Page 34 - 1960-11
P. 34
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1828
Clubul să urmărească mal la A n s i patriotică Creşterea şepfeîului — sursă
*t~'r~' r~r~
Îndeaproape lupta pentru econom a a t ocritori din şalele June şi principală de venituri
Blăjeni, raionul Brad, mo-
Harnicii muncitori de la sectoare pentru a îi analizată Deşi din cele:de mai sus se 1 biiizaţi de deputaţi şi lucrători Adunarea pentru dare de sea jinirea gospodăriei colective, vacile slab productive cu vaci
secţia a Il-a furnale a C.S. problema preţului de cost para oglindeşte faptul că tovarăşii | ai sectorului silvic Baia de mă şi alegeri a organizaţiei de mobilizind consiliul de condu de rasă, să se desţelenească o
Hunedoara, minerii din A- lel cu problema înfăptuirii de din conducerea clubului „Fili , Griş, printre care brigadierul bază din G.A.C. Gîrbova, raio cere, pe toţi colectiviştii să fo suprafaţă de 15 ha. fineaţă slab
ninoasa, de la Trustul minier economii. mon Sîrbu“ sînt frămîntaţi de L Vasile Olescu de la Valea Bra- ] nul Sebeş, a dezbătut activita losească Ta maximum mijloacele productivă pe care să se cultive
'din Deva, muncitorii de la problema realizării economiilor tea biroului organizaţiei de ba proprii şi ajutorul dat de stat, cartofi de vară pentru ca în a-
U.M.C., de la I.F. Sebeş, cei dela Conducerea clubului, în cola şi au iniţiat la club o serie de l dului şi pădurarii Gheorghe Ian- 1 ză, a tuturor comuniştilor pri pentru a asigura dezvoltarea cest fel să sporească veniturile
depoul de locomotive din Teiuş borare cu organizaţia U-T.M., activităţi În sprijinul acestei vind munca politică şi organi multilaterală a gospodăriei, spo băneşti ale gospodăriei.
şi mulţi alţii: luptă cu avînt a dus o muncă intensă pentru probleme, ţinînd cont de situaţia 1 cu, Dumitru Vîrdea, Traian Lea- -j zatorică desfăşurată pentru în rirea producţiei la cereale, plan
sporit pentru realizarea de eco combaterea risipei de materiale realizării economiilor în cadrul tărirea economico-organizatori- te tehnice şi alimentare, mări Vorbitorii au subliniat faptul
nomii, pentru înfăptuirea înainte pnin caricaturi expuse la postul întreprinderii, considerăm că. ac J." ha şi Nieoiae Simuiescu, au j că a gospodăriei colective şi ri rea producţiei de furaje, pe ba că este de datoria noului birou
de termen a sarcinilor trals-afe de U.T.M. de control. tivitatea clubului este lotuşi ne- dicarea nivelului de trai al co za cărora creşterea animalelor să tragă la răspundere pe mem
Googresul al IIMea al P.M.R. satisfăcătoare- Pentru viitor, clu I participat la acţiunea de plan- "] lectiviştilor. să fie ridicată la nivelul unei brii de partid din consiliul de
Tot pentru a veni în ajutorul bul trebuie să analizeze lemei- ramuri principale de producţie. conducere şi pe tov. llie Com-
Mai există însă unele între muncitorilor în realizarea de e- nic, pe sectoare, cauzele care r tare a puieţilor. t Mulţi participanţi la discuţii, şa, membru de partid, preşedin
prinderi în oare problema eco conomii, clubul a organizat un frînează realizarea de economii vorbind despre succesele obţi —¦ Noi, au spus tovarăşii Ioan tele G.A.C., care n-au organizat
nomiilor nu este privită cu toa schimb de experienţă în dome şi, în funcţie de acestea, să gă L Intr-o singură zi ei au plan- j nute in sporirea producţiei a- Munteanu, Schnell Mihail, Ca- bine munca şi nu au luat mă
tă răspunderea. Dintre acestea, niul construcţiilor civile, unde sească cele mai potrivite mij gricole vegetale şi animale, au lancea Ilarion, Ioan Albu şi al suri din timp pentru schimba
face parte şi I.G.S. Hunedoara. tov. Andrei Weber, muncitor loace pentru combaterea lor, să I tat 11.000 de. puieţi. Cetăţenii 1 arătat că în perioada care a tre ţii, am făcut paşi importanţi în rea vacilor slab productive. De
fruntaş, şi-a expus metoda de organizeze acţiuni variate şi a- cut, ca urmare a activităţii or asemenea, va trebui să se trea
Conducerea clubului „Filimon lucru : „zidirea în lanţ şi orga trăgătoare, ca : sori de întrebări ( Ioan Lupu, Ioan Ştefan şi Petru J ganizaţiei de bază, gospodăria 'Adunarea penfru d&re de că neintîrziat la sporirea numă
Sîrbu“ al I.C.S.FI. şi-a îndreptat nizarea punctului de lucru“, me şi răspunsuri, mai multe con a obţinut rezultate bune. Secto rului de animale prin cumpă
activitatea spre sprijinirea mun todă care printre altele, duce şi cursuri „Gine ştie oîştigă“ axa L Vişa, au plantat cel mai mare t rul zootehnic se compune în seamă şi alegeri a rarea de noi vaci de lapte.
citorilor pentru realizarea de e- la economii de timp şi material. te pe probleme de economii, în- r n...u.mă. r d,e pui.eţi. i prezent din 125 capete bovine
conomii. Astfel, observîndu-se tîlniri ale fruntaşilor în econo din care 53 vaci de lapte şi 11 organizaţiei de bază — Gospodăria noastră colec
că în sectorul Ă.6.R. se fac în Pentru ca muncitorii întreprin mii cu ceilalţi muncitori, popu lt juninci gestante, 17 tineret, 26 tivă dispune de mari posibili
că rebuturi, clubul a organizat derii să cunoască sarcinile ce le larizarea fruntaşilor în lupta viţei şi 18 boi de muncă, 36 din G. A. C. Gîrbova tăţi dar pentru ca ele să de
în sector o vitrină cu rebuturi stau în faţă, la club a avut loc pentru economii prin panouri, c GHEORGHE JOSAN (j porcine din care 18 scroa vină realitate, au spus mai
la care au fost criticaţi cei ce un concurs „Cine ştie oîştigă“ prin textele brigăzii artistice de corespondent -ţ fe, 623 oi, toate cu lină ceea ce priveşte sporirea pro mulţi vorbitori, noi sintem da
le făceau. pe tema „Să ne cunoaştem sar agitaţie, să stimuleze inovaţiile l semifină. Gospodăria mai dis ducţiei de cereale şi dezvolta tori să mobilizăm toate forţele
cinile de plan“. In scopul ri şi raţionalizările oare contribuie l levii şcolii de 7 ani din Pui 3 pune de 17 familii de al rea şeptelului care, în gos pentru organizarea mai bună a
La club s-ăf organizat de a- dicării productivităţii muncii, ă la realizarea economiilor şi, un bine şi un eleşteu de peşte. podăria noastră a devenit muncii, executarea tuturor lu
semenea o consfătuire pe între reducerii preţului de cost şi a rea lucru foarte important, să ur c 1 au ajutat cu mult drag co una din principalele raţ- crărilor la un nivel agrotehnic
prindere în cadrul căreia s-a fă lizării de economii, la club s-au mărească cu perseverenţă rezul t lectiviştilor din satele vecine, la n Veniturile băneşti ale gospodă muri de producţie. Dar, în a- superior, să dezvoltăm ramu-'
cut o analiză a preţului de cost. ţinut o serie de conferinţe dintre riei, realizate pînă la 1 octom ceastă privinţă mai sînt încă rile de producţie cele mai ren
Această consfătuire a fost înso care am intim : „Importanţa fo tatele obţinute de muncitori -în [ terminarea lucrărilor din cam- ţ brie, se ridică la suma de multe lucruri de făcut. In mun tabile şi în special sectorul zoo
ţită de o expoziţie pe panourile losirii micii mecanizări“, „Re această direcţie în urma activi 302.000 lei, din care 50,5 la su ca noastră au fost şi lipsuri da tehnic.
căreia se vedeau unele aspeote ducerea preţului de cost pe m.p. tăţii depuse de club. Clubul, ur l pania agricolă de toamnă. Ast- 1 tă îl reprezintă veniturile rea torită cărora veniturile colecti
negative ale muncii fiecărui sec suprafaţă locuibilă“, „Reducerea mărind dacă în cutare sau cu lizate în sectorul zootehnic. vei nu s-au ridicat la nivelul po Adunarea de dare de seamă
tor în această direcţie. După preţului de cost şi creşterea1pro tare sector, în urma unei activi fel, un număr de 180 de elevi t sibilităţilor. şi alegeri a stabilit ca sarcină
consfătuire, timp de o lună, a- ducţiei în construcţii“ etc. tăţi organizate s-au îndreptat L au efectuat în două zile, 400 ore tl Pentru a putea dezvolta şi pentru noul organ ales de a
ceste panouri au circulat prin sau nu lucrurile, va şti înco mai mult sectorul zootehnic, — Anul trecut noi am însă- lua, împreună cu consiliul de
pînă la 1 decembrie a.c., să poa (_ de muncă patriotică la G.A.C. gospodăria construieşte al doi mînţat cu grîu 175 ha. — a conducere măsuri pentru a asi
Ântrenafi de depuf&f! tă fi date în folosinţă patru tro să acţioneze mai mult, să L din satul Rîu-Bărbat, unde au lea grajd cu o capacitate de 80 spus tov. Schnell Mihail. Dar, gura o producţie sporită de ce
săli de clasă. ajute mai mult, va putea popu c cules 2.500 kg. porumb. capete vite mari care va fi gata datorită faptului că însămînţă- reale în anul viitor şi pentru
In satul Beriu, din raionul O- pînă la 15 noiembrie. S-au cons rile s-au făcut manual pe o su creşterea şeptelului, considerind
răştie, se simţea nevoia cons Infr-o singură si lariza la timp cele mai bune re ^ Cei mai activi au fost elevii truit două gropi de siloz beto prafaţă de 75 ha. şi tîrziu, am acest sector ca sursă principală
truirii unei şcoli moderne, încă zultate. [ Viorel Armie, Ioan Oneasă, E- ¦] nate şi s-au însilozat 60 tone obţinut o producţie medie de de venituri^ pentru gospodăria
pătoare, unde copiii din locali Răspunzînd chemării Comite furaje. 600 kg. grîu, faţă’ de 1.260 kg. colectivă şi pentru colectivişti.
tate să poată învăţa în condiţii tului executiv al Sfatului popu Ţinînd cont de acestea, desi ţ, mii Danciu, Ioan Iscru, Elvira 1 grîu la hectar obţinută pe cele In acest scop organizaţia de
optime. Datorită sprijinului a- lar orăşenesc Brad ou privire gur că, prin activitatea sa, clu 100 ha. însămînţate mecanic şi bază, va analiza periodic acti
cordiat de către stat prin aloca la efectuarea de munci patrio bul va fi de un real sprijin în ^ Goandrăş şi alţii. ^ la timp. Făcînd un mic calcul vitatea membrilor de partid din
rea unui anumit fond de Pani, tice, cetăţenii de pe străzile treprinderii în lupta pentru rea constatăm că noi am pierdut consiliul de conducere, a briga
ca şi cu banii din contribuţia Florilor şi Măgura, din cătunele lizarea economiilor, în lupta ţr MÎRCEA DAJU 3t din această cauză 45.000 kg.
voluntară, la Beriu, s-a început Poeniţa, Părăieni şi Goşa şi din pentru mărirea productivităţii dierilor şi şefilor de echipe pri
nu de mult construcţia unei clă alte părţi, au efectuat sute de [ p io n e rii şi elevii şcolii de 4 ţ grîu. La treieriş făcînd stogurile vind îndeplinirea planului de
diri cu etaj pentru şcoala de 7 ore muncă voluntară. Numai în muncii şi reducerea preţului de ^ 8 ani din satul Ribiţa, raio- 3 pe arie cu snopi uzi şi treierînd producţie al gospodăriei colec
ani. ziua de 30 octombrie a.c., 110 [ nul Brad, au prestat zilele tre- 3 griul umed, însemnate cantităţi tive şi va stabili măsuri con
cetăţeni au plantat 14.700 pu- cost. t cute peste 170 ore de muncă de grîu s-au dus în paie. Ase crete pentru îmbunătăţirea mun
Pentru a fi dată cit mai re- ieţi de s'aleîm la punctul silvic V. CHIS [ patriotică, Ia gospodăria agrico- ţj menea lipsuri sînt şi în sectorul cii în sectoarele de activitate
pe:de în folosinţă, majoritatea Măgura. t lă colectivă din localitate. Sub ] zootehnic. Nu a existat suficien în care se constată rămîneri în
cetăţenilor din sat şi în special ^ conducerea învăţătorilor, ei au 3 tă preocupare pentru schimba urmă. Organizaţia de bază, toţi
Nieoiae Popovici, Ioan Filipes- S-au evidenţiat în mod deose ţţ sortat 6 tone de cartofi ce tre- ^ rea vacilor slab productive cu comuniştii şi-au manifestat ho-
cu, Ioan Tomuţa, Gheorghe bit cetăţenii Anghel Bulz, Nico- animale de rasă, ba uneori s-au tărlrea de a munci mai bine, de
D&nşureanu, Ioan Noja şi alţii, lae Deheleanu, Lazăr Stanciu, t buiau predaţi Ia U.R.G.C. Brad ) cumpărat chiar vaci care dau o a desfăşura o muncă politică
antrenaţi de deputata Iustina Constantin Drăguţ, Ioan Gavri- producţie mică de lapte. El a şi organizatorică tot mai susţi-
Popovici au prestat sute de ore lă si alţii. [ţ în contul contractului, propus ca noul birou al orga nută^ în scopul consolidării eco-
de muncă voluntară. In prezent nizaţiei de bază să conţi oleze,
se lucrează intens la tencuirea RUSAN OPREAN t S-au evidenţiat pionierii Ian- să îndrume activitatea consiliu HOHjico-organizatorice a gospo
sălilor de la parter, astfel ca lui de conducere pentru a dăriei colective şi a creşterii ni
corespondent ^ cu Alună, Doina Gorcea, Emil 3 Gospodăria a vîndut pe bază schimba în timpul cel mai scurt velului de frai al colectiviştilor.
de contract 29.003 kg. grîu şi
C Stanciu, Viorica Indrieş, care 3 N. BADIU
f sî.nt. .f.r.u..n..t..a.ş..i....ş.i....l.a....învăţătură 3 20.170 kg. cartofi. Se vor rea
cerinţele lui
ŞTEFANIA BOCĂIEŢ ţj
corespondentă i liza însemnate venituri băneşti
din predarea porumbului con
>~tt—/ i fu-Jt_!\ I<—T¦r\ !<—t<—/\—/v T tractat, a sfeclei de zahăr, a
tutunului şi a strugurilor.
— Organizaţia noastră de
bază — au spus mai mulţi vor
bitori — trebuie să pună în
centrul activităţii ei, aşa cum
se arată în raportul tovarăşului
Gh. Gheorghiu-Dej la Congre
sul al IIŢ-lea al partidului, spri-.
•----------- ES5------------ —
Duminica
tineretului
Recent a avut loc la casa raională Pentru şî
de cultură din Haţeg, o reuşită dumi
nică a tineretului, la care au participat
fjesciiiderea oniversilafllor 55 de tineri şi tinere din oraş. Acţiu Prin cîteva magazine alimentare
nea a fost organizată de organizaţiile
m uncitoreşti în Valea de bază U.T.M. din cadrul U.R.G.G. din Hunedoara
şi P.T.T.R.
Duminică a avut loc deschiderea ghiu-Dej la cea de-a XV-a sesiune rAtigela Damitreasă 'din clasa a iX-a A şi colega ei Stela irevîzîonare bună, Gh. Burlacu, în nenumărate rin-
festivă a universităţii muncitoreşti din a O.N.U.“, a fost expusă de tov Gh. Mocioi, îşi petrec multe din orele libere în biblioteca şcolii Gu această ocazie, tov. Sidonia Ru- duri se simte lipsa unor pro
Petroşani. La deschidere au participat Cosma, preşedintele Sfatului popular lor. Tot aici pot fi întîlniţi şi elevii Gheorghe Munteanu şi san, secretara organizaţiei de bază deservire conşîiincioasă duse solicitate de cumpărători.
activişti de partid şi ai sindicatelor, orăşenesc Petroşani. Mihai Cerbiceanu din clasa X I-a — umanistică, cei mai activi U.T.M. de la P.T.T.R., a vorbit tineri De obicei lipsesc slănina, făina
precum şi cursanţii înscrişi la această din cei peste 630 de cititori ai bibliotecii Şcolii medii din Si- lor despre greva generală din anul In Hunedoara „ sînt zeci de albă, făina de mălai şi altele
formă de învăţămînt, muncitori de la Numărul universităţilor muncitoreşti 1920 şi despre succesele obţinute în magazine alimentare prin care care, la depozit se găsesc din
Uzina de reparat utilaj minier din Pe din Valea Jiului, ce vor funcţiona în meria. anii regimului democrat-popular. se pune la dispoziţia oamenilor abundenţă. De aceea este nece
troşani şi alte întreprinderi importante acest an, se ridică acum la patru, ele muncii toate cele necesare. sar ca gestionarul să dea do
din oraş. fiind deschise în oraşele Lupeni, Vul După aceasta a urmat o reuniune Fiind bine aprovizionate, ele se vadă de mai mult simţ gospo
can, Petrila şi Petroşani. tovărăşească. bucură de o mare afluenţă de dăresc, să insiste mai mult a-
Prima lecţie intitulată „Situaţia in cumpărători. La magazinul ali supra aprovizionării magazinu
ternaţională în lumina propunerilor ŞERBAN FRANCISC ARISTICĂ SPĂTARII mentar nr. 3, de pildă, unde este lui cu mărfurile solicitate.
prezentate de tovarăşul Gh. Gheor- responsabil fov. Petru Ungurea-
corespondent corespondent nu, încă de la intrare îţi dai Lipsa de preocupare faţă de
seama că aici îşi desfăşoară ac aprovizionare manifestă’ şi
fi Qlieo-lat D( ămian. 3-a eeleeii&ă tivitatea un colectiv harnic. tovarăşul Vasile Enescu, respon
Toate mărfurile sînt aşezate in sabilul magazinului alimentar
9 Dar Paraschiva, nevastă-sa, raliuri curate şi fiecare articol nr. 2. In plus, lucrătorii aces
ce va spune 7 Şi fiică-sa, A- poartă eticheta cu preţul res tui magazin sînt certaţi cu i-
< Batoza Intovărăşiţllor din au fost şi Matei Kepp şi Mar pe llie Cristea, Vasile Micu, niţa ? Oare n-o să-l învinu- tîrziu. S-a convins însfirşit şi pectiv. Vînzătorii, îmbrăcaţi în giena, nu se îngrijesc de aşe
ţ satul Pâuca, „odihnea" de cî- tin Hunter şi mulţi alţii... Aţi Floarea Topîrceanu, Ion To- iască că o lasă în pragul mă Paraschiva. halate curate, deservesc conşti zarea mărfurilor în locuri co
( teva minute. Un om trecut dus careva dintre voi atîtea pîrceanu şi pe llie Micu. Con ritişului fără pămînt ? Fecio- incios şi cu promptitudine pe respunzătoare. De pildă, pîinea
/ de prima tinereţe, înalt şi spă- produse acasă? comitent, au înaintat cereri ru-său, Ion, îl tot bîzîie să in Dămian cu ochii seînteind, cumpărători. Spiritul gospodă este aruncată la voia întîmplă-
ţ tos, sta la sfat cu cîţiva să- Niculae Dateu, preşedintele în tre în colectivă. a urcat apoi dealul înspre sfa resc de care dă dovadă respon rii, ceea ce face să fie refuzată
_ Nici pom eneală! excla tovărăşirii, llie Hususan, se tul popular. sabilul acestui magazin se re de cumpărători. Magazinul ali
/ tsni. mă bătrînul Nieoiae Lupean, cretarul organizaţiei de bază Stăpinit de aceste gînduri, simte atit în aprovizionarea ma mentar nr. 1 (responsabil tov.
^ — Iacă terminăm spre sea- şi, după ce tăcu o clipă, adău din întovărăşire, şi alţi vreo intră în casă. Aniţa îl întîm- — Tot aici, tovarăşi ? a în gazinului cu sortimente de m ăr Emanoil Klein), este bine apro
\ vă, zise el. Eu îs mulţumit. gă. Şti ce, mă llie ? M-am ho- 40 de ţărani muncitori. Averea nină nerăbdătoare: trebat el pe agitatorii ce se furi solicitate, cit şi în păstra vizionat, dar aici ordinea şi cu
t â r ît: mă-nscriu şi eu în co lor se ridica la 143 ha. In pri pregăteau de plecare. rea lor în condiţii optime. Fap răţenia lasă mult de dorit. Lă
Am mai bine de' 14 măji (1AG0 lectivă. ma duminică după ce cererile — Tată, aşa i că ne-nscriem tul că unitatea îşi îndeplineşte zile de ambalaj sînt aruncate
s-au strîns, colectiviştii s-au şl noi în colectivă ? Vezi că — Voiam tocmai să plecăm, lună de lună planul la desfa de-a valma, sacii cu marfa zac
) leg.). _ Şt eu, zise Martin Hen- adunat şi i-au primit cu bra gurile rele zic că ne-am în i-au răspuns ei. cerea mărfurilor, dovedeşte cu cînd într-un colţ al magazinu
X _ TU-i avea, Dămiene, îi ţele deschise în colectivă. hăitat cu alde Pica, iar băieţii prisosinţă strădania întregului lui, cînd în altul. Tot aici se
ning. în sat mă ocolesc... — Iacă, înainte de plecare colectiv. constată deficienţe şi în ce pri
\ răspunse un altul. Avem şi — Cu voi, cred că nu mai e A fost şi Nieoiae Dămian la luaţi şi cererea mea şi hai- veşte deservirea consumatorilor.
j noi, da colectivii' are cu a- această adunare. N-a spus in — Unde-i Părăschia ? — ii ăe-ţi să vă cinstesc. Am o râ- Pentru meritele arătate mai De pildă, la raionul de meze
\ proape 5 măji la fiecare hec- cazul să vorbesc, zise agitato să nici o vorbă. reteză el scurt vorba. chie bună... sus, magazinul alimentar nr. 3 luri şî^ produse de panificaţie,
rul întoreînău-se spre rudele din Hunedoara deţine incă din deservirea cumpărătorilor se
i tar. mai mult ca noi... lui. Socru-său. ioan Văcaru, Un ©m bun d e csr.ste — Prin vecini... Z i d e neuitat anul 1958 drapelul de magazin face anevoios, cetăţenii fiind o-
\ Nieoiae Dămian plecă spre cei doi cumnaţi Ion şi llie Vă — Bine, atunci adă tu hîrtie fruntaş pe unitate. bligaţi să aştepte mult pentru
^ batoză, săgetinău-l pe agitato- caru şi Vaier Natea, unchiu- A doua zi, la urechile lui Ni- şi peniţă. Acu! Seara de 15 octombrie a.c., a fi serviţi.
{ iul llie Natea cu o privire de său, scoaseră pe rină cîte o colae Dămian a ajuns vestea n-o va uita niciodată Nieoiae E şi firesc să se întîmple aşa.
{ gheaţă, vrîrid parcă să-i re- lilrtie împăturată cu grijă. că llie David, secretarul înto După ce scrise cererea, Dă Dămian. In sala şcolii, ticsită Colectivul de muncă organizea Faţă de lipsurile semnalate
\ p reşeze: Jar începi ?" Into- vărăşirii, Constantin Gherman, mian semnă, mare şi citeţ. de lume, printre cele 166 de ză adesea discuţii cu privire la este necesar ca secţia comer
ş vărăşiţii din jurul lui llie Na- __ Du-ne tu cererile, llie, Vasile Boabeş şi alţii au făcut Semnă şi Ion şi Aniţa. Lipsea cereri, colectiviştii au confir- buna deservire, comportarea fa cială a sfatului popular orăşe
< tea nici nu observară pleca- cereri să intre în colectivă. încă o semnătură. Intr-un tîr mat-o şi pe-a lui. ţă de cumpărători, corectitudi nesc cit şi organele sanepidului
l rea lui Dămian. Ascultau cu spuseră ei intr-un glas. După alte cîteva sile, Dămian ziu, sosi şi Paraschiva, nevas nea în serviciu etc. să efectueze controale cu mai
< mult interes cuvintele agita- _ Da’ Dămian unde-i ? în a mai auzit că toţi sătenii din tă-sa. După Dămian s-au înscris multă competenţă, să pună un
circumscripţia deputatului Ni- şi vecinii pe care i-a convins Acelaşi lucru se poate spune accent mai mare pe curăţenie
s torului. trebă unul dintre ei. colae Natea — 22 la număr — — Semnează aci — îi spuse el. Mai bine zis, toţi cei de lin şi despre colectivul magazinului
) — Eu făcui cerere, zicea el. _ A plecat deunăzi — zise au înaintat şi ei cereri... Dămian. gă Gugoaia Veche : Ion Gligor, nr. 20 de mezeluri şi brînzeturi, şi condiţiile în care sînt păs
i Acolo-i de noi, în colectivă. Nieoiae Vezan, ioan Olteanu, care de asemenea este întreţinut
' Anul trecut colectiviştii au agitatorul. Are el ideile lui... In drum spre casă, îi ve — Ferească sfîntul — se Sofia Teuşan şi încă vreo doi. în condiţiuni igienice, bine apro trate produsele alimentare. Bi
îi sub influenţa lui Ion Na neau în minte vorbele deputa împotrivi femeia. Cu ei, cu noi înscrişi gospodă vizionat, iar vînzătorii au o
primit cîte 5,340 leg. grîu, 9 tea al lui Pica Ăla nu prea tei Ana Joarză şi ale agitato ria colectivă „Horia, Cloşca şi comportare cuviincioasă faţă de neînţeles că o mare parte din
kg. de porumb, 3 kg. cartofi, vede cu ochi buni colectiva. rului ioan Barbu, care fusese Nieoiae Dămian îi explică Crişan" din Păuca, numără a- cetăţeni.
aproape 20 kg. furaje, brînză. Dămian însă, nu apleacă ră pe la el seri de-a rindii’. limpede că nu vrea să fie de cum 344 de familii, aproape lipsurile semnalate pot fi înlă
ovăz, bani şi multe altele, pen urechea la vorbele rele. Sini visul satului, că şi alţi ţărani tot satul. Pe ogoarele colec Lipsuri ea flrebisie
tru o si-muncă. Uitaţi-vă aici sigur că el se va înscrie... — Măi Dămiene, n-asculta mijlocaşi care au mai mult tivei, întinse pe m,ai bine de turate de gestionarii magazine
__ continuă el deschizînd un glasul răuvoitorilor ¦ Tu eşti pămînt ca el, printre care Pe 1.075 ha., Nieoiae Dămian îşi combătute
carneţel. Pentru zilele-muncă CiTeva sile mai tîrziu ţăran cinstit şi vrednic. Locul tru Tăuşan cu 7 ha., Vasile va aduce, alături de ceilalţi lor în cauză, şi de colectivele
tău este lingă noi, in colec David cu 6.S9 lia.. Vasile Hu colectivişti, contribuţia sa pen La magazinul alimentar nr. 4,
pe care le-a efectuat anul tre De la această întîmplare au tivă. susan cu 5.33 ha. şi alţii, au tru făurireă unei vieţi tot mai al cărui responsabil este tov. de muncă ale acestora.
cut în gospodărie. Martin trecut doar cîteva zile. Echipe făcut cereri. fericite, plină ăe belşug.
Neister a dus acasă 2.611 kg. de agitatori reuşeau să con S. ORBONAS
grîu. 4.401 kg. porumb şi 1.467 vingă tot mai mulţi ţărani Discuţia a durat pînă seara E. BERGHIAN
kg. cartofi. Nu mai vorbesc de muncitor: să intre în familia
bani şi de alte produse. Ca el mare a colectiviştilor. Agita
torul Nieoiae David a convins
av'
