Page 33 - 1960-11

o n * r0' a |
mulsocialismului
Anul XII. Nr. 1828
P U T E R N IC
In centrul afentiei — scurtarea
duratei de elaborare a şarjelor
La începutul lunii trecute,
împreună ou echipa pe oare o
conduc, am luat în primire cel
mai mare cuptor Siemens-Mar­
tin din ţară, cuptorul de 400
tone capacitate. Sarcina ce ni
s-a încredinţat atunci nu era
dintre cele mai uşoare. Agrega­
tul era nou, necunoscut, ca să
sţpun aşa, conducerea Iui oare­
cum mai complicată. Au trecut
zilele şi cu fiecare din ele am
prins tot mai multe din tainele
Iui.
La scurt timp au venit şi
succesele: încărcarea cuptoru­
lui la capacitatea lui nominală,
primele tone de oţel peste plan.
Oamenii s-au acomodat- cu
instalaţiile, au prins pulsul cup­ mai a. prescripţiunilor procesu­
torului şi treaba' a început să
meargă binişor. Dovadă cele
peste 1.000 tone oţel date peste
plan de echipa noastră numai
în luna octombrie. Acest rezul­
tat promiţător ne-a dat încre­
dere în forţele noastre, ne-a a-
rătat că atunci cînd există
preocupare se pot face lucruri
frumoase.
Despre ăcest lucru am dis­
cutat mult cu membrii echipei
cu prilejul apariţei în presă a
expunerii făcută de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la re­
centa plenară a C.C. al P.M.R.
în care s-a examinat proiectul
planului de dezvoltare a eco­
nomiei naţionale pe anul vi­
itor. Aşa cum s-a arătat în ex­
punerea tovarăşului Gheorghe
Gheorghiu-Dej, producţia de
oţel va ajunge în 1961 lă
2.100.000 tone, ou p’Cste 300.000
tone miai mult deoît s-a produs
în acest an.
Nouă, oţeflarilor oare deser­
vim1 cuptorul de 400 tone ne
revine sarcina de a asigura în
mare' măsură realizarea sporu­
lui amintit. Pentru aceasta am
discutat cu ortaOii iniei şi am
ajuns la concluzia' că dispunem
de mari rezerve de sp'Orlre a
productivităţii 'cuptorului.
Principalul obiectiv al mun­
cii noastre va fi în acest sens
Printre siderurgiştii din
Expunerea tovarăşului Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej la plenara
C.C. al P.M.R., a stirnit un viu
entuziasm în rîndul muncitori­
lor de la uzina “Victoria"-Că-
lan. Conştienţi de faptul că
dînd patriei produse mai mul­
te şi mai bune, contribuie la
întărirea prestigiului ţării pe a-
rena internaţională, la trium­
ful cauzei păcii, ei. au luat ho-
târîrea de a-şi spori pe viitor
şi mai mult eforturile.
Pe Dumitru Marin, şef de e-
chipă la furnalul nr. 2, l-am
găsit pregătind jgheabul pen­
tru o nouă descărcare. După
ce şi-a terminat lucrul şi a a-
ranjat cu grijă injectorul de
motorină la locul său, ne-a
spus:
— Din expunerea tovarăşu­
lui Gh. Gheorghiu-Dej la ple­
nara C.C. al P.M.R. reiese că
in anul 1961, nouă jurnalişti­
lor de la Câian, ne revine sar­
\\ ]w n>‘Cif PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NI Ţ I- VA/
In stafia S M - f r i a j
® E. BERGHIAN: Şi Nicolae Despre hărnicia colectivu­ Oamenii ¦care au
lui de muncă de la staţia
Dămian s-a înscris în colectivă. C.F.R. -Bimeria-triaj se pot cîşiîg af întrecerea
spune multe lucruri frumoa­
• N. BADIU: Creşterea şepte- se. in această staţie intră şi Cină îi ceri tov. Vulcu să-
de aici pleacă zilnic, aproape ţi vorbească despre succese­
lului — sursă principală de venituri. 2.000 ăe vagoane. Unele merg le staţiei iţi răspunde bucu­
(pag. 2-a)- la Hunedoara şi Colan, alte­ ros, dar în puţine cuvinte.
le la Cugir, în Valea Jiului, Cină însă îi ceri să-ţi vor­
• Ing. N. ANDRONAOHE: Toţi. la Arad sau Bucureşti. Indi­ bească despre oameni, atunci
ferent de destinaţie, toate devine mai comunicativ:
Joi 10 noiembrie 1980 j 4 pagini 20 bani indicii de plan trebuie îndepliniţi! „Oamenii noştri sîn t pătrunşi
trebuie să ajungă la timp. in primul rină de simţul da­
¦gm B M ag aBSM— bbi • I. STRĂUŢ: Discuţie... Compunerea şi
descompunerea toriei. Pentru
(pag. 3-a) trenurilor este a) conducerea sta-
indicele de ba­
IM B O LD IN M U N C A • Lucrările Adunării Generale a ză al staţiei ~ ^iei’ ăisciPlina
Simeria—triaj. m nu mai co^ u -
O.N.U.
Acest indice este îndeplinit tuie o proble­
(pag. 4-a) cu succes lună ăe lună: mă. Fiecare
la locul său se achită cu cin­
Conferirea unor a-runi&işy pe rcrnnur& ste de sarcinile primite. A-
ceastă înaltă conştiinţă pro­
ordine şi medalii Sfîrşit de tură. Sala perso­ fesională se ăatoreşte preo­
nalului. staţiei este plină. Se cupării permanente a orga­
scurtarea în cit mai mare mă­ „La data de t decembrie vom produce Ia nivelul anului viitor“ — Ieri a avu-t loc la Sfatul popu­ face analiza muncii turei de nizaţiei. de partid şi a orga­
sură a duratei de elaborare a acesta este angajamentul colectivului de muncă de la laminorul de 650 lar regional festivitatea înmînă- serviciu, şeful staţiei tov. nelor sindicale, care au reu­
şarjelor. In prezent durata me­ mm. al 6.S. Hunedoara. Gă angajamentul lor va deveni faptă o garan­ Vulcu Toma, aduce o veste şit să creeze o opinie ds ma­
die depăşeşte 12 ore. Totuşi, au tează cele peste 3.000 tone laminate produse numai în această lună peste rii de ordine şî medalii unor îmbucurătoare: staţia Sime- să în rîndul salariaţilor, în
fost şarje pe care le-am elabo­ plan. ria-triaj a fost declarată şi această direcţie. Cînd un om
rat în timp mlai scurt, ceea ce muncitori, ingineri şi tehnicieni in trimestrul III al omului a- greşeşte nu rămJne indife­
dovedeşte existenţa unor însem­ In clişeu: Un grup de laminatori fruntaşi: maistrul Alexandru Savu, distinşi pentru merite deosebite cesta fruntaşă pe ramură, pe rent. Aşa bunăoară, Mihai
nate posibilităţi în această di­ şeful de echipă Alexandru Junie, laminatorii Ioan Popa. Dumitru Kangan în munca de realizare a planu­ regionala C.F.R. Timişoara. Neacşu, n-a putut evita o
recţie. şi loan Nina. lui de IO ani de electrificare a tamponare. De mîhrdre şi su­
ţării. Sub îndrumarea organiza­ părare a venit aproape cu
Una din aceastea ar fi redu­ ţiei ăe partid, în această pe­ lacrimi în ochi în faţa se­
cerea timpului de ajustare sub Cu acest prilej, „Ordinul Mun­ cretarului de partid şi i-a
30 de minute, fapt Care de alt­ cii“ clasa IlI-a a fost conferit rioadă, planul a fost depăşit spus:
fel constituie şi un angajament muncitorilor electricieni Aitay cu peste 29 la sută. Numai
al nostru. De asemenea, vom Ladislau şi Petru losa, maistru­ — Vezi. tovarăşe Isaia.
urmări reducerea timpului de lui electrician Negulei Oniţiu şi indicele „Staţionarea vagoa­ ce-o să zică acum tovarăşii
staţionare a duratei de încăr­ inginerului Ioan Măiereanu, Prin. mei ? O să creadă că n-am
care. Un factor important care tre cei 11 tovarăşi decoraţi cu nelor în tranzit cu prelucra­ depus destul interes că să
ne va permite să elaborăm şar­ „Medalia Muncii“, sînt şi elec­ salvez prestigiul staţiei"...
jele în medie în mai puţin de tricienii Dumitru Lascu, Victor re" a fost redus cu 6 la su­ Tov. losîf Isaia. La înţeles,
12 ore, este respectarea întoc­ Grădinaru, Cornel Oprita, ingi­ i-a da.t noi îndemnuri în
nerii Laurenţiu Drăghiciu, Flo­ tă, iar planul la „Osii tran­ muncă.
lui tehnologic. Pentru aceasta ree Bereş şi alţii. zitate" a fost realizat în pro­
însă va trebui să ne ridicăm în­ Aceştia sînt oamenii care
continuu calificarea profesiona­ Tot ieri, la termocentrala din porţie ăe 131 la sută. Şi în au cîştigat întrecerea. Şl
lă. In echipă avem' oameni cu Paroşeni au fost decoraţi cu sînt mulţi. Cuvinte de laudă
un bogat bagaj de cunoştinţe, „Ordinul Muncii“, clasa IlI-a luna octombrie, realizările merită F.gri Francisc, Con­
însă acest lucru nu e suficient. un număr de 13 tovarăşi printre stantin Rădulescu, Petru.
Cuptorul e construit la un înalt sînt dintre cele mat frumoa­ Brici. Aurel Vlaă. Ioan Păcv.-
nivel tehnic ceea’ ce presupune care fochistul loan .lula, electri­ se, planul lunar fiind înde­ rar. Emil Bozan — decorat
ridicarea necontenită a nivelu­ cu Medalia Muncii _ T răim
lui de cunoştinţe tehnice. Pen­ cianul Vasile Radu, sudorul Pe­ plinit in proporţie de 115 la Stănilă. Miliai Prăjan. Jianu
tru aceaJsta urmărinî ca tova­ Lungu, Ioan Timişan şi mulţi
răşii noi veniţi în echipă să se tru Sava şi inginerul Vasile Că- sută. In plus, aceasta este alţii.
acomodeze cu agregatul. Pro­
gresele înregistrate de ei ara­ păţînă, iar cu „Medalia Muncii“, prima lună cină nu s-a în­ SABIN MUNTEANU
tă că sîntein pe drumul cel bun.
26 de tovarăşi, printre care elec­ registrat nici o abatere la
De asemenea, ne-am propus manevră, realizîndu-se ast­
să mărim' greutatea şarjelor, tricianul Mirón Bădiţă, lăcătu­
astfel încit ea să depăşească fel integral indicele de cali­
prevederile de proiect. şul Lucian Merindea, turbimis- tate.
Nu pot încheia fără să ridic Angajamentele noastre tul Gh. Dragomir şi alţii.
problema aprovizionării. Cup­
torul nostru consumă mult fier Recenta plenară a C.C. al ştim că planul e mai mare de- „ h a i d e ţ i u t g-&iştoda§d@.u
vechi. Or, cuini deja a început P.M.R., a trezit un viu interes cit în acest an, el nu întrece
să se facă simţită lipsa Iui. so­ printre muncitorii fabricii „Ar­ In urmă cu ciţiva ani la că­ losind un vers din contextul u- cupă şi pregătirea şi desfăşura­
licităm din partea Conducerii deleana“ din Alba Iulia. înainte puterile noastre. Ne angajăm minul cultural din Cut a luat nui cuplet. Această chemare se rea campaniei agricole de toam­
combinatului un sprijin mai de începerea lucrului, în pauză, să depăşim norma cu 1 l-a fiinţă o brigadă artistică de a- află, de altfel, prezentă pe în­ nă. De asemenea, se vorbeşte
mare. De asefriertea, adresăm cît şi la sfîrşitul lucrului, mun­ sută, să îmbunătăţim calitatea gitaţie. Prin programele prezen­ treg parcursul programului, re­ despre întărirea bazei economi­
tinerilor din regiune rugămin­ citorii poartă vii discuţii pe produselor cu 2 la sută şi să tate în faţa ţăranilor muncitori, vine ca un leit motiv de la în­ ce a alianţei dintre clasa mun­
tea de a ne sprijini 'mai mult marginea ciirelor de plan pe a- obţinem economii cu 1 la sută prin „cîntec, joc şi voie bună“ ceput pină la sfîrşit.
în acest sens', colectînd şi tri- nul viitor. peste cele planificate“. aceasta a adus în scenă aspecte citoare şi ţărănimea muncitoare
mitîndu-ne oît mai mult fier din viaţa şi munca lor de zi cu Urmîr.d îndemnul partidului, Prin achiziţii şi contractări.
vechi. lată ce spun muncitoarele Pa- Asemenea angajamente şi-au zi, a vorbit cu mîndrie despre ţăranii muncitoi din Cut şi-au
raschiva Scheau şi Ana Moldo­ luat şi ceilalţi muncitori din fa­ faptele bune şi a luat atitudine Atit colectivul de creaţie al
AXENTE MARIAN van, de la secţia croi : brica noastră. Colectivul fabri­ hotărîtă faţă de cele rele, înţe- unit pămînturile în întovărăşi­ brigăzii artistice de agitaţie, cît
cii a hotărit ca în anul viitor pindu-i cu acul satirei pe co­ rea agricolă „1907“. Lucrările şi instructorul şi interpreţii (în
prim-topitor fa cuptorul de 490 „Muncim in această fabrică să sporească productivitatea daşi şi leneşi şi combătînd ră­ s-au executat în comun, după totalitatea lor ţărani muncitori)
de peste 5 ani. Sîntem frunta­ muncii valorică cu 8 la sută, măşiţele moralei burgheze din cele mai înaintate reguli agro­ au dovedit din plin remarcabile­
tone al oţelăriei Martin nr. 2 — şe in-producţie de mai bine de să îmbunătăţească calitatea conştiinţa unor oameni. Pe drept tehnice, cu tractoare şi maşini le posibilităţi pentru realizarea
doi ani. Avem o oarecare expe­ produselor cu cel puţin 2 la cuvînt, brigada artistică de agi­ de la S.M.T. şi rezultatele n-au unor programe de calitate, care
6. S. Hunedoara rienţă în muncă. De aceea, noi sută, să depăşească planul de taţie a devenit una din cele mai întirziat să se arate.
sîntem convinse că planul de producţie cu 1 la sută şi să apreciate formaţii artistice de să vină în mod direct şi nemij­
producţie pe anul viitor va fi realizeze economii suplimentare amatori din raionul Sebeş. La Spune brigada :
realizat şi chiar depăşit. Deşi la preţul de cost în valoare de concursuri, treceri in revistă, locit în slujba realizării sarci­
80.000 lei. schimburi de experienţă, colec­ Şi-am. muncit precum se ştie
Comunistul An- tivul entuziast al artiştilor a- nilor politice şi economice ale
dron Sînziana de Pentru îndeplinirea acestor matori din Cut a cucerit sim­ Cu toţi pe aceeaşi glie,
la turnătoria de angajamente, conducerea fabri­ patia spectatorilor. statului.
lingotiere a uzinei cii, sub îndrumarea organizaţiei Pămîntul bine l-am lucrat
„Victoria“ din Că- de partid, a întocmit un plan Recent, brigada artistică de I. MINDRU
Ian, a realizat o de măsuri tehnico-organizatori- agitaţie a căminului cultural din Desfiinţind din perimetru orice
depăşire a planului ce. Astfel, se vor introduce în Cut s-a prezentat la faza inter- hat. I— ---------- ES----------
de producţie pe lu­ producţie noi maşini, se vor a- comunală a concursului organi­
na octombrie de 5 plica noi metode de muncă, zat de Casa regională a creaţiei Ne scriu corespondenta
la sută. printre care amintim controlul populare. Mai mult decit cele­
pe faze de operaţiuni de la om lalte programe prezentate pină Căci partidul ne-a-nvăiat
In foto : Andron ia om. Pentru îmbunătăţirea ca­ acum, noul program al brigăzii
Sînziana lucrînd la lităţii produselor şi mărirea artistice de agitaţie este axat Cum să strîngem rod bogat. Fier vechi
un cubilou. productivităţii muncii, se vor pe cele mai principale probleme Dar roadele vor îi şi mai bo­
mecaniza diferite operaţii c a : ale satului în momentul actual,
scosul calapodului, curăţatul militează prin mijloace artisti­ gate în gospodăria colectivă. In pentru oţelăris
surplusului de material, presa­ ce pentru traducerea în fapt a acest sens se aduc exemple con­
tul branţului etc. sarcinilor politic.o-economica pe vingătoare : realizările obţinute
care Congresul al •III-lea al
Toate acestea dovedesc însu­ P.M.R. le pune in faţa oameni­ de gospodăriile agricole colecti­ î Y temiştii de la cooperati-
fleţirea cu care colectivul fabri­ lor muncii din agricultură. ve din Apoldul de Sus, Cîlnic, ^ va de producţie meşte­
cii noastre a primit ciirele de Dobîrca. Convingîndu-se de a- şugărească „Retezatul" din Ha­
plan pe anul viitor, hotărîrea sa Programul brigăzii artistice vantajele muncii în comun, mulţi
fermă de a le traduce în fapte. de agitaţie a căminului cultural ţărani din Cut şi-au tăcut ce­ ţeg au colectat şî predat la
din Cut ar putea să poarte ti­ reri de intrare în gospodăria I.CM. 1.500 kg. fier vechi.
IOAN STANCIU tlul „Haideţi în gospodărie“ fo­ colectivă.
In această acţiune s-au evi­
maistru la secţia tras-lerminat Considerăm că prin conţinutul denţiat tovarăşii Ioan Gergei,
său tematico-ideologic, progra­ Lucreţia Şteîoni, Nicolae Biro
a fabricii „Ardeleana“ din mul brigăzii artistice de agita­ şi Puiu Streitaru.
Alba Iulia. S. NIGU
ţie îşi aduce contribuţia la mun­ -k
ca de lămurire a ţăranilor mun­ TO levii şcolii elementare nr.
citori pentru a păşi cu încredere 1 din Hunedoara, îm­
pe drumul gospodăriei colective, preună cu învăţătorii şi profe­
drumul fericii şi al belşugului. sorii, au strîns şi predai în ziua
Un loc special în programul de 4 noiembrie a.c., cantitatea
brigăzii artistice de agitaţie îl o- de 15.000 kg. fier vechi. Din
banii primiţi, conducerea şcolii
intenţionează să procure mate­
riale didactice pentru atelierele,
şcolii. Cei mai activi pionieri şi
elevi care au contribuit Ia co­
cina de a spori şi mai mult cit in anul 1960, ceea ce în­ lingotiere, cel mai tînăr sec­ lectarea fierului vechi sînt cei
tor al uzinei.
producţia de fontă. Ne-am în­ seamnă încă un pas impor­ din clasele VI-B, VIÎ-C, IV-A
— Trebuie să Luptăm necon­
deplinit planul anual de pro­ tant'pe drumul creşterii nive­ tenit pentru creşterea puterii şi H-a.
economice a patriei noastre. In
ducţie pe anul 1960 cu aproa­ lului de trai ‘ al oamenilor expunerea tovarăşului Gh. ION OLARU
Gheorghiu-Dej la plenara C.C.
pe două luni mai devreme. muncii din ţara noastră — al P.M.R., se prevede ca pro­ TMf ambrele corni teiului co-
ducţia de oţel a ţării noastre munal de femei din Băl­
Pentru a obţine în viitor rea­ ne-a spus turnătorui Iulian să crească cu peste 300.000
tone faţă de cea a anului în ţa, raionul Brad, au colectat si
lizări şi mai frumoase, eu, îm­ Sirbu, lăsind pentru un mo­ curs. Un aport însemnat la a- predat zilele trecute aproape 400
ceastă realizare trebuie să-l a- kg. fier vechi.
preună cu echipa pe care o ment lucrul. Pentru aparta­ ducă şi sectorul nostru. Pină
in prezent, noi avem unele A. EPUREANU
conduc, ne vom strădui ca mentele ce se vor construi lipsuri in ce priveşte calita­ ¦k
tea lingotierelor pe care le
prinţr-o supra­ este necesară o producem. Aceasta, datorită î ndrumaţi de cadrele di-
faptului că n-am ţinut o legă­ dactice, pionierii si ele­
veghere mai a- Discufînd despre producţie spo­ tură strinsă cu beneficiarii.
teniă a mersu­ sarcinile de plan rită de radia­ vii şcolilor de 4 şi 7 ani din sa­
lui furnalului, toare şi de o ca­ Pe viitor însă, vom ţine cu ei tele Purcăreşti şî Strungari, ra­
ionul Sebeş, s-au 'preocupat în­
prin asigurarea pe anul 1961 litate cit mai un contact permanent şi vom deaproape de strîngerea fierului
vechi. Pînă în prezent cei din
unei răciri cît bună. Noi, tur- lua asemenea măsuri, incit lin- Purcăreşti au adunat 500 kg.
iar cei din Strungari aproape
mai bune, să facem ca in- nătorii de la uzina „Victoria“- gotierele noastre să satisfacă 450 kg. fier vechi.
dicii de utilizare să crească Călaa, vom depune toate efor- cele mai exigente cerinţe. O cantitate importantă 'de fier
vechi au colectat şi elevii şcolii
incontinuu. Aceasta va fi to- turile ca printr-o organizare de 7 ani din Pianul de Sus si
cei ai şcolii de 4 ani din Pianul
todată contribuţia noastră la mai judicioasă a muncii şi de Jos.
creşterea puterii economice a prin folosirea la maximum a I. B.
patriei, la creşterea prestigiu- zilei de lucru, să îndeplinim
lui ei internaţional. întocmai această sarcină tra- Nu e chiar uşoară aritmetica, mai ales cînd eşti în clasa I-a. Dar dacă
in timpul lecţiei uiţi joaca şi eşti atent la explicaţiile învăţătorului, iar acasă
— In anul 1961 vor fi date sată de partid, înveţi zi de zi, cu sîrguinţă ea devine o materie plăcută.
in folosinţă cu peste 20 Ia su- Tmărul inginer Aurel Mi­ In foto: Tatiana Susan şi Cristina Maşalko, eleve în clasa l-a la Şcoala
de 7 ani din Gertej, raionul llia, în faţa unui mic examen.
tă mai multe apartamente de- trofan este şeful turnătoriei de
V - W V W v '»