul me prezent statul controlează a-
Dacă în Rusia ţaristă, la Conform planului septenal, volumul producţiei de ţesături proape întreaga producţie şi
xican a naţionalizat bunurile
fiecare ştiutor de carte reve- ritmul de creştere a fost sta- de lină încă în anul 1957, iar societăţii electrotehnice nord-a-
mericane „American and Fo- distribuţie a energiei electrice
neau în medie 3 analfabeţi, bilit pentru agricultura U.R.S.S. înprezent a întrecutaceastă HANOI 8 (Agerpres). După opt bombe incendiare şî nouă
cum anunţă Agenţia Vietname bombe cu napalm în regiunea reign Power Company", iar în în Mexic. .»
U.R.S.S. a devenit o ţară unde în proporţie de 7,9 la sută pe ţară şi la producţia de ţesă- ză de Informaţii, autorităţile Iui Tan-Kuan din aceeaşi provin
Ngo Dinii Diem, folosind avi cie. A fost ucisă o femeie şi a- 5®
toţi ştiu carte. Aici, unul din an. Acest ritm1 éste de aproa- turi de lină pe cap de locui- oane primite din S.U.A. au bom duse mari pagube materiale
bardat şi mitraliat cîteva sate populaţiei.
patru oameni învaţă. In insti- pe 3,5 ori m'ai înalt decît rit- tor. din provincia Kamau. In Canada a luai isinfă un partid nazist
Cu trei zile înainte avioane
tuţiile de învăţământ superior rnul producţiei agricole a Mai mult lapte çi uní La 14 octombrie trei avioane OTTAWA 8 (Agerpres). — înfiin Un cititor al ziarului „Toronto Dai
din U.R'.S.S. învaţă de patru S.U.A. din ultimii ani. militare sud-vietnameze au a- militare ale forţelor aeriene mi ţarea şi activitatea unui partid na ly Star“ cheamă guvernul canadian
runcat nouă bombe incendiare zist în Canada a stîrnit indignarea să cerceteze cine finanţează partidul
ori mai mulţi studenţi decât. uniunea Sovietică depăşeşte decîf în S. U. Â. şi trei bombe cu napalm în re litare sud-vietnameze au bom şi mînia opiniei publice progresiste nazist din Canada şi să pună capăt
giunea Kay Nuok. A fost ucis bardat satul Tan-Hungtal. In şi a oamenilor cu judecata sănătoa activităţii lui. „Cum se poate expli
în Anglia, Franţa', R. F. Ger- de pe acum s.U.A. la volumul In U.R.S.S. creşte în ritm să din această tară. Canadienii au ca, scrie ziarul -„Vestnik“ în legătură
mană şi Italia, luate la un loc. producţiei de grîu — de 2,2 rapid producţia de produse a- un copil de şase ani, au fost cursiunea a durat mai bine de fost zguduiţi aflînd că la ei în ţară cu acţiunile naziştilor din Canada,
ori ia producţia’ de sfeclă de nîmaliere. încă în anul 1958 o oră. Avioanele au aruncat există, aşa cum s-a exprimat un ziar, bunăvoinţa deosebită manifestată faţă
In privinţa numărului de za,hăr — de aproximativ 3 U.R.S.S. a . ajuns din urmă distruse trei clădiri precum‘ ş'i „o mişcare nazistă bine conturată, a de nazişti în ceea ce priveşte anga
ingineri U.R.S.S. a depăşit de orp ja producţia, de lină — S.U.A. la producţia globală de nouă bombe incendiare şi cinci cărei idol este Hitler“. Fiecare ca jarea lor în instituţiile de stat, aşa
nnult S. U. A. In anul 1959, de aproape 2 ori şi jumătate, lapte, iar anul trecut a între- alte bunuri ale populaţiei. nadian, declară ziarul „Montreal cum arată exemplul SS-istului Laak,
U.R.S.S. a dat o promoţie de la pTOducţia de cartofi — de cut-o. Astfel, în 1959, în Uni bombe cu napalm. Au fost dis Star“, va respinge această mişcare. care s-a spînzurat la Winnipeg, şi
108.000 ingineri, în timip ce în 7 3 or!_ Apoi avioanele au aruncat căruia poliţia regală îi eliberase un
S.U.A. numai de 38.000, sau a- unea Sovietică s-au produs a- truse mai multe case. In presă apar numeroase scrisori certificat de loialitate? Oare discursu
proape de trei ori mai puţini. U.R.S.S. ocupă primul loc în de protest. „Îmi vine greu să-mi ex rile primului ministru’ Diefenbaker
Iume jn cesa ce priveşte su- proape 62 milioane tone lapte ?se; prim sentimentul de oroare şi mînie care îndeamnă la’ „eliberarea ţărilor
Numai R.S.F.S.R. a pregătit prafaţ a însămânţată şi voilu- faţă de 56,6 milioane tone în în legătură cu interviul televizat cu Europei răsăritene de sub comunism“
anul trecut 75.000 de ingineri. muj giQpal al producţiei de O perspectivă lideri ai partidelor naziste din S.U.A. nu încurajează pe imigranţii fascişti ?
adică d'e două ori m'ai mulţi S.U.A. şi Canada, scrie Leo Robak în ace
decît în S.U.A sfeclă de zahăr. Uniunii So- La producţia de lapte pe cap laşi ziar. Mii de spectatori au fost Menţinerea democraţiei în Canada şi
zguduiţi aflînd că lichidarea regimu
N u numai fied are rep u b lică yietice „ revinie. p 6 gte 0 t r e i - de locuitor U.R.S.S. mai rărnî- ?6 lui nazist în Germania şi executarea amintirea fiilor Canadei care au căzut
unională sovietică, ci şi orica ne încă în urma S.U.A. : 293 cîtorva criminali de război nazişti nu
re regiune s'au republică au ma din întreaga suprafaţă a kg. faţă de 320 kg. Dar rit msăpămi A au împiedicat apariţia unor noi hit- în lupta împotriva hitlerismului impun
plantaţiilor de sfeclă de zahăr 7 nalt'"al producţiei agri- leri în Canada şi Statele Unite.
tonomă sovietică are mai acţiuni hotărîte“, subliniază ziarul în
mulţi studenţi decît multe ţări din lunfe'. cole şi în special în domeniul PARIS 8 (Agerpres). — Ul că „beneficiile pe care le reali
capitaliste. De pildă, în Re Aşadar, industria zahărului creşterii vitelor constituie o timul număr al săptăminalului za nu erau destul de mari“.' încheiere.
giunea Arhanghelsk există garanţie că încă în anul viitor francez „L’Express“ consacră
9.700 studenţi în timp ce în clin U.R.S.S. dispune de o pu- u.K.S.S. va depăşi S.U.A. la un amplu articol greutăţilor Două reviste ilustrate brita RezisSfaîeSe alegerilor din italia
Norvegia mai puţin de 6.000. ternică bază de materii prime, producţia de lăute şi produse prin care trece presa engleză, nice ioarte răspindite — „Pic-
cu toate că populaţia acestei ceea ce i-a asigurat primul lactate pe cap de locuitor. Iar datorită creşterii preţului de ture Post“ şi „Illustrated“ — Roma 8 (Agerpres)* Minis O graa lovitură a primit
ţări este de 2.5 ori mai mare loc în lume în producţia de ţa sfîrşitul septenalului, adică producţie, ca urmare a scum au dispărut de asemenea. Ace terul Afacerilor Interne al Ita partidul democrat-creştin care
decît a regiunii Arhanghelsk. zahăr. Amintim că Rusia ţa- ţn arai,j 1965< u.R.S.S. va pro- pirii hirtiei. eaşi soartă a avut-o recent şi liei a comunicat rezultatele a- în aceste alegeri a pierdut în
ristă. ocupa locul al patrulea duce 437-453 kg. de lapte pe săptămânalul „Lilliput“. legerilor din 6-7 noiembrie total aproape 1 milion de vo
In Anglia la fiecare o mie din lume şi al doilea din Eu- cap de locuitor, ceea ce este Criza prin care trece presa pentru consiliile provinciale din turi. Partidele de extremă
de locuitori revin numai 1.5 ropa în ceea ce priveşte volu- echivalent cu o producţie pe engleză este atestată şi de dis In aproape fiecare din aces 77 de provincii ale Italiei. Po dreaptă — monarhiştii şi neo
studenţi, în timp ce in mul producţiei de zahăr. 7\ pe peste un litru de lapte pariţia recentă a marelui coti te cazuri, continuă „L’Express“} trivit acestor rezultate, pentru fasciştii au pierdut în total
R.S.F.S.R. nu există regiune pe cap de locuitor. Şi mai dian liberal „News Chronicle“ ziarele „asasinate“ erau ziare candidaţii Partidului Comunist 238.000 de voturi. Totodată,
sau republică autonomă în In anul 1959 întreprinderile importante sint realizările înghiţit de ziarul conservator de tradiţie „radicală“. Ele au Italian au votat o pătrime din partidul neofascist „Mişcarea
care Ia; o mie de locuitori să din U.R.S.S. au produs 6 mi- „Daily Mail“ şi a ziarului de fost suprimate pentru a uşura alegătorii italieni. In aceste 77
revină mai puţin de trei stu lioane tone de zahăr. U.R.S.S. ia producţia de unt. seară „Star“ tot liberal, ab apariţia unor ziare şi revisie i- de provincii, comuniştii au ob socială italiană“ a reuşit să-şi
sorbit de conservatorul „Eve- lustrate feminine cu un mare ţinut 6.085.778 voturi — cu
In anii septenalului produc- ning News“. tiraj, sau a ziarelor de dumini 100.000 de voturi mai mult de îmbunătăţească în oarecare
că specializate în ştiri senza cît in alegerile parlamentare
denţi. Finlanda ţia de zahăr din U.R.S.S. a- In acest domeniu Uniunea So- „Dispariţia celor două mari ţionale, care consideră politica măsură poziţia, în special în u-
In Franţa, Elveţia, cîte pa proape se va dubla. Un astfel vietică a depăşit S.U.A. atît la ziare, ca urmare a unei mize drept un subiect prea „serios“ din anul 1958. (Rezultatele ac
de locui de ritm nu a cunoscut încă volumul absblut al producţiei, rabile tranzacţii financiare, scrie pentru cititorii lor. tualelor alegeri nu pot fi com nele provincii din sud prin tre
şi Danemarca revin practica mondială. cit şi în ceea ce priveşte pro- „L’Express“, este poate mai pu parate cu rezultatele alegerilor
tru studenţi la o mie ţin importantă decît consecin Vorbind despre viitorul pre municipale din 1956, întrucît pe cerea în lagărul lor a unei părţi
tori, în S.U.A. —— mai puţin —de Succesele agriculturii au ductia pe cap de locuitor. In ţele pe termen lung ale acestei vizibil al presei engleze, „L’Ex atunci unele partide, între care din alegători care anterior vo
10 studenţi (socotind numai pe permis o sporire considerabilă a™! 1959 în U.R.S.S s_aob- alaceri“. press“ arată că „se pare că nu comuniştii şi socialiştii au pre
mărul ziarelor va continua să zentat liste comune de candi taseră pentru reprezentanţii ce
cei ce învaţă la şcolile sune- a producţiei de lină şi de ar- tinut o p rod ucţie^ .. 845.000 Presa din Anglia, continua se reducă. In provincie, nu trece daţi).
„L’Express“, trece in prezent nici măcar o săptămînă fără a lor două partida monarhiste e-
rioare). Dar în U.R.S.S. numai ticole din lină. In anul 1959, tone de unt, adica in m e a . prin cea mai grea criză din is se afla de falimentul unui ziar,
toria sa. „Ziare cu tiraje e- adesea vechi de mai bine de o xistente pe atunci — partidul
în regiuni ca Saratov, Rcstov. U.R.S.S. a obţinut 350.000 to- oiţe . kto. de Secare locultor- ( norme dispar. Acum o lună, sută de ani“.
„Empire News“, un ziar de du popular monarhist şi Partidul
Novosibirsk, Voronej. Kuibîşev ne de lină — de 1,5 ori mai in timp ce in S TA. — 6.3 minică de ioarte mare tiraj, a „Aceasta este o perspectivă
încetat să mai apară, nu pen naţional monarhist.
revin cîte 13-15 studenţi la mult decît cu 7 ani în urmă. tone, sau cne 3,7 kg. de unt pe tru că era în deficit ci pentru înspăimântătoare“, arată „L’Ex
press“ în încheiere.
fiecare o mie de locuitori. Aceasta a permis o sporire can de locuitor
Snfrecerea în domeniu! considerabilă’ a producţiei de Dar s~ înţelege ca U.R.S.S.
ţesături de lînă. In acelaşi mi *e ™ °Pr* la' f f s t a Pînă
. v .. la sîireir,ui septenalului U.R.S.S.
timp în S.U.A. producţia de va Dr0lduce aproximativ î . i 50.000
agricultura
Ga şi industria, agricultură ţesături de lină a scăzut. lată tone de unt. adică cîte 5 kg.
U.R.S.S. s’e d'ezvoltă Intr-un cifrele comparative ale pro- ne can de locuitor.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Tava plătită in nume: ai coulouu ap. Urării Direcţiunii Generale P.l.T R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - Deva.