Page 35 - 1960-11

Nr. 1828
Ea
succeselor
In vederea realizării sarcini­
lor de plan din acest an, în a-
atenţia întregului colectiv al
I.M. Săcărîmb-Cei'tej a stat in­
troducerea pe scară cit miai lar­
gă în procesul de producţie a
tehnicii noi. Astfel, la începutul
acestui an a fost întocmit un
plan tehnic în care au fost cu­
prinse mai multe obiective.
Prin activitatea de zi cu zi
desfăşurată de întregul colectiv,
prevederile planului respectiv
au început să prindă viaţă.
Printre măsurile tehnice apli­
cate în procesul de producţie de
către colectivul IM. Săcărîmb-
Certej se numără : „Matriţă
pentru executa
rea cuielor topo-
grafice printr-o P r o g r e s u l f e h n Î C “*“
singură opera- , (,
ţie“, „Pompă cu
(3 OrOtnea ZhS!
aer comprimat sr-CTSgiSi
pentru curăţirea deeantoarelor“
etc. Totodată, s-a făcut studiul
şl urmează să fie aplicată metoda
îmbunătăţirii fluxului tehnolo­
gic la instalaţia de flotaţie, în
vederea măririi extracţiei de
metal, fie prin flotarea sepa­
rată a tulburării rezultată de
la spălător, fie prin eliminarea
suspensiei din această tulbu­
rare.
Odată cu traducerea în viaţă
a măsurilor cuprinse în planul
tehnic, inovatorii întreprinde­
rii au! aplicat în această peri­
oadă o serie de inovaţii care au
dus Ia sporirea producţiei de
minereu şi la obţinerea de eco­
nomii la preţul de cost. Pînă în
prezent au fost aplicate în pro­
ducţie mai multe inovaţii. Prin­
tre acestea amintim f „Modifi­
carea discului mijlociu de am-
breaj la locomotivele LMK-2“.
Prin această inovaţie, S-a mă-
K Trenurile L E, C.-uiuia
In ultimul timp, pe stră­
zile oraşelor Deva şi Alba
lulia au început să circule a-
deuărate trenuri de... contai­
nere. Este o „inovaţie“ a to­
varăşilor lenăşel Gheorghe
din Alba lulia şi Bărbierii Ion
din Deva, ambii şefi de sta­
ţii i.E.C. Noua lor metodă
constă în simpla „cuplare“ a
containerelor cu camionul, ca­
re. în mod normal, ar trebui
să le transporte. Aceste „tre­
nuri.“ originale ale I.E.C.-u-
lui străbat străzile oraşelor,
De ce atîta nepăsare?
încă de la începutul lunii
septembrie, şantierul I.C.M.
nr. 9 Zlatna a detaşat in Al­
ba lulia 12 muncitori pentru
a asigura încărcarea balastu­
lui in vagoane. întreprinde­
rea, insă n-a luat nici un fel
de măsuri pentru cazarea a-
cestor muncitori. Cu toate că
şeful şantierului, ing. Bădău,
S-au scurs cîteva zile şl din
cea de-a 11-a lună a anului!
Oamenii muncii au primit deja
cifrele de plan pentru anul viitor
şi odată cu aceasta au fost lua­
te primele angajamente. Cum
sarcinile pentru anul 1901 sînt
sporite, colectivele de muncă din
întreprinderi răsfoiesc cu grijă
jurnalele activităţii lor, fac bi­
lanţuri pline de învăţăminte. Se
analizează cu minuţiozitate fie­
care indice de oîan, se stabilesc
compartimentele unde s-a mun­
cit bine sau cele în care reali­
zările nu oglindesc posibilităţile
existente.
Unde e preocupare,
1 sin i soi sucsese
Lucruri interesante dezvăluie
şi bilanţul activităţii Întreprin­
derii „Marmura“ din Simeria.
Astfel, atît planul producţiei
globale, cît şi productivitatea va­ atinsă şi îr> unele cazuri chiar
lorică planificată pe cele 10 luni depăşită, capacitatea teoretică
ale anului, au fost realizate. De
asemenea, îmbucurător este fap­
tul că vrednicii cioplitori din a- Realizări de seamă au fost ob­
toiierul de ia Deva, au depuse-
forturi sporite pentru a realiza
în termen util o comandă mare
cerută de Hidrocentrala de Ia
Ricaz.
Aceste succese se datorează
îndeosebi unor măsuri tehnico-
organîzatorice de mare eficien­
ţă luate de către conducerea
tehnică a întreprinderii sub în­
drumarea organizaţiei de partid.
Printre acestea amintim concen­
trarea lucrărilor în mai puţine
puncte de lucru- Astfel, la ca-
¦ rîera Banpotoc, lucrările s-au
concentrat în jurul punctelor 8
INI
rit durata de funcţionare a’ an­
grenajului de la o lună la circa
un an, aducînd şi o economie
antecalculată de peste 7.500 lei
anual.
Conducerea întreprinderii a
introdus totodată în procesul
de producţie şi unele agregate
noi. Amintim în acest sens pu­
nerea în funcţiune a unui nu­
măr însemnat de motocompre-
soare, în vederea măririi debi­
tului de aer comprimat pentru
perforatoare, mecanizarea trans­
portului pe galeriile secundare
Ia sectorul I.
Toate aceste măsuri au dus la
depăşirea planului de produc­
ţie global pe pe­ astfel organizat încât piesele ce
rioada 1 ianua-
rîe — 1 noiem'
.. . brie a.e., la îm-
bunătăţirea ea-
lităţii minereu-
lui cu 4 la sută faţă de planificat
şi la realizarea unei economii
pe primele trei trimestre în
valoare de aproape 90.000 lei.
Cu toate succesele obţinute nu
putem trece cu vederea faptul
că planul tehnic n-a fost în în­
tregime îndeplinit.
De exemplu, confecţionarea
frînei mecanice aplicabilă la
convoiul de vagonete ce coboa­
ră de la mină la flotaţie şi me­
canizarea descărcării vagonete-
Ior la antezdrobitor nu au fost
realizate.
Colectivul de ingineri, mai­
ştri şi tehnicieni de la I.M. Să-
cărîmb-Certej, a hotărit, în ur­
ina studierii documentelor re­
centei plenare a C.C. al P.M.R.,
ca în anul viitor să introducă
pe scară-tot mai largă tehnica
nouă în procesul de producţie,
să aplice noi metode de lucru.
I. DUMITRU
indiferent dacă sînt sau nu
asfaltate, sub supravegherea
„atentă“ a magazionerilor, ca
nu cumva să piardă vreunul
din containere pe drum. Aşa
procedează magazionerii din
Alba lulia, iar Petrescu Tu-
dose şi Timiraş Nicolae din
Deva, nu se lasă nici ei mai
prejos.
Tovarăşii de la I.E.C. nu
se gindesc că în acest fel con­
tainerele se distrug, că măr­
furile pe care le transportă
suferă avarii ?
a fost în repetate rinduri se­
sizat de acest lucru, pînă in
prezent el n-a luat nici un
fel de măsuri. Organizaţia de
partid din cadrul şantierului
trebuie să tragă la răspun- ţ
dere pe vinovaţi şi să ia mă- i,
suri imediate pentru ca celor )
12 încărcători să li. se asigu­
re condiţiile de cazare.
S. P.
TO ŢI INDICII D E P LA N
TREBUIE ÎNDEPLINIŢI!
şi 6, precum şi la Omeag, unde
utilul nu se află la adineims mai
mare de 2—2,5 m. şi deci des-
coperta se realizează economi­
cos.
De asemenea, în acest an s-a
acordat o mai mare atenţie fo­
losirii la capacitate maximă a
gaterelor. Pentru aceasta, în a-
fară de faptuî că secţia de pre­
lucrare a fost aprovizionată rit­
mic cu materie primă, gaterele
au fost încărcate cu blocuri de
dimensiuni cît mai apropiate de
cele cerule. In acest fel a fost
de prelucrare a gaterelor.
ţinute şl în ceea ce priveşte lu­
crările de investiţii executate în
regie proprie. >
P reţVul de c o st eI ste încă
rid ic a i
Pentru anul în curs, între­
prinderea „Marmura" din Sime­
ria, a fost paniîicată cu o
oarecare pierdere. Colectivul
de muncă de aici însă, studiind
rezervele de reducere a preţului
de cost, a ajuns la concluzia că
vor putea să realizeze chiar şi
beneficii. Un angajament fru­
mos, fără îndoială, care dacă ar
fi fost dus la îndeplinire, ar fi
Metode avansate de muncă-
durata redusă de execuţie
Documentele celui de-al III-
lea Congres al partidului ^u sub­
liniat marea însemnătate a pro­
movării progresului tehnio, ca o
condiţie principală pentru înde­
plinirea cu succes a planului e-
oonomic de 6 ani. In această
direcţie, fabrica noastră are în­
că multe posibilităţi, care folo­
site, vor duce la obţinerea unor
realizări deosebite.
Eu sînt strungar de mulţi ani
şi pot spune că am acumulat
o oarecare experienţă în mese­
ria pe care o profesez. De fapt,
tocmai acest lucru mă ajută ca
lună de lună să-mi depăşesc
planul de producţie cu 30-40 la
sută. Care sînt metodele mele
de muncă ?
Am constatat că lucrul trebuie
necesită o prelucrare prin strun.-
jire să fie aranjate pe operaţii,
pentru că în acest fel, maşina
echipată cu cuţitele de tăiere să
nu mai fie dereglată de la o-
peraţia respectivă. Prim aceasta,
se elimină timpii morţi oare s-ar
crea prin folosirea în plus a
aparatelor de măsură şi deci se
produce mai mult şi de bună ca­
litate.
In ce priveşte cuţitele, pentru
a reduce numărul de operaţii,
folosesc cuţite de fazon. Astfel,
un singur cuţit, dintr-o singură
operaţie, execută o faţă dreap­
tă şi totodată rotunjeşte şi mu­
chiile piesei.
De asemenea', pentru filetarea
fontei în interior cu filet conic,
întrebuinţez un burghiu de fi­
letat conic- In acest, fel, în a-
fară de faptul că filetul nu se
rupe. burghiul îşi menţine un­
ghiul de tăiere.
Lucrînd în acest fel eu am re­
dus timpul de prelucrare la do­
ze pentru curent de la 51 la
34 minute.
O altă metodă folosită în
strunjire constă în prelucrarea
unei piese cu două cuţite deo­
dată. Pe lîngă reducerea timpu­
lui de execuţie, piesa este şi
mai bună din punct de vedere
calitativ, deoarece se realizează
un paralelism perfect între cele
două feţe. Am folosit această
----- ©-----
însemnate
depăşiri de plan
Membrii cooperativei meşteşu­
găreşti „Retezatul“ din Haţeg,
au înregistrat însemnate depă­
şiri de plan pe luna octombrie
a anului curent. Astfel, ei au
depăşit planul la ramura indus­
trială cu 23,75 la sută şi la ra­
mura neindustrială cu 36,64 la
sută.
Au avut depăşiri mal însem­
nate secţiile: tîmplărie (93,421a
sută), cojocărie (62,21 la sută),,
curelărie (51,46 la sută), tini-
chigerie (48,27 la sută) şi ciz­
mărie (20,29 la sută).
S-au evidenţiat Francisc Sch-
enk, Gh. Mărgineanu, Cornel
Nieconi, Iosif Zukermann, Ilie
Cojocari!, Dumitru Grozav, Iosif
Maier, Carol Kreiter şi Eva
Rista.
NICU SBUCHEA
corespondent partid mi s-a spus că o să mă
încununat cu succes activitatea
acestei întreprinderi.
Pe parcurs însă lucrurile s-au
schimbat. O seamă - de motive
obiective, cît şi altele de natură
subiectivă, au condus la neirea-
(izarea sarcinii de reducere a
preţului de cost- Astfel, după
trei trimestre, întreprinderea a
înregistrat o pierdere de
peste 3,5 ori mai mare decît cea
planificată.
Cum s-a ajuns aici ?
După cum era prevăzut îri
pian, la data de 1 aprilie, tre­
buia să se comaseze întreprin­
derea „Banpotoc" cu întreprin­
derea „Ruşchiţa". De asemenea,
în cursul acestui an trebuia să
intre în producţie, parţial, noua
hală de prelucrare a pietrei de
la Simeria. Nici una, nici cea­
laltă însă nu s-au făcut conform
pianului. De fapt, hala n-a intrat
nici pînă acum în 4 folosinţă.
Prin urmare, activitatea econo­
mică a actualei întreprinderi
„Marmura" a fost perturbată şi
neajunsurile amintite s-au răs-
frînt îndeosebi asupra preţului
de cost.
Acest lucru nu poate justifica
însă depăşirea atît de considera­
bilă, înregistrată Ia preţul de cost
de-a lungul a trei trimestre. De­
păşirea mai trebuie explicată
printr-o seamă de lipsuri, care
DRUMUL SOCIALISMULUI
metodă la scaunul supapelor de
la robineţii de înaltă presiune.
In scopul executării corpu­
lui robineţilor de înaltă presi­
une, am confecţionat o freză
care se introduce în operaţia de
aşchiere cu ajutorul păpuşei
mobile. In felul atesta execut
mai uşor unele operaţii de strun-
jire interioară cu degajări, care
cu cuţitul obişnuit s-ar face
foarte greu. De asemenea, în co­
laborare cu alţi tovarăşi strun­
gari am confecţionat un dispo­
zitiv de prindere a corpului ro­
bineţilor de oţel, operaţie care
se făcea înainte cu ajutorul unui
platou. In urma aplicării aces­
tui dispozitiv se prelucrează 3-5
corpuri pe oră faţă de un sin­
gur corp cît se prelucra prin ve­
chiul sistem.
SABIN GÎR.fOB
strungar la Fabrica chimică
din Orăşlie
DISCUŢIE. oe
In pauza mare elevii-muncitori
de la Şcoala medie serală din Pe­
troşani discută cu însufleţire pe
coridoare.
Cîţiva tineri din clasa a VII l-a
au înconjurat pe un cursant din
clasa a X-a A. Intre ei s-a iscat
un schimb pasionant de cuvinte. E
pusă în discuţie o problemă inte­
resantă pentru fiecare: „De ce
învăţ...“
— Eu aş vrea să urmez o fa­
cultate de literatură... îmi place să
scriu, îmi încerc posibilităţile şi
în poezie şi în proză... Mi s-au şi
publicat cîleva încercări —spune
tînărul Călin Ma­
rin, lăcătuş la
U.R.U.M.P., mem­
bru al cercului li­
terar „Minerul“ din
localitate.
— Dar cu me­
seria ce-ai să faci?
— îl întrebă cine­
va.
— He-he I Doar
n-o s-o las...
Bineînţeles că uzina n-am s-o pă­
răsesc. Facultatea am s-o urinez la
secţia fără frecvenţă... Mi-ar veni
greu să mă despart de tovarăşii
alături de care am muncit atîjia
ani, de Ia care atn deprins tainele
meseriei, de la care am învăţat ce
înseamnă să fii un muncitor ade­
vărat...
— Eu n-am de gînd deocamdată
decît să urmez o şcoală tehnică de
maiştri. Vreau să ajung să cunosc
bine meseria — îl întrerupse lăcă­
tuşul constructor Marti nescu Du­
mitru de la U.R.U.M.P. Apoi... o
să mă gîndesc şl la o facultate...
— Da... căzu pe gînduri utemis-
tu! Popescu foan, miner din Pe-
trila. E un vis frumos şi acesta.
Totuşi, eu aş vrea să urmez mai
repede o facultate; tot în branşa
mineritului. La organizaţia de
ajute chiar întreprinderea să urmez
cursurile Institutului de mine din
"v' /' ••>/"v'v
aparţin în exclusivitate între­
prinderii.
Dintre acestea atrage atenţia
înainte de toate neurmărirea cu
spirit gospodăresc a consumului
de materiale. De fapt, la aceas­
tă întreprindere consumurile spe­
cifice sînt privite ca şi cînd n-ar
constitui un indice de pfan, fără
a se avea în vedere că ele in­
fluenţează foarte mult asupra
preţului de cost. Ne întemeiem
această afirmaţie pe faptul că
în luna octombrie „se puneau la
punct" consumurile specifice pe
lunile iulie şi august, pe faptul
că fişele limită s-au introdus —
după cum spunea tovarăşul in;
giner şef —¦ abia în luna sep­
tembrie. E de prisos deci să mai
spunem că economisirea de ma­
teriale n-a constituit o preocu­
pare, că n-a fost ales drept o-
biectiv al întrecerii socialiste.
De altfel, unele consumuri
specifice nici nu pot fi urma:
rite în actualul sistem de lucru.
Aşa, de pildă, consumul de e-
nergie electrică. Mecanicul şef
al întreprinderii motivează acest
lucru prin lipsa contoarelor.
Este un motiv care nu rezistă
unui studiu mai atent al pro­
blemei. F. de neînchipuit ca o
întreprindere de talia „Marmu­
rei", cu o vechime de mai rriuiţi
ani, să nu-şi fi putut procura un
Petroşani... Acesfa-i unul dintre
motivele care m-au determinat să
învăţ... Şi-apoi, vă mărturisesc că
mai e şi altul. Îmi dau seama că
am cam rămas în urma soţiei mele.
Ea a terminat şcoala medie serală
încă de anul irecut. Pe cînd eu,
vedeţi, sînt abia înfr-a zecea...
— Adevărat, e o problemă şi
asta — se grăbi să adauge tînărul
Leca Gheorghe, strungar la uzina
electrică din Petroşani. Ştiţi, de
problema aceasta m-am izbit şi eu
uneori... Şi soţia mea e absolventă
a şcolii medii. Uneori discutăm pro­
bleme de ştiinţă sau artă pe care
ea ie cunoaşte bine,
dar pe care eu
în schimb simt că
nu Ie stăpînesc
îndeajuns... Oricum,
nu-mi este ia
îndemînă să arăt
acest lucru, de
aceea trebuie să
studiez mult pen­
tru a nu da im­
presia că-s rămas
în urmă... Şi nu e doar aceasta.
Eu am şi o fetiţă. Pe Livia. Are
doar doi ani şi ceva acum. O să
crească însă. O să meargă Ia şcoa­
lă şi, parcă văd, o să vină s-o a-
jut să rezolve unele probleme mal
încîlcite. Cum i-aş răspunde atunci,
dacă nu aş avea o pregătire me­
die ? Poate n-aş ştii, şi atunci
mi-aş pierde din prestigiu în faţa
ei, ceea ce ar dăuna educaţiei sale.
— Asta cam aşa-i 1 oftă un altul
de alături, cu cîteva fire cărunte
Ia tîmple. Alic mi s-a întîmplat
ceva asemănător.
...Discuţia elevi lor-muncitori se
întrerupse brusc. Clopoţelul îi anun­
ţa că pauza s-a terminat. Fiecare
se îndrepta acum grăbit spre clasă.
Locul gîndurilor de mai înainte îl
luaseră altele, legate acum de lec­
ţiile ce-i aşteptau, de intenţiile pro­
fesorilor de-ai asculta sau ba.
I. STRÂUT
contoar, dacă s-ar îi interesat
cineva de acest lucru.
Depăşirea preţului de cost îşi
mai are explicaţia şi în amor­
tismentele mari pe care între­
prinderea le-a plătit pentru uti­
lajele nefolosite. Şi aceasta pen­
tru că nu s-au întocmit la tim­
pul potrivit actele de casare.
Dacă Ia aceasta mai adăugăm
faptul că la „Marmura" se fo­
losesc încă utilaje cu un apre­
ciabil grad de uzură fizică,
chestiunea capătă o lumină cît
se poate de c la ră : s-au plătii
sume mari pentru nişte utilaje
învechite, de nefolosit. Unde-i
atunci preocuparea pentru intro­
ducerea tehnicii noi ?
Evident, de aici derivă şi sa­
larizarea unui personal de în­
treţinere peste necesar, un volum
sporit de reparaţii, randamente
scăzute etc.
Deficienţe mari au avut loc şi
în ceea ce priveşte întreţinerea
utilajelor. Faptul că n-a fost în­
tocmit un grafic pentru repara­
ţii curente şi medii a dus desi­
gur la o muncă dezlînată în
această direcţie, la stagnări a!e
procesului de producţie, impro­
vizaţii şi altele.
*
Prin urmare, la întreprinde­
rea „Marmura" din Simeria,
n-au fost îndepliniţi toţi indicii
de plan pe anul în curs şi deci
bilanţul activităţii sale nu poate
fi mulţumitor. Acest lucru tre­
buie să furnizeze preţioase învă­
ţăminte pentru anul viitor, cînd
sarcinile de pian sînt sporite,
iar rentabilizarea întreprinderii
trebuie să fie un fapt împlinit.
Ing. N. ANDRONACHE
LA MARE ÎNĂLŢIME.
138 =
m pmes&MUL
II NOIEMBRIE 1960
PROGRAMUL 1: 6,10 Muzică popu­ beşte Moscova 1 17,15 Cîntece revo«
lară romînenscâ ; 7,15 Melodie şi ritm; luţionare; 19,00 Jurnalul satelor;
8,00 Din presa de astăzi; 9,30 Prie­
tena noastră cartea : Tudor Arghezi:
„Versuri şi proză“ ; 11,03 Concert de
estradă ; 12,00 Limba noastră — Vor­ Zoltan Aladar, interpretează Nonetul
beşte acad. prof. Al. Graur (reluare) ;
13,05 Potpuriuri de muzică uşoară; 14,40
Cântece din ţări prietene; 16,15 Vor-
11 NOIEMBRIE 1960
DEVA: Ultimul viraj; AL­
BA IULIA : Revolta peonilor ;
Melodii de pe N eva; BRAD:
Jucătorul; IHA : Mizerabilii;
HAŢEG: Oameni şi lupi;
SEBEŞ: Bădăranii: HUNEDOA­
RA : Mexicul ciută ; QRĂŞTIE :
Fata cu urciorul; In pragul
vieţii; PETROŞANI: Eşalo­
nul de a u r; Omul care a-
ăuce ploaie ; SIMERIA : Un cîn-
tec străbate lum ea: LONEA:
Cartea ju n glei; TEIUŞ : Melo­
dii de pe N eva; ZLATNA:
Moartea-n ş a ; APOLDUL DE
SU S: Oaia ou 5 picioare.
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul variabil
mai mult noros. Vor mai cădea ploi
locale. Temperatura staţionară va os­
cila ziua între 9 şi 12 grade iar noap­
tea infre 1 şi 6 grade. Dimineaţa cea­
ţă locală. Vînt potrivit cu intensifi­
cări din sectorul vest.
PENTRU URA1ATOARELE
TREI ZILE
Vreme nestabilă cu temperatura în
uşoară scădere.
C ITITO R I
La 1 noiembrie, a început primirea abonamentelor Ia ore--'
ţsa R.P.R. pe anul 1961.
Pentru abonarea dvs-, ndresaţi-vă oficiilor, factorilor şi’
»agenţilor poştali, diîuzoriior de presă din întreprinderi insti-1
Muţii şi de la sate.
oC'4 **% i
VIZITAŢI MAGAZINELE
0.C.L produs® industriale din Deva şi Ougir
unde veţi găsi tot felul de articole 'de
sezon, de toamnă şl iarnă:
® C onfecţii şi încălfăm infe pentru
bărbaji, femei şi copii
® Ţesători de bumbac şi lînă
® A rtico le de galanterie
® Tricotaje
® Cosm etice
H A rtico le de uz casnic
® Aparate de radio
® M otociclete, motorete, biciclete etc.
V'vWVV A.
pag 3
In contul
asiu
Colectivul sectorului turnăto­
rie a uzinei „Victor ia“-Că lan
obţine cu fiecare zi noi succese
în întrecerea socialistă. Cu a-
proape o lună în urmă, turnă­
torii de la sortimentul cazane
încălzire centrală au raportat
îndeplinirea planului de produc­
ţie pe anul curent.
Succesul a fost apoi reeditat
de alte colective din cadru! tur­
nătoriei. Astfel, la data de 4 no­
iembrie, turnătorii de la sorti­
mentul tuburi de scurgere au
reuşit să producă ultimele tu­
buri din planul pe anul curent..
Cu 3 zile înainte echipele care
lucrează la sortimentul piese sa­
nitare au sărbătorit noul an.
De la sectorul furnale, de câ­
teva zile, şi muncitorii care pro­
duc zgură granulată lucrează
in contul anului viitor.
I. CRAŞCA
corespondent
20,20- Noapte bună, copii: „Povestea
racului“ şi „Goana Vulpe şi melcul“—
snoave germ ane; 21,40 „Nonet“ de
ceh ; 22,30 Muzică de estrad ă; 23,35
Muzică instrumentală.
PROGRAMUL II: 14,15 Melodii
populare romîneşti; 15,35 Actualitatea
în ţările socialiste; 16,30 Gîntă Ro-
dica Bujor şi naistul Ion O prea; 17,30
Sfatul medicului: Insuficienţa tiroidi-
ană ; 18,20 Muzică populară din Repu­
blica Arabă U n ită; 19,30 Teatru la
microfon: „Trimis special la Buenos
Aires“ dc Gcrt Ledig; 20,38 Concert
de muzică uşoară ; 21,45 Din reper­
toriul instrumentistului popular Alarin
C hisăr; 22,30 Din poezia Cubei; 23,15
Concert de noapte.
Producători din
raionul Hafeg
va lorifica ţi produsele
a qro-aU m etifare
priit cooperativele
de consuni
din raionul H a feg ,
sare achiziţionează:
— CEREALE
— FASOLE
— PASĂRI
— OUĂ
— FRUCTE
— LÎNA
**— D e ş e u r i m e ta ­
lice, la preţuri
avantaj oase.
‘
’^
A * * # * ? * * f* * * * * *